‘Alegeţi viaţa ca să trăiţi’

„Ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege deci viaţa, ca să trăieşti.“ — DEUTERONOMUL 30:19.

 1, 2. În ce sens a fost creat omul după chipul lui Dumnezeu?

„SĂ FACEM om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră.“ Această afirmaţie a lui Dumnezeu este consemnată în primul capitol din Biblie. Astfel, „Dumnezeu a creat pe om după chipul Său, l-a creat după chipul lui Dumnezeu“, se spune în Geneza 1:26, 27. Prin urmare, primul om era diferit de toate celelalte fiinţe de pe pământ care fuseseră create. El semăna cu Creatorul său, fiind capabil să imite modul de gândire al lui Dumnezeu, precum şi iubirea, dreptatea, înţelepciunea şi puterea sa. El avea conştiinţă a cărei menire era să-l ajute să ia decizii care să fie spre binele său şi pe placul Părintelui său ceresc (Romani 2:15). Cu alte cuvinte, Adam avea liber arbitru. Privindu-şi fiul pământesc, Iehova şi-a evaluat lucrarea astfel: ‘foarte bună’. — Geneza 1:31; Psalmul 95:6.

² Fiind descendenţi ai lui Adam, şi noi suntem făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Dar avem noi într-adevăr posibilitatea de a alege cum să acţionăm? Deşi Iehova are capacitatea de a cunoaşte dinainte ce se va întâmpla, el nu stabileşte dinainte acţiunile fiecăruia dintre noi şi nici rezultatul acţiunilor noastre. El nu a permis ca viaţa copiilor săi pământeşti să fie guvernată de predestinare. Ca să înţelegem cât de important este să ne folosim liberul arbitru pentru a face alegeri corecte, să analizăm mai întâi o lecţie care se desprinde din exemplul naţiunii Israel. — Romani 15:4.

Libertate de alegere în Israel

 3. Care a fost prima dintre cele Zece Porunci, şi cum au ales israeliţii fideli să o respecte?

³ „Eu sunt DOMNUL Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului, din casa robiei“, le-a spus Iehova israeliţilor (Deuteronomul 5:6). În 1513 î.e.n., naţiunea Israel a fost eliberată în mod miraculos din sclavia Egiptului şi, prin urmare, nu avea nici un motiv să se îndoiască de aceste cuvinte. În prima dintre cele Zece Porunci, Iehova, prin purtătorul său de cuvânt, Moise, a declarat: „Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine“ (Exodul 20:1, 3). Cu acea ocazie, naţiunea Israel a ales să asculte. Au hotărât de bunăvoie să-i fie întru totul devotaţi lui Iehova. — Exodul 20:5; Numeri 25:11.

 4. a) Ce alegere le-a pus Moise în faţă israeliţilor? b) Ce alegere avem noi de făcut?

⁴ După aproximativ 40 de ani, Moise i-a amintit cu convingere altei generaţii de israeliţi despre alegerea pe care o aveau de făcut. El a spus: „Chem azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege deci viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta“ (Deuteronomul 30:19). Şi noi avem azi libertatea de a alege. Da, putem alege să-i slujim cu fidelitate lui Iehova cu perspectiva vieţii veşnice sau putem alege să nu ascultăm de el şi să suportăm consecinţele. Să analizăm două situaţii în care oamenii au făcut alegeri total diferite.

 5, 6. Ce alegere a făcut Iosua, şi cu ce rezultat?

⁵ În 1473 î.e.n., Iosua i-a condus pe israeliţi în Ţara Promisă. Înainte de moartea sa, Iosua i-a dat naţiunii Israel câteva îndemnuri pline de forţă şi i-a rugat pe israeliţi: „Dacă vi se pare că e rău să slujiţi DOMNULUI, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Fluviu, sau dumnezeilor amoriţilor, în a căror ţară locuiţi“. Apoi, le-a spus: „Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji DOMNULUI“. — Iosua 24:15.

⁶ Mai înainte, Iehova îl îndemnase pe Iosua să fie curajos şi tare şi-i poruncise să nu se abată de la Legea lui Dumnezeu. De fapt, dacă avea să citească din ea zi şi noapte, Iosua avea să prospere în toate căile sale (Iosua 1:7, 8). Şi aşa s-a întâmplat. Alegerea făcută de Iosua i-a adus binecuvântări. El a spus: „Din toate cuvintele bune pe care DOMNUL le spusese casei lui Israel, nici unul n-a rămas neîmplinit: toate s-au împlinit“. — Iosua 21:45.

