„Iehova însuşi dă înţelepciune“

CU CE preocupări vă consumaţi timpul şi energia? Sunteţi interesaţi să vă faceţi un nume bun? Vă dedicaţi acumulării de bogăţii? Dar ce puteţi spune despre urmărirea unei cariere într-un anumit domeniu de activitate sau despre faptul de a căpăta experienţă într-una sau mai multe ramuri ale cunoaşterii? Este importantă pentru voi cultivarea unor bune relaţii cu alţii? Este păstrarea unei bune sănătăţi principala voastră preocupare?

Toate lucrurile menţionate mai sus par, probabil, că au o anumită importanţă. Dar care lucru este cel mai important? Biblia dă următorul răspuns: „Înţelepciunea este primul lucru. Dobândeşte înţelepciune“ (Proverbele 4:7, NW). Aşadar, cum putem dobândi înţelepciune şi care sunt foloasele ei? Răspunsul se găseşte în capitolul al doilea al cărţii biblice Proverbele.

„Luaţi aminte la înţelepciune“

Vorbind ca un tată iubitor, înţeleptul rege Solomon al anticului Israel a spus: „Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele şi vei păstra cu tine învăţăturile mele, dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere [discernământ NW]; dacă vei cere înţelepciune [înţelegere, NW] şi dacă te vei ruga pentru pricepere [discernământ, NW], dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară ascunsă, atunci vei înţelege frica de DOMNUL şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu“. — Proverbele 2:1–5.

Înţelegeţi cui îi revine responsabilitatea de a dobândi înţelepciune? În aceste versete, expresia „dacă vei“ apare de şase ori. Evident, totul depinde de fiecare dintre noi dacă va căuta sau nu înţelepciunea şi ajutoarele ei — discernământul şi înţelegerea. Totuşi, mai întâi trebuie să „primim“ şi să „păstrăm“ în minte cuvintele înţelepciunii consemnate în Scripturi. Pentru aceasta trebuie să studiem Biblia.

Înţelepciunea este capacitatea de a folosi în mod corect cunoştinţa furnizată de Dumnezeu. Şi cât de minunat este modul în care Biblia ne ajută să dobândim înţelepciune! Da, ea conţine cuvinte pline de înţelepciune, cum ar fi cele consemnate în cărţile Proverbele şi Eclesiastul, iar noi trebuie să acordăm atenţie acestor cuvinte. În paginile Bibliei găsim totodată numeroase exemple ce arată care sunt foloasele aplicării principiilor divine şi capcanele ignorării lor (Romani 15:4; 1 Corinteni 10:11). Să ne gândim, de exemplu, la relatarea despre lacomul Ghehazi, slujitorul profetului Elisei (2 Împăraţi 5:20–27). Nu învăţăm din această relatare cât este de înţelept să nu fim lacomi? Dar ce putem spune despre rezultatul tragic al vizitelor aparent inofensive ale Dinei, fiica lui Iacov, la „fiicele ţării“ Canaan (Geneza 34:1–31)? Nu înţelegem imediat cât de nechibzuite sunt asocierile rele? — Proverbele 13:20; 1 Corinteni 15:33.

Pentru a acorda atenţie înţelepciunii este nevoie să dobândim discernământ şi înţelegere. Potrivit cu Webster’s Revised Unabridged Dictionary, discernământul este „facultatea mintală de a distinge un lucru de altul“. Discernământul divin este capacitatea de a distinge binele de rău şi apoi de a alege calea corectă. Dacă nu ne „plecăm inima“ la discernământ sau dacă nu suntem nerăbdători să-l dobândim, cum putem sta pe „calea care duce la viaţă“ (Matei 7:14; compară cu Deuteronomul 30:19, 20)? Studierea şi punerea în aplicare a Cuvântului lui Dumnezeu conferă discernământ.

