CHINERET
1. Oraș fortificat al lui Neftali (Ios 19:32, 35). În prezent este identificat cu Khirbet el-ʽOreimeh (Tel Kinnerot), situat pe o colină, la peste 3 km S-V de locul unde s-a aflat Capernaumul. De aici se poate vedea partea nord-vestică a Mării Galileii. Numele „Chineret” apare pe zidurile templului din Karnak (din orașul egiptean Teba), în lista cu orașele canaanite cucerite de Tutmes III (Thutmosis III), a cărui domnie istoricii o plasează în secolul al XVI-lea î.e.n.
2. Regiune în Israel, pe care regele sirian Ben-Hadad I a atacat-o la cererea lui Asa, regele lui Iuda (c. 962 î.e.n.) (1Re 15:20; compară cu 2Cr 16:4). În general se consideră că expresia „tot Chineretul” se referă la câmpia fertilă Ghenezaret.
3. Numele mai vechi al Mării Galileii (Nu 34:11). Unii asociază numele „Chineret” cu termenul ebraic pentru harpă (kinnốr) și consideră că lacul a fost numit astfel datorită formei lui de harpă. Pe vremea lui Isus se foloseau denumirile „Marea Galileii”, „Marea Tiberiadei” și „lacul Ghenezaret” (probabil forma grecească a numelui „Chineret”) (Lu 5:1; Ioa 6:1).
Lacul este menționat în descrierea granițelor Țării Promise (Nu 34:11). De asemenea, a constituit o parte a graniței de vest a regatului amorit al lui Og, iar, după cucerirea teritoriului de către israeliți, a format hotarul vestic al tribului lui Gad (De 3:16, 17; Ios 13:24-27). Expresia „câmpiile aride [ebr. ʽaraváh] de la sud de Chineret” (Ios 11:2) se referă fără îndoială la acea parte a Văii Iordanului de la sud de Marea Galileii cunoscută cu numele „Ghor”. (Vezi MAREA GALILEII.)