 7. Ce alegere au făcut unii israeliţi din zilele lui Isaia, şi cu ce consecinţe?

⁷ Să analizăm prin contrast situaţia care exista în Israel după aproximativ 700 de ani. Pe vremea aceea, mulţi israeliţi ţineau obiceiuri păgâne. De exemplu, în ultima zi a anului, oamenii se strângeau în jurul unei mese pline cu tot felul de bunătăţi şi cu vin dulce din belşug. Aceasta nu era o simplă reuniune de familie, ci o ceremonie religioasă în cinstea a doi dumnezei păgâni. Profetul Isaia a arătat cum considera Dumnezeu acest act de infidelitate: „Voi, care părăsiţi pe DOMNUL, care uitaţi muntele Meu cel sfânt, care pregătiţi o masă [dumnezeului, NW] «Norocului» şi umpleţi un pahar cu vin amestecat în cinstea [dumnezeului, NW] «Soartei»“. Ei credeau că recolta anului nu depindea de binecuvântarea lui Iehova, ci de faptul de a-i îmbuna pe „dumnezeul Norocului“ şi pe „dumnezeul Soartei“. Însă, în realitate, răzvrătirea lor şi alegerea pe care au făcut-o cu bună ştiinţă le-a pecetluit soarta. Iehova le-a spus: „Vă sortesc sabiei şi toţi vă veţi pleca în măcel; căci Eu am chemat, şi n-aţi răspuns; am vorbit, şi n-aţi ascultat, ci aţi făcut ce era rău înaintea Mea şi aţi ales ce nu-Mi place“ (Isaia 65:11, 12). Alegerile lor neînţelepte le-au atras distrugerea, iar dumnezeul Soartei şi cel al Norocului n-au putut să facă absolut nimic ca să-i salveze.

A face alegerea corectă

 8. Potrivit textului din Deuteronomul 30:20, ce presupune o alegere corectă?

⁸ Când i-a îndemnat pe israeliţi să aleagă viaţa, Moise a arătat trei lucruri pe care trebuiau să le facă: „Iubind pe DOMNUL Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui, şi lipindu-te de El“ (Deuteronomul 30:20). Să le analizăm pe fiecare ca să putem face alegerea corectă.

 9. Cum putem să ne dovedim iubirea faţă de Iehova?

⁹ Iubindu-l pe Iehova, Dumnezeul nostru: Noi alegem să-i slujim lui Iehova deoarece îl iubim. Ţinând cont de exemplele-avertisment din zilele Israelului, noi ne împotrivim oricărei tentaţii de a comite imoralitate şi evităm stilurile de viaţă care ne-ar putea cufunda în capcana materialismului (1 Corinteni 10:11; 1 Timotei 6:6–10). Noi ne alipim de Iehova şi păzim orânduirile sale (Iosua 23:8; Psalmul 119:5, 8). Înainte ca israeliţii să intre în Ţara Promisă, Moise i-a îndemnat: „Iată, v-am învăţat rânduieli şi porunci, aşa cum DOMNUL Dumnezeul meu mi-a poruncit, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpânire. Să le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor care vor auzi de toate aceste rânduieli“ (Deuteronomul 4:5, 6). Acum e momentul să ne dovedim iubirea faţă de Iehova punând voinţa sa pe primul plan în viaţa noastră! Dacă alegem să facem aşa, fără îndoială că vom fi binecuvântaţi. — Matei 6:33.

10–12. Ce învăţăm din ceea ce s-a întâmplat în zilele lui Noe?

¹⁰ Ascultând de glasul lui Dumnezeu: Noe a fost „un predicator al dreptăţii“ (2 Petru 2:5). Aproape toţi cei ce au trăit înainte de Potop s-au lăsat distraşi de diverse lucruri şi „nu au acordat atenţie“ avertismentelor lui Noe. Cu ce consecinţe? „A venit potopul şi i-a măturat pe toţi.“ Isus a avertizat că ceva asemănător avea să se întâmple şi în zilele noastre, pe parcursul ‘prezenţei Fiului omului’. Evenimentele din zilele lui Noe constituie un puternic avertisment pentru oamenii de azi care aleg să nu dea ascultare mesajelor lui Dumnezeu. — Matei 24:39.

¹¹ Cei care iau în derâdere avertismentele divine anunţate de slujitorii lui Dumnezeu din zilele noastre ar trebui să înţeleagă la ce va duce nesocotirea avertismentelor. Referindu-se la astfel de batjocoritori, apostolul Petru a spus: „Potrivit dorinţei lor, ei scapă din vedere acest fapt: că existau ceruri din timpuri străvechi şi un pământ care stătea ca o masă compactă afară din apă şi în mijlocul apei prin cuvântul lui Dumnezeu; şi că prin aceste mijloace lumea de atunci a fost distrusă când a fost inundată de apă. Dar, prin acelaşi cuvânt, cerurile şi pământul de acum sunt păstrate pentru foc şi sunt rezervate pentru ziua de judecată şi de distrugere a oamenilor lipsiţi de pietate“. — 2 Petru 3:3–7.

