Fericirea — atât de iluzorie

MÂNIA, neliniştea şi deprimarea au fost multă vreme în centrul preocupărilor ştiinţifice. În ultimii ani însă, reputaţi oameni de ştiinţă şi-au îndreptat cercetările spre o trăire umană pozitivă şi de dorit — fericirea.

Ce i-ar putea face pe oameni mai fericiţi? Cumva faptul de a fi mai tineri, mai bogaţi, mai sănătoşi, mai înalţi sau mai slabi? Care este cheia adevăratei fericiri? Majoritatea oamenilor consideră că este dificil, dacă nu chiar imposibil, să răspundă la această întrebare. Având în vedere eşecul larg răspândit în ce priveşte găsirea fericirii, probabil că unora le este mai uşor să spună ce nu este cheia fericirii.

Multă vreme, psihologi cu renume au recomandat o filozofie a eului propriu drept cheia fericirii. Aceştia i-au încurajat pe oamenii nefericiţi să se concentreze numai asupra satisfacerii necesităţilor lor personale. Formule atractive de genul: „Fii tu însuţi“, „Cunoaşte-te pe tine însuţi“ şi „Descoperă-ţi eul“, au fost folosite în psihoterapie. Cu toate acestea, chiar unii dintre psihologii care au promovat această mentalitate sunt de acord acum că o asemenea atitudine individualistă nu aduce o fericire durabilă. În mod inevitabil, egoismul aduce durere şi nefericire. Egoismul nu este cheia fericirii.

Cheia fericirii

Cei care caută fericirea în satisfacerea plăcerilor nu o caută unde trebuie. Să analizăm exemplul înţeleptului rege Solomon al Israelului antic. Iată ce spune el în cartea biblică Eclesiastul: „Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lăsat-o să se bucure de toată munca mea, şi aceasta mi-a fost partea din toată munca mea“ (Eclesiastul 2:10). Solomon şi-a construit case, a sădit vii, şi-a făcut grădini, parcuri şi iazuri (Eclesiastul 2:4–6). Odată, el a întrebat: „Cine mănâncă şi cine bea mai bine decât mine?“ (Eclesiastul 2:25, NW). Cei mai buni cântăreţi şi muzicanţi îl înveseleau şi se bucura de compania celor mai frumoase femei din ţară. — Eclesiastul 2:8.

De remarcat este faptul că Solomon nu s-a reţinut de la nimic când a fost vorba de activităţi care procurau plăcere. La ce concluzie a ajuns el după o viaţă plină de plăceri? El a spus: „M-am uitat la toate lucrările pe care le făcusem cu mâinile mele şi la efortul cu care le făcusem; şi iată, totul era deşertăciune şi goană după vânt şi nu era nici un câştig sub soare“. — Eclesiastul 2:11.

Concluziile înţeleptului rege au rămas valabile până în ziua de azi. Să luăm ca exemplu o ţară prosperă cum ar fi Statele Unite. În ultimii 30 de ani, americanii şi-au dublat practic numărul bunurilor materiale, cum ar fi automobile şi televizoare. Cu toate acestea, potrivit opiniei psihiatrilor, americanii nu sunt câtuşi de puţin mai fericiţi. „Pe parcursul aceleiaşi perioade, rata depresiei a crescut. Numărul sinuciderilor în rândul adolescenţilor s-a triplat. Rata divorţurilor s-a dublat“, se spune într-o revistă. De curând, cercetătorii au ajuns la aceeaşi concluzie după ce au studiat legătura dintre bani şi fericire în rândul populaţiei din aproape 50 de ţări. Simplu spus, fericirea nu poate fi cumpărată.

Dimpotrivă, urmărirea bogăţiilor ar putea fi numită pe bună dreptate cheia nefericirii. Apostolul Pavel a avertizat: „Cei care vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în cursă şi în multe pofte nebune şi periculoase, care cufundă pe oameni în ruină şi în distrugere. Căci iubirea de bani este o rădăcină a tot felul de rele şi unii care au umblat după ea au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu multe dureri“. — 1 Timotei 6:9, 10.

Nici bogăţiile, nici sănătatea, nici tinereţea, nici frumuseţea, nici puterea, nici vreo combinaţie între acestea nu poate garanta fericirea durabilă. De ce nu? Deoarece noi nu avem capacitatea de a preîntâmpina lucrurile rele. Regele Solomon a remarcat în mod potrivit: „Omul nu-şi cunoaşte nici măcar timpul, întocmai ca peştii prinşi în mreaja nimicitoare şi ca păsările prinse în laţ; ca şi ei, fiii oamenilor sunt prinşi în timpul nenorocirii, când vine fără veste peste ei“. — Eclesiastul 9:12.

Un ţel iluzoriu

Oricâte cercetări ştiinţifice s-ar face, acestea nu pot oferi o reţetă sau o metodă inventată de om pentru fericire. Solomon a mai spus: „M-am întors şi am văzut sub soare că nu cei iuţi aleargă, că nu cei viteji câştigă războiul, că nu cei înţelepţi câştigă pâinea, nici cei pricepuţi bogăţia, nici cei învăţaţi bunăvoinţa, ci toate depind de timp şi de împrejurări“. — Eclesiastul 9:11.

Multe persoane care sunt de acord cu aceste cuvinte au ajuns la concluzia că nu este realist să te aştepţi la o viaţă cu adevărat fericită. Un reputat pedagog a spus că „fericirea este o stare imaginară“. Alţii cred că cheia fericirii este un secret învăluit în mister, iar capacitatea de a dezlega acest secret s-ar putea limita la câţiva intelectuali înzestraţi cu puteri mistice.

Totuşi, în căutarea fericirii, oamenii încearcă în continuare diferite stiluri de viaţă. În pofida nereuşitei înaintaşilor lor, multe persoane de astăzi urmăresc încă bogăţiile, puterea, sănătatea sau plăcerile ca remediu la nefericirea lor. Căutarea continuă deoarece, în adâncul inimii, majoritatea oamenilor cred că fericirea durabilă nu este doar o stare imaginară. Ei speră că fericirea nu este un vis iluzoriu. Prin urmare, v-aţi putea întreba: „Cum o pot găsi?“