Cum putem să „cerem înţelegere“ — capacitatea de a sesiza modul în care se leagă aspectele unui subiect atât între ele, cât şi cu întregul? Vârsta şi experienţa sunt, desigur, factori care ne pot ajuta să avem mai multă înţelegere — dar nu numai astfel o putem dobândi (Iov 12:12; 32:6–12). „Înţeleg mai mult decât cei bătrâni“, a spus psalmistul, „căci am păzit îndrumările Tale [ale lui Iehova]“. Totodată el a cântat: „Dezvăluirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor simpli“ (Psalmul 119:100, 130). Iehova este „Cel Bătrân de Zile“, iar capacitatea sa de înţelegere este infinit superioară capacităţii de înţelegere a tuturor oamenilor (Daniel 7:13). Dumnezeu îi poate da înţelegere unei persoane fără experienţă, permiţându-i să-i depăşească în manifestarea acestei calităţi chiar şi pe cei înaintaţi în vârstă. Aşadar, trebuie să fim sârguincioşi în ce priveşte studierea şi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, Biblia.

Expresia „dacă vei“ ce se repetă în partea de început a capitolului al doilea al cărţii Proverbele este urmată de verbe cum ar fi „a primi“, „a păstra“, „a cere“, „a căuta“, „a umbla după“. De ce foloseşte scriitorul aceste cuvinte din ce în ce mai tari? Într-o lucrare de referinţă se spune: „Înţeleptul evidenţiază [aici] necesitatea seriozităţii în urmărirea înţelepciunii“. Da, trebuie să urmărim cu seriozitate înţelepciunea şi calităţile care au o strânsă legătură cu ea — discernământul şi înţelegerea.

Veţi depune eforturi?

Un factor major în urmărirea înţelepciunii este studierea sârguincioasă a Bibliei. Totuşi studierea ar trebui să fie mult mai mult decât o simplă citire de dragul obţinerii de informaţii. Meditarea plină de sens asupra celor citite face parte integrantă din studierea Scripturilor. Faptul de a dobândi înţelepciune şi discernământ presupune să medităm la modul în care putem folosi ceea ce învăţăm pentru a rezolva problemele şi a lua decizii. Dobândirea înţelegerii pretinde reflectarea asupra modului în care un material nou se armonizează cu ceea ce ştim deja. Cine va nega că un astfel de studiu meditativ al Bibliei necesită timp şi eforturi susţinute? Investiţia de timp şi energie este asemănătoare celei necesare pentru ‘a căuta argint şi a umbla după o comoară ascunsă’. Veţi depune eforturile necesare? Veţi „răscumpăra timpul“ pentru a face acest lucru? — Efeseni 5:15, 16.

Să vedem ce comori mari ne aşteaptă dacă săpăm adânc în Biblie cu o inimă sinceră. De fapt, noi vom găsi chiar „cunoştinţa lui Dumnezeu“ — cunoştinţa sănătoasă, durabilă şi dătătoare de viaţă a Creatorului nostru (Ioan 17:3)! „Frica de DOMNUL“ este o altă comoară pe care o vom câştiga. Cât de valoroasă este această teamă reverenţioasă faţă de el! Teama sănătoasă de a nu-i displăcea trebuie să guverneze fiecare aspect al vieţii noastre, adăugând o dimensiune spirituală tuturor lucrurilor pe care le facem. — Eclesiastul 12:13.

În noi trebuie să ardă o dorinţă intensă de a căuta şi de a săpa după comorile spirituale. Pentru a facilita căutările noastre, Iehova a furnizat unelte de săpat excelente — Turnul de veghere şi Treziţi-vă!, periodice oportune care conţin adevărul, precum şi alte publicaţii bazate pe Biblie (Matei 24:45–47). În vederea instruirii noastre în Cuvântul şi căile sale, Iehova ne-a pus la dispoziţie şi întrunirile creştine. Noi trebuie să asistăm cu regularitate la aceste întruniri, să acordăm o atenţie deosebită lucrurilor care se spun aici, să depunem eforturi asidue pentru a ne concentra asupra ideilor-cheie şi pentru a le preţui, precum şi să ne gândim profund la relaţiile noastre cu Iehova. — Evrei 10:24, 25.