¹² Să ne gândim acum, prin contrast, la alegerea făcută de Noe şi familia sa. „Prin credinţă Noe, după ce i s-a dat avertisment divin despre lucruri care nu se vedeau încă, a manifestat teamă sfântă şi a construit o arcă.“ Ascultarea avertismentului a însemnat salvare pentru familia sa (Evrei 11:7). Fie ca şi noi să fim prompţi în a asculta mesajul lui Dumnezeu şi să acţionăm în consecinţă. — Iacov 1:19, 22–25.

13, 14. a) De ce este esenţial ‘să ne lipim de Iehova’? b) Ce trebuie să facem pentru ca Iehova, „Olarul nostru“, să ne modeleze?

¹³ Lipindu-ne de Iehova: Ca ‘să alegem viaţa şi să trăim’ nu e suficient să-l iubim pe Iehova şi să ascultăm de el, ci trebuie şi ‘să ne lipim de Iehova’, adică să continuăm cu hotărâre să înfăptuim voinţa sa. Isus a spus: „Prin perseverenţa voastră vă veţi câştiga sufletele“ (Luca 21:19). De fapt, prin alegerea pe care o facem în acest sens arătăm ce avem în inimă. În Proverbele 28:14 se spune: „Ferice de omul care se teme necontenit; dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire“. Partea a doua a acestui verset s-a dovedit adevărată în cazul faraonului din Egiptul antic. După fiecare dintre cele zece plăgi care s-au abătut asupra Egiptului, faraonul, în loc să manifeste teamă sfântă, şi-a împietrit inima. Iehova nu l-a forţat pe faraon să fie neascultător, ci i-a permis acelui monarh îngâmfat să facă o alegere. În orice caz, voinţa lui Iehova s-a realizat, aşa cum reiese din cuvintele prin care Iehova a arătat cum îl privea pe faraon, cuvinte prezentate de apostolul Pavel: „Tocmai din acest motiv te-am lăsat să rămâi, pentru ca să-mi arăt puterea cu privire la tine şi pentru ca numele meu să fie declarat pe tot pământul“. — Romani 9:17.

¹⁴ După mai multe secole de la eliberarea Israelului de sub stăpânirea faraonului, profetul Isaia a spus: „DOAMNE, Tu eşti Tatăl nostru; noi suntem lutul, şi Tu olarul nostru, suntem cu toţii lucrarea mâinilor Tale“ (Isaia 64:8). Când îl lăsăm pe Iehova să ne modeleze prin intermediul studiului nostru personal şi prin aplicarea Cuvântului său, noi îmbrăcăm treptat noua personalitate. Devenim mai blânzi şi mai maleabili şi astfel ne este mai uşor ‘să ne lipim’ cu loialitate de Iehova deoarece dorim cu sinceritate să-i plăcem. — Efeseni 4:23, 24; Coloseni 3:8–10.

„Fă-le cunoscut“

15. Potrivit textului din Deuteronomul 4:9, ce dublă responsabilitate le-a amintit Moise israeliţilor?

¹⁵ Adresându-se naţiunii Israel care se afla în pragul Ţării Promise, Moise a spus: „Numai, ia seama asupra ta şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut ochii şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut fiilor tăi şi fiilor fiilor tăi“ (Deuteronomul 4:9). Pentru a avea binecuvântarea lui Iehova şi a se bucura de prosperitate în ţara pe care urma s-o moştenească, poporul trebuia să se achite de o dublă responsabilitate faţă de Iehova, Dumnezeul lor. Ei nu trebuiau să uite lucrurile minunate pe care Iehova le făcuse şi pe care ei le văzuseră cu ochii lor şi, de asemenea, trebuiau să le vorbească despre acestea şi generaţiilor viitoare. Noi, slujitorii de azi ai lui Dumnezeu, trebuie să facem la fel dacă vrem ‘să alegem viaţa şi să trăim’. Ce am văzut cu ochii noştri că a făcut Iehova pentru noi?

16, 17. a) Ce au reuşit să realizeze în lucrarea de predicare a Regatului misionarii instruiţi la Galaad? b) Daţi exemple de persoane care şi-au păstrat zelul pentru predicare.

