Un pom „al cărui frunziş nu se veştejeşte“
O REGIUNE plină de verdeaţă, cu o mulţime de copaci falnici. Un peisaj încântător, nu-i aşa? Te-ai gândi cumva că în zonă e lipsă de apă? Nicidecum, căci altfel copacii n-ar fi avut cum să crească şi să fie atât de viguroşi.
Biblia îl aseamănă pe omul sănătos din punct de vedere spiritual cu un pom falnic, cu frunziş bogat. Să observăm descrierea sugestivă din primele trei versete ale Psalmului 1:
„Fericit este omul care nu urmează sfatul celor răi, care nu stă pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori, ci îşi găseşte plăcerea în legea lui Iehova şi zi şi noapte citeşte în şoaptă din legea lui. El va fi ca un pom sădit lângă nişte pâraie care îşi dă rodul la timpul lui şi al cărui frunziş nu se veştejeşte. El reuşeşte în tot ce face“.
Iar în Ieremia 17:7, 8 citim: „Binecuvântat este bărbatul viguros care-şi pune încrederea în Iehova şi a cărui încredere a ajuns să fie Iehova. El va fi ca un pom sădit lângă ape care-şi întinde rădăcinile lângă cursul de apă. Nu va vedea când vine căldura, ci frunzişul lui va fi verde. În anul secetos nu se va îngrijora şi nu va înceta să dea rod“.
În ambele texte, comparaţia cu pomul ilustrează foloasele spirituale ale omului care face ce este drept, îşi găseşte plăcerea în legea lui Dumnezeu şi are încredere deplină în El. Să analizăm aceste versete şi să vedem în ce privinţe se poate asemăna un om cu un copac falnic.
„Sădit lângă nişte pâraie“
În versetele de mai sus se spune despre pomi că sunt sădiţi ‘lângă pâraie’ şi „lângă ape“, nu lângă un singur pârâu sau lângă o singură apă. Aceeaşi imagine o găsim şi în Isaia 44:3, 4, unde Iehova Dumnezeu arată cum urma să se îngrijească de evreii penitenţi care aveau să se întoarcă din exilul babilonian. Iată ce a spus el prin profetul Isaia: „Voi turna apă peste cel însetat şi pâraie line peste locul uscat. . . . Vor răsări ca iarba verde, ca plopii lângă şanţurile de apă“. Aşadar, „pâraiele“ şi „şanţurile de apă“ îi ajută pe cei aprobaţi de Dumnezeu să crească falnici ca plopii.
Chiar şi azi, în unele regiuni agricole, putem vedea şanţuri şi pâraie care aduc apă de la un puţ adânc, un râu, un lac ori un dig. În general, ele fac parte dintr-un sistem de irigaţii pentru ogoare sau pentru diverse plantaţii. Uneori şanţurile duc apa spre o livadă cu pomi fructiferi. Alteori, pâraiele delimitează proprietăţi, udând pe o parte câmpuri, iar pe cealaltă un rând de copaci cu coroană bogată.
Dar cum le merge pomilor sădiţi lângă sursele de apă? În Psalmul 1:3 se arată că ‘îşi dau rodul la timpul lor’. În ţinuturile biblice creşteau smochini, rodii, meri, curmali şi măslini. Cu excepţia smochinului, care poate ajunge şi la 9 metri înălţime, având ramuri solide, pomii fructiferi nu cresc prea mult în înălţime, însă au frunziş bogat, sunt sănătoşi şi rodesc din belşug la vremea lor.
În vechime, râurile şi pâraiele din Palestina şi Siria erau străjuite de plopi falnici. Adesea, Biblia asociază plopii cu văile şi cursurile de apă (Leviticul 23:40). Pe malurile apelor creştea şi salcia, din aceeaşi familie cu plopul (Ezechiel 17:5). Aceşti pomi cu frunziş bogat ilustrează bine ideea pe care atât psalmistul, cât şi Ieremia au dorit să o transmită: Cei care se străduiesc să respecte legea lui Dumnezeu şi au încredere deplină în el îşi vor păstra sănătatea spirituală şi ‘vor reuşi în tot ce vor face’. Şi nu asta ne dorim cu toţii?
Găseşte plăcere în Legea lui Iehova
Oamenii caută în fel şi chip să aibă succes. Se lasă absorbiţi de activităţi care să le aducă bani şi faimă. Însă de foarte multe ori acestea se dovedesc deşarte şi nu le aduc decât dezamăgire. Care este deci secretul fericirii în viaţă? Isus a răspuns la această întrebare în Predica de pe munte: „Fericiţi sunt cei conştienţi de necesităţile lor spirituale, căci al lor este regatul cerurilor!“ (Matei 5:3). Aşadar, putem fi cu adevărat fericiţi nu strângând o mulţime de lucruri materiale, ci înţelegând că avem necesităţi spirituale şi străduindu-ne să ni le satisfacem. Astfel ne vom păstra sănătatea spirituală, vom fi ca pomii care îşi dau rodul la timpul lor. Dar mai concret cum putem înflori pe plan spiritual?
Psalmistul ne aminteşte mai întâi că trebuie să evităm câteva lucruri: „sfatul celor răi“, „calea celor păcătoşi“ şi „scaunul celor batjocoritori“. Dacă vrem să fim fericiţi, trebuie să-i evităm pe cei ce batjocoresc şi chiar şi pe cei care ignoră legile divine.
În al doilea rând, trebuie să ne găsim plăcerea în legea lui Iehova. Când ne place un anumit lucru, nu scăpăm nicio ocazie ca să-l facem, nu-i aşa? A ne găsi plăcerea în legea lui Iehova înseamnă a preţui mult Cuvântul lui Dumnezeu, a dori să-l cunoaştem şi să-l înţelegem mai bine.
Şi nu în ultimul rând, ‘trebuie să citim în şoaptă zi şi noapte din legea lui’. Asta înseamnă să citim cu regularitate din Biblie şi să medităm la ceea ce citim. Ce bine ar fi să împărtăşim sentimentele psalmistului, care a spus: „Ce mult iubesc legea ta! Toată ziua meditez la ea“ (Psalmul 119:97).
Aşadar, dacă asimilăm cunoştinţă exactă despre Iehova, înţelegem Cuvântul său şi cultivăm încredere în el şi în promisiunile sale, fără îndoială vom fi sănătoşi spiritualiceşte. Şi asemenea omului fericit descris de psalmist, ‘vom reuşi în tot ce facem’.