Nu vom da greş

Deseori, săparea după nestemate, după aur sau după argint nu se dovedeşte a fi fructuoasă. Însă lucrurile nu stau aşa cu căutarea de comori spirituale. De ce nu? „DOMNUL [Iehova însuşi, NW] dă înţelepciune“, ne asigură Solomon, „din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere [discernământ, NW]“. — Proverbele 2:6.

Regele Solomon a fost renumit pentru înţelepciunea sa (1 Împăraţi 4:30–32). Scripturile dezvăluie că deţinea cunoştinţe în legătură cu numeroase subiecte, inclusiv subiecte despre plante, animale, natura umană şi Cuvântul lui Dumnezeu. Discernământul de care a dat dovadă ca rege tânăr în rezolvarea neînţelegerii dintre două femei, care pretindeau că erau mame ale aceluiaşi copil, i-a adus un renume internaţional (1 Împăraţi 3:16–28). Care era sursa vastelor sale cunoştinţe? Solomon s-a rugat lui Iehova pentru „înţelepciune şi cunoaştere“ şi pentru capacitatea de a „deosebi binele de rău“. Iehova i le-a acordat lui Solomon pe toate. — 2 Cronici 1:10–12; 1 Împăraţi 3:9.

Şi noi trebuie să ne rugăm lui Iehova pentru a ne ajuta în timp ce studiem cu sârguinţă Cuvântul său. Psalmistul s-a rugat: „Învaţă-mă calea Ta, DOAMNE! Eu voi umbla în adevărul Tău: Uneşte-mi inima ca să se teamă de Numele Tău“ (Psalmul 86:11). Iehova a aprobat această rugăciune, întrucât a făcut ca aceasta să fie consemnată în Biblie. Putem fi siguri că rugăciunile noastre frecvente şi sincere pentru a fi ajutaţi de el să găsim comori spirituale în Biblie nu vor rămâne fără răspuns. — Luca 18:1–8.

Solomon a remarcat: „El dă adevărată înţelepciune celor drepţi, El este un scut celor ce umblă cu dreptate. Ocroteşte cărările judecăţii drepte, păzind calea sfinţilor Lui. Atunci vei deosebi bine dreptatea, judecata dreaptă, nepărtinirea, orice cale bună“ (Proverbele 2:7–9). Ce minunată asigurare! Iehova nu numai că le dă adevărata înţelepciune celor ce o caută cu sinceritate, dar se şi dovedeşte a fi un scut protector pentru cei drepţi deoarece ei manifestă adevărata înţelepciune şi se conformează cu loialitate normelor sale drepte. Fie ca şi noi să ne numărăm printre cei pe care Iehova îi ajută să înţeleagă „orice cale bună“!

Când „cunoştinţa va fi desfătare“

Pentru mulţi, studiul biblic personal — o cerinţă esenţială pentru căutarea înţelepciunii — nu este neapărat un lucru plăcut. De exemplu, Lawrence, în vârstă de 58 de ani, a spus: „Întotdeauna am lucrat cu mâinile. Studiul este ceva greu pentru mine“. Michael, în vârstă de 24 de ani, căruia nu i-a plăcut să înveţe la şcoală, a spus: „A trebuit să mă oblig să stau şi să studiez“. Cu toate acestea, dorinţa de a studia poate fi cultivată.

Să vedem ce a făcut Michael. El a relatat: „M-am autodisciplinat să studiez zilnic o jumătate de oră. La puţin timp după aceea am putut vedea efectele asupra atitudinii, a răspunsurilor la întrunirile creştine şi a conversaţiilor mele cu alţii. Acum aştept cu nerăbdare timpul dedicat studiului şi nu suport să se suprapună ceva cu el“. Da, studiul personal devine un lucru plăcut după eforturi susţinute când vedem că progresăm. Şi Lawrence s-a dedicat studierii Bibliei şi, cu timpul, a ajuns să slujească în calitate de bătrân într-o congregaţie a Martorilor lui Iehova.