¹⁶ Suntem impresionaţi când observăm cum a binecuvântat Iehova lucrarea de predicare şi de facere de discipoli. De la înfiinţarea Şcolii Biblice Galaad a Societăţii Watchtower în 1943, misionarii au extins lucrarea de facere de discipoli în multe ţări. Chiar şi în prezent, unii dintre primii absolvenţi ai acestei şcoli îşi păstrează zelul pentru predicarea Regatului, deşi sunt înaintaţi în vârstă, iar unii dintre ei au probleme de sănătate. Un exemplu excelent este Mary Olson, care a absolvit Şcoala Galaad în 1944. Ea a slujit ca misionară mai întâi în Uruguay, apoi în Columbia, iar în prezent slujeşte în Puerto Rico. Deşi se confruntă cu anumite probleme din cauza vârstei, sora Olson are acelaşi entuziasm pentru predicare. Ea îşi planifică să-i însoţească în fiecare săptămână pe vestitorii locali în lucrarea de predicare, unde îşi foloseşte cunoştinţele de limbă spaniolă.

¹⁷ Nancy Porter, care a absolvit Şcoala Galaad în 1947, este în prezent văduvă, dar continuă să slujească în Bahamas. Ea este o altă misionară care se menţine ocupată în predicare. Iată ce spune sora Porter în relatarea ei autobiograficăa: „A-i învăţa pe alţii adevărul biblic constituie o sursă unică de bucurie. Aceasta îmi dă posibilitatea să am un program spiritual regulat, care mă ajută să duc o viaţă organizată şi stabilă“. Când sora Porter şi alţi slujitori fideli ai lui Iehova privesc în urmă, ei nu uită ce a făcut Dumnezeu. Dar noi? Suntem noi recunoscători pentru modul în care a binecuvântat Iehova lucrarea Regatului în zona unde locuim? — Psalmul 68:11.

18. Ce foloase ne aduce citirea relatărilor autobiografice ale misionarilor?

¹⁸ Ne bucurăm foarte mult de ceea ce au realizat şi continuă să realizeze aceşti fraţi care îi slujesc de mult lui Iehova. Faptul de a le citi relatările autobiografice ne încurajează. Da, când vedem ce a făcut Iehova pentru aceşti slujitori fideli, suntem şi mai hotărâţi să-i slujim. Citiţi cu regularitate astfel de relatări emoţionante publicate în Turnul de veghe şi meditaţi asupra lor?

19. Cum pot părinţii creştini să se folosească cu eficienţă de relatările autobiografice din Turnul de veghe?

¹⁹ Moise le-a amintit israeliţilor să nu uite lucrurile pe care Iehova le făcuse pentru ei. Da, în toate zilele vieţii lor, aceste lucruri nu trebuiau să le iasă din inimă. Moise a adăugat: „Fă-le cunoscut fiilor tăi şi fiilor fiilor tăi“ (Deuteronomul 4:9). Relatările autobiografice au un impact deosebit. Tinerii au nevoie de exemple bune. Surorile necăsătorite pot învăţa de la surorile fidele, mai în vârstă, ale căror relatări au fost publicate în Turnul de veghe. Serviciul de teren într-un teritoriu de limbă străină în propria ţară le dă atât fraţilor, cât şi surorilor într-o măsură mai mare posibilitatea de a fi ocupaţi cu predicarea veştii bune. Părinţi, de ce să nu folosiţi experienţele misionarilor fideli şi ale altor fraţi pentru a vă încuraja copiii să aleagă în viaţă serviciul cu timp integral?

20. Cum putem ‘să alegem viaţa’?

²⁰ Aşadar, cum poate fiecare dintre noi ‘să aleagă viaţa’? Folosindu-ne minunatul dar al liberului arbitru pentru a-i arăta lui Iehova că-l iubim şi continuând să facem tot ce ne stă în putinţă în serviciul său atâta timp cât el ne mai oferă acest privilegiu. Fiindcă, aşa cum a spus Moise, Iehova „este viaţa ta şi lungimea zilelor tale“. — Deuteronomul 30:19, 20.

[Notă de subsol]

Vă amintiţi?

• Ce aţi învăţat din analizarea unor situaţii în care oamenii au făcut alegeri total diferite?

• Ce trebuie să facem pentru ‘a alege viaţa’?

• De ce dublă responsabilitate suntem îndemnaţi să ne achităm?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]

„Ţi-am pus înainte viaţa şi moartea“

[Legenda ilustraţiei de la pagina 29]

Ascultarea de glasul lui Dumnezeu a însemnat salvare pentru Noe şi familia sa

[Legenda fotografiei de la pagina 30]

Mary Olson

[Legenda fotografiei de la pagina 30]

Nancy Porter