„Voi înconjura altarul Tău, DOAMNE“

„ÎMI VOI spăla mâinile în nevinovăţie şi voi înconjura altarul Tău, DOAMNE“ (Psalmul 26:6). Prin aceste cuvinte, regele David din vechime şi-a exprimat devoţiunea faţă de Iehova. Însă de ce şi în ce sens avea el să „înconjoare“ altarul lui Iehova?

Pentru David, centrul închinării aduse lui Iehova era tabernacolul, împreună cu altarul de jertfe acoperit cu bronz, care în timpul domniei sale se afla la Gabaon, la nord de Ierusalim (1 Împăraţi 3:4). Altarul avea latura de doar 2,2 metri, fiind mult mai mic decât altarul magnific care urma să fie ridicat în curtea templului lui Solomon.a Totuşi, pentru David, tabernacolul şi altarul lui, care reprezentau centrul închinării pure din Israel, constituiau o adevărată delectare. — Psalmul 26:8.

Pe altar erau aduse arderi-de-tot, jertfe de comuniune şi jertfe pentru vină, iar la celebrarea anuală a Zilei Ispăşirii se ofereau şi jertfe în favoarea naţiunii. Altarul şi jertfele care erau aduse pe el au o semnificaţie pentru creştinii de astăzi. Apostolul Pavel a explicat că altarul reprezintă voinţa lui Dumnezeu, potrivit căreia El a acceptat o jertfă corespunzătoare pentru răscumpărarea omenirii. Pavel a spus: „Prin această «voie» am fost sfinţiţi, prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna“. — Evrei 10:5–10.

Exista obiceiul ca, înainte de a începe serviciul la altar, preoţii să se spele pe mâini cu apă pentru a se curăţi. Aşadar, în mod potrivit, regele David şi-a spălat mâinile „în nevinovăţie“ înainte de a „înconjura altarul“. El a acţionat „cu inimă întreagă şi cu curăţie“ (1 Împăraţi 9:4). Dacă nu s-ar fi spălat pe mâini în acest mod, închinarea sa — ‘înconjurarea altarului’ — nu ar fi fost acceptată. Bineînţeles, David nu era levit şi nu avea privilegiul de a îndeplini serviciul preoţesc la altar. Deşi era rege, lui nu i s-a permis să intre nici măcar în curtea tabernacolului. Însă, ca israelit fidel, el a respectat Legea mozaică şi a adus cu regularitate jertfe pentru a fi prezentate pe altar. El a înconjurat altarul în sensul că şi-a axat viaţa pe închinarea pură.

Putem noi astăzi să urmăm exemplul lui David? Da. Şi noi ne putem spăla mâinile în nevinovăţie şi putem înconjura altarul lui Dumnezeu dacă exercităm credinţă în jertfa lui Isus şi îi slujim din toată inima lui Iehova, având „mâinile nevinovate şi inima curată“. — Psalmul 24:4.

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 23]

Altarul a simbolizat voinţa lui Iehova, potrivit căreia el a acceptat o jertfă corespunzătoare pentru răscumpărarea omenirii