Pentru a face din studiul personal un lucru plăcut este nevoie de eforturi susţinute. Totuşi foloasele sunt mari. „Căci înţelepciunea va veni în inima ta şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău“, a spus Solomon; „chibzuinţa [capacitatea de gândire, NW] va veghea asupra ta, priceperea [discernământul, NW] te va păzi“. — Proverbele 2:10, 11.

„Ca să te scape de calea cea rea“

În ce fel se vor dovedi înţelepciunea, cunoştinţa, capacitatea de gândire şi discernământul a fi o ocrotire? „[Ele trebuie] să te scape de calea cea rea“, a spus Solomon, „de omul care ţine cuvântări stricate [rosteşte lucruri perverse, NW], de cei ce părăsesc cărările dreptăţii, ca să umble pe drumuri întunecoase, care se bucură să facă răul şi îşi pun plăcerea în răutate, care umblă pe cărări strâmbe şi apucă pe drumuri sucite“. — Proverbele 2:12–15.

Da, cei ce preţuiesc adevărata înţelepciune nu se asociază cu nici o persoană care „rosteşte lucruri perverse“, adică lucruri care nu sunt în armonie cu ceea ce este adevărat şi drept. Capacitatea de gândire şi discernământul conferă ocrotire împotriva celor ce resping adevărul doar ca să umble pe căile întunericului şi împotriva celor ce apucă pe drumuri sucite şi care găsesc plăcere în fapte rele. — Proverbele 3:32.

Cât de recunoscători putem fi pentru faptul că adevărata înţelepciune şi calităţile care au o strânsă legătură cu ea ne ocrotesc totodată de calea greşită a femeilor şi a bărbaţilor imorali! Solomon a mai spus că aceste calităţi trebuie „să te scape de femeia necunoscută, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare, care părăseşte pe însoţitorul [prietenul confidenţial al, NW] tinereţii ei şi uită legământul Dumnezeului ei. Căci casa ei coboară la moarte şi drumul ei duce la cei morţi: nici unul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu mai găseşte cărările vieţii“. — Proverbele 2:16–19.

„Femeia necunoscută“, prostituata, este prezentată ca o femeie care îşi părăseşte „prietenul confidenţial al tinereţii ei“ — probabil soţul din tinereţea ei (compară cu Maleahi 2:14).a Ea a uitat că legământul Legii interzicea adulterul (Exodul 20:14). Urmele ei duc la moarte. Cei ce au legături cu ea s-ar putea ca niciodată să „nu mai găsească cărările vieţii“, pentru că, mai devreme sau mai târziu, pot ajunge într-un punct din care nu mai există cale de întoarcere, adică moartea. Un om cu discernământ şi cu capacitate de gândire este conştient de capcanele imoralităţii şi evită cu înţelepciune să fie prins în ele.

„Oamenii drepţi vor locui ţara“

Rezumând obiectivul sfaturilor sale referitoare la înţelepciune, Solomon a spus: „[Scopul este ca, NW] tu să umbli pe calea celor buni şi să ţii cărările celor drepţi“ (Proverbele 2:20). Ce minunat este scopul căruia îi serveşte înţelepciunea! Ea ne ajută să ducem o viaţă fericită şi satisfăcătoare, aprobată de Dumnezeu.

Să ne gândim şi la marile binecuvântări care îi aşteaptă pe cei ce „umblă pe calea celor buni“. Solomon a spus în continuare: „Oamenii drepţi vor locui ţara şi oamenii integri vor rămâne în ea; dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea“ (Proverbele 2:21, 22). Fie ca şi voi să fiţi printre cei integri care vor locui pentru totdeauna în lumea nouă şi dreaptă a lui Dumnezeu. — 2 Petru 3:13.

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]

Solomon s-a rugat pentru a primi înţelepciune. La fel trebuie să facem şi noi