Eu însumi am anunţat şi am salvat şi am făcut să se audă, când între voi nu exista nici un dumnezeu străin. Voi sunteţi deci martorii mei . . . şi eu sunt Dumnezeu. Pe lângă aceasta, tot timpul eu sunt Acelaşi; şi nu există nimeni care să elibereze din mâna mea. Voi acţiona, şi cine va putea să[-mi] tragă înapoi [mâna]?“ — Isaia 43:10–13, NW.

14. Ce anume le reaminteşte Iehova israeliţilor, şi de ce a fost oportun să li se amintească acest lucru?

¹⁴ Iehova se îngrijeşte de cei ce poartă cu onoare numele său, considerându-i „lumina ochilor Lui“. El le aminteşte israeliţilor cum i-a eliberat din Egipt şi i-a condus în siguranţă prin deşert (Deuteronomul 32:10, 12). Atunci nu era nici un dumnezeu străin în mijlocul lor, întrucât ei văzuseră cu ochii lor umilirea completă a tuturor zeităţilor Egiptului. Într-adevăr, întreg panteonul egiptean nu a putut nici să ocrotească Egiptul, nici să împiedice plecarea Israelului (Exodul 12:12). În mod asemănător, puternicul Babilon, al cărui peisaj citadin era dominat de cel puţin 50 de temple ale unor dumnezei falşi, nu va putea opri mâna Celui Atotputernic când acesta îşi va elibera poporul.