Potrivit Bibliei
Justifică sărăcia furtul?
„Sărăcia este un mare duşman al fericirii oamenilor; ea distruge fără tăgadă libertatea şi face ca unele virtuţi să fie imposibil de practicat, iar altele extrem de greu de manifestat.“ — Samuel Johnson, scriitor din secolul al XVIII-lea.
MAGNUS Aurelius Cassiodorus, om de stat roman, a spus: „Sărăcia este mama criminalităţii“. Aceste opinii par să sugereze că anumite delicte sunt urmarea firească a sărăciei. Se pare că azi mulţi oameni sunt de acord cu această idee, mai ales când este vorba de furt.
Concepţia potrivit căreia oprimarea şi sărăcia justifică furtul este destul de răspândită. Să ne gândim la celebrele balade englezeşti din secolul al XIV-lea despre Robin Hood, care înfăţişează un legendar proscris ce fura de la bogaţi şi dădea la săraci. Timp de secole, el a fost considerat un erou.
Este adevărat, mulţi oameni se confruntă în prezent cu probleme economice extrem de mari. Într-un raport, Banca Mondială arăta recent că există 1,3 miliarde de persoane care trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi. Potrivit unui sondaj, 70% din filipinezi au spus că se considerau săraci. Cei mai bogaţi oameni din Brazilia, care alcătuiesc 20% din populaţia ţării, câştigă de 32 de ori mai mult decât cei mai săraci oameni, care reprezintă tot 20% din populaţie. Asemenea situaţii îi pot face pe unii să se simtă frustraţi în aşa măsură, încât să recurgă la orice mijloace, chiar şi la furt, doar ca să-şi satisfacă necesităţile zilnice pentru a supravieţui.
Biblia condamnă în mod clar furtul. A opta poruncă dintre Cele Zece Porunci sună astfel: „Să nu furi“ (Exodul 20:15). Cu toate acestea, multe persoane care cred în Biblie tind să justifice furtul atunci când hoţul este împins să fure din cauza situaţiei lui economice foarte grele.
Acest lucru dă naştere unor întrebări importante: Justifică într-adevăr sărăcia furtul? Ce poate face o persoană dacă situaţia sa economică este extrem de grea? Ce să facă dacă are de îngrijit copii bolnavi sau flămânzi? Va fi de acord Iehova Dumnezeu cu furtul în asemenea cazuri, mai ales dacă lucrurile luate aparţin unor persoane care probabil că nici măcar nu au nevoie de ele?
Ce spune Dumnezeu?
Întrucât Isus a reflectat personalitatea Tatălui său, exemplul său ne poate ajuta să înţelegem punctul de vedere al lui Dumnezeu (Ioan 12:49). Când a fost pe pământ, Isus a arătat multă compasiune faţă de cei nevoiaşi. Biblia spune că, atunci „când a văzut mulţimile, I s-a făcut milă de ele“ (Matei 9:36). Cu toate acestea, el nu a scuzat niciodată furtul, în nici o situaţie. În mod asemănător, deşi pe Dumnezeu îl preocupă soarta săracilor, el nu consideră că sărăcia justifică furtul. În Isaia 61:8, Biblia ne spune că Dumnezeu ‘urăşte jaful şi nelegiuirea’. Iar apostolul Pavel declară cu claritate că hoţii nu vor moşteni Regatul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu există nici o urmă de îndoială cu privire la punctul de vedere al lui Dumnezeu. — 1 Corinteni 6:10.
Însă, în Proverbele 6:30 se spune că „hoţul nu este dispreţuit când fură ca să-şi potolească foamea, când este flămând“. Oare această afirmaţie scuză furtul? Nicidecum. Contextul arată că Dumnezeu consideră că hoţul trebuie să fie pedepsit şi în acest caz pentru greşeala lui. Iată ce se spune în versetul următor: „Şi, dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă“. — Proverbele 6:31.
Deşi este posibil ca hoţul care fură din cauză că îi este foame să nu fie tot atât de vinovat ca şi cel care fură din lăcomie sau cu intenţia de a-i face rău victimei lui, cei care doresc să se bucure de aprobarea lui Dumnezeu nu trebuie să fie vinovaţi de nici un fel de hoţie. Chiar şi în cazul sărăciei extreme, furtul îl dezonorează pe Dumnezeu. Proverbele 30:8, 9 exprimă această idee în felul următor: „Dă-mi în fiecare zi pâinea care-mi trebuie . . . ca nu cumva, în sărăcie, să fur şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu“. Da, un hoţ aduce dezonoare asupra numelui lui Dumnezeu. Întrucât este o acţiune lipsită de iubire, furtul este un păcat, indiferent că cei de la care se fură sunt bogaţi sau săraci. Pentru cei care îl iubesc pe Dumnezeu şi îşi iubesc şi aproapele, furtul nu este niciodată justificat. — Matei 22:39; Romani 13:9, 10.
Este lipsit de logică să se argumenteze că o persoană căreia îi lipsesc resursele de bază are dreptul să fure. Această idee ar fi asemănătoare cu faptul de a spune că un atlet cu un fizic mai slab are dreptul să ia substanţe interzise ca să poată câştiga. Chiar dacă câştigă, el s-a folosit de mijloace necinstite. Alţii vor fi îndreptăţiţi să considere că acesta le-a luat victoria pe căi ilegale. La fel stau lucrurile şi cu hoţul. Acesta ia pe cale necinstită ceva ce aparţine altora. Poziţia lui dezavantajată nu justifică mijloacele folosite.
Dacă un hoţ doreşte să se bucure de aprobarea lui Dumnezeu, trebuie să se căiască de faptele lui. Iată ce avertisment dă Biblia: „Cine fură să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit“ (Efeseni 4:28). Foştii hoţi care se căiesc sincer pot fi siguri că Iehova îi va ierta. — Ezechiel 33:14–16.
Ce pot să facă cei săraci?
Biblia promite următoarele: „DOMNUL nu lasă ca sufletul celui drept să rămână înfometat, dar îndepărtează lăcomia celor răi“ (Proverbele 10:3). Dumnezeu nu îi va ajuta pe cei care încalcă în mod voit legile sale ca să-şi satisfacă propriile dorinţe. Însă el este plin de compasiune faţă de cei care se străduiesc sincer să-l asculte şi le va binecuvânta eforturile depuse pentru a obţine cele necesare. — Psalmul 37:25.
Milioane de oameni au constatat deja că, atunci când urmează principiile sfinte, situaţia lor în viaţă se îmbunătăţeşte. De exemplu, aplicând sfatul biblic de a fi harnici şi de a evita viciile, ca de pildă jocurile de noroc, beţia, fumatul şi drogurile, ei au putut să aibă mai mult din ceea ce aveau cu adevărat nevoie (Galateni 5:19–21). Acest lucru pretinde din partea lor să exercite credinţă, iar cei care au procedat astfel au învăţat că Iehova ‘este bun’ şi că, într-adevăr, îi ajută pe cei care se încred în el. — Psalmul 34:8.
[Provenienţa ilustraţiei de la pagina 18]
Robin Hood: General Research Division/The New York Public Library/Astor, Lenox and Tilden Foundations