Sunt exagerate datele despre bogăţia regelui Solomon?

„Greutatea aurului care [îi] venea lui Solomon în fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi.“ — 1 Împăraţi 10:14.

CONFORM acestui verset biblic, regele Solomon primea peste 25 de tone de aur într-un singur an! Această cantitate ar echivala astăzi cu 240 000 000 de dolari. Este aproape de două ori mai mult aur decât a fost extras în toată lumea în anul 1800. Este posibil aşa ceva? Ce arată dovezile arheologice? Ele indică faptul că datele biblice referitoare la bogăţia lui Solomon sunt în mod sigur plauzibile. Biblical Archaeology Review spune:

◻ Faraonul Tutmes al III-lea al Egiptului (mileniul al doilea î.e.n.) a oferit aproximativ 13,5 tone de obiecte de aur pentru templul lui Amon-Ra din Karnak, aceasta fiind doar o parte a cadoului.

◻ Unele inscripţii egiptene vorbesc despre daruri care cântăreau în total aproximativ 383 de tone de aur şi argint, daruri pe care faraonul Osorkon I (la începutul primului mileniu î.e.n.) le-a oferit zeilor.

În plus, volumul Grecia clasică din seria Marile epoci ale omului ne dezvăluie:

◻ Minele Pangaion din Tracia produceau anual peste 37 de tone de aur pentru regele Filip al II-lea (359–336 î.e.n.).

◻ Când Alexandru cel Mare (336–323 î.e.n.), fiul lui Filip, a cucerit Susa, capitala Imperiului Persan, comorile găsite cântăreau cu mult peste 1 000 de tone de aur. — The New Encyclopædia Britannica.

Prin urmare, descrierea pe care Biblia o face bogăţiei regelui Solomon nu este exagerată. Totodată, nu trebuie să uităm că Solomon i-a „întrecut pe toţi împăraţii pământului [de pe vremea aceea] în bogăţii şi în înţelepciune“. — 1 Împăraţi 10:23.

Cum şi-a folosit Solomon bogăţia? Tronul lui era acoperit cu „aur curat“, paharele lui erau „de aur“ şi el poseda 200 de scuturi mari şi 300 de scuturi mici de „aur bătut“ (1 Împăraţi 10:16–21). Mai presus de toate, aurul lui Solomon a fost folosit pentru templul lui Iehova din Ierusalim. Lampadarele din templu şi ustensilele sacre, cum ar fi furculiţele, cupele, urcioarele şi lighenele, erau făcute din aur şi argint. Heruvimii de 4,5 metri din Sfânta Sfintelor, altarul tămâierii şi chiar interiorul casei erau acoperiţi cu aur. — 1 Împăraţi 6:20–22; 7:48–50; 1 Cronici 28:17.

Ce se poate spune despre un templu placat cu aur? Este interesant că acest mod de întrebuinţare a aurului nu era deloc neobişnuit în lumea antică. Biblical Archaeology Review menţionează că Amenofis al III-lea al Egiptului a construit „în cinstea marelui zeu Amon un templu la Teba care era «placat peste tot cu aur şi care avea pardoseala împodobită cu argint [şi] toate arcadele cu electrum»“ — un aliaj de aur şi argint. În plus, Aşar-Haddon al Asiriei (secolul al VII-lea î.e.n.) a poleit uşile şi a căptuşit cu aur pereţii sanctuarului lui Aşur. Referitor la templul lui Sin din Harran, Nabonid al Babilonului (secolul al VI-lea î.e.n.) a consemnat: „I-am îmbrăcat pereţii în aur şi argint şi l-am făcut să strălucească la fel ca soarele“.

Astfel, mărturiile istorice sugerează că ceea ce spune Biblia despre bogăţia regelui Solomon nu este o exagerare.