2. a) Cui îi adresează Iehova, prin intermediul lui Isaia, mesajul său de mângâiere? b) Cum vor ‘umbla după dreptate’ evreii fideli?

² Iehova le spune evreilor care îşi îndreaptă inima spre el: „Ascultaţi-Mă, voi, care umblaţi după dreptate, care căutaţi [încercaţi să-l găsiţi, NW] pe DOMNUL“ (Isaia 51:1a). ‘A umbla după dreptate’ nu înseamnă doar vorbe, ci fapte. Cei ce vor ‘umbla după dreptate’ nu vor pretinde doar că sunt poporul lui Dumnezeu. Ei se vor strădui din răsputeri să fie drepţi şi să trăiască în armonie cu voinţa lui Dumnezeu (Psalmul 34:15; Proverbele 21:21). Ei se vor îndrepta spre Iehova, considerându-l unica Sursă de dreptate, şi ‘vor încerca să-l găsească’ (Psalmul 11:7; 145:17). Ei nu vor face aceasta pentru că nu vor şti cine este Iehova sau cum să se apropie de el în rugăciune. Dimpotrivă, ei se vor strădui să se apropie tot mai mult de el, închinându-se lui, adresându-i rugăciuni şi căutând îndrumarea lui în tot ceea ce fac.

 3, 4. a) Cine este ‘stânca din care au fost ciopliţi’ evreii, şi cine este ‘gaura gropii din care au fost scoşi’? b) De ce faptul de a-şi aminti de originea lor va fi o mângâiere pentru evrei?

³ Totuşi, cei ce urmăresc cu adevărat dreptatea sunt relativ puţini în Iuda, iar lucrul acesta ar putea fi un motiv de teamă şi de descurajare pentru ei. De aceea, folosind o ilustrare despre o carieră de piatră, Iehova îi încurajează astfel: „Priviţi spre stânca din care aţi fost ciopliţi, spre gaura gropii din care aţi fost scoşi.

Isaia 51:1b,

„Stânca“ din care au fost ciopliţi evreii este Avraam, un personaj istoric cu care israeliţii se mândresc foarte mult (Matei 3:9; Ioan 8:33, 39). El este strămoşul acestei naţiuni. „Gaura gropii“ este Sara, care l-a născut pe Isaac, un alt strămoş al Israelului.

 5. a) Pe cine reprezintă Avraam şi Sara? Explicaţi. b) În împlinirea finală, cine se trage din ‘stâncă’?

⁵ Scoaterea pietrei simbolice despre care se vorbeşte în Isaia 51:1, 2 mai are, din câte se pare, o semnificaţie. În Deuteronomul 32:18 Iehova este numit „Stânca“, Cel ce a conceput Israelul şi „Cel ce l-a născut [pe Israel] în durerile naşterii“ (NW). În a doua expresie este folosit acelaşi verb ebraic care apare în Isaia 51:2 în legătură cu Sara, care a dat naştere Israelului. Prin urmare, Avraam este un model profetic care îl reprezintă pe Iehova, Mai Marele Avraam. Sara, soţia lui Avraam, reprezintă în mod potrivit organizaţia cerească universală a lui Iehova alcătuită din creaturi spirituale, numită în Sfintele Scripturi soţia sau femeia lui Dumnezeu (Geneza 3:15; Revelaţia 12:1, 5). În împlinirea finală a acestor cuvinte profetice ale lui Isaia, naţiunea care se trage din ‘stâncă’ este „Israelul lui Dumnezeu“, congregaţia creştinilor unşi cu spirit, care s-a născut la Penticosta din 33 e.n. După cum am văzut în capitolele precedente, în 1918 această naţiune a mers în captivitatea babiloniană, dar în 1919 a fost restabilită la o stare de prosperitate spirituală. — Galateni 3:26–29; 4:28; 6:16.