Vă amintiţi?

Aţi apreciat ultimele numere ale Turnului de veghere pentru valoarea lor practică? Dacă da, verificaţi-vă cunoştinţele încercând să răspundeţi la următoarele întrebări:

◻ Menţionaţi două întrebări care i-au ajutat pe mulţi creştini să ia o decizie personală privind alegerea locului de muncă.

Prima întrebare-cheie este următoarea: Condamnă Biblia acea muncă laică? A doua întrebare sună în felul următor: Este posibil ca persoana care efectuează munca respectivă să devină complice la o practică condamnabilă? — 15/4, pagina 28.

◻ Cum a fost ‘creaţia umană supusă inutilităţii’ (Romani 8:20)?

Noi am fost „supuşi inutilităţii“ din cauza acţiunii primilor noştri părinţi, Adam şi Eva. Lucrul acesta nu s-a întâmplat „din propria [noastră] voinţă“ sau în urma unei alegeri personale. Noi am moştenit această stare. În îndurarea sa, Iehova le-a permis lui Adam şi Evei să aibă copii, deşi acum ei nu le puteau transmite acestora decât imperfecţiunea, păcatul şi moartea. Deoarece moartea s-a răspândit la toţi oamenii, în acest sens Dumnezeu ‘a supus creaţia inutilităţii’. — 1/5, pagina 5.

◻ De ce este logic să spunem că „lucrul dezgustător“ va sta „într-un loc sfânt“ într-un moment viitor (Matei 24:15, NW)?

În cazul modelului antic, ‘lucrul dezgustător care a stat într-un loc sfânt’ a fost legat de atacul romanilor din anul 66 e.n., atac condus de generalul Gallus. Corespondentul modern al acestui atac — izbucnirea marelui necaz — ne stă încă în faţă (Matei 24:21). Aşadar, „lucrul dezgustător care cauzează pustiire“ urmează să stea din nou într-un loc sfânt. — 1/5, paginile 16, 17.

◻ Cum şi-ar putea face timp pentru copiii lor un tată şi o mamă cu serviciu laic?

O mamă care se simte epuizată după o zi de lucru i-ar putea ruga pe copiii ei să pregătească masa împreună cu ea. Un tată care are de făcut o mulţime de treburi la sfârşit de săptămână ar putea face unele dintre acestea împreună cu copiii lui. — 15/5, pagina 6.

◻ Ce se cere din partea celor ce ‘umblă pe calea lui Iehova’ (Ieremia 7:23)?

Faptul de a umbla pe calea lui Iehova pretinde din partea noastră loialitate — hotărârea de a-i sluji numai lui. Pretinde încredere — o credinţă deplină că promisiunile lui Iehova sunt demne de încredere şi vor deveni realitate. Faptul de a umbla pe calea lui Iehova pretinde ascultare — respectarea legilor sale fără a ne abate de la ele şi susţinerea normelor sale înalte (Psalmul 11:7). — 15/5, pagina 14.

◻ Menţionaţi patru responsabilităţi importante pe care le pot îndeplini cei ce sunt „daruri sub formă de oameni“ (Efeseni 4:8).

Ei ne pot redresa cu tandreţe, ne pot zidi cu iubire, pot contribui la păstrarea unităţii congregaţiei şi ne pot ocroti în mod curajos (Efeseni 4:12–14). —1/6, pagina 14.

◻ Ce putem învăţa din asocierea lui Pavel cu cele aproape o sută de persoane menţionate în Faptele Apostolilor şi în scrisorile sale?

Trebuie să cooperăm întotdeauna cu organizaţia lui Dumnezeu, cu congregaţia locală şi cu colaboratorii noştri în credinţă. Avem nevoie de ajutorul, de sprijinul şi de mângâierea lor atât în vremuri bune, cât şi în vremuri grele. — 1/6, pagina 31.

◻ Menţionaţi trei aspecte care i-ar putea ajuta pe alţii să se gândească la Creator.

Precizia pe care o dezvăluie vastul univers, originea vieţii de pe pământ şi incontestabila unicitate a creierului uman, cu diversele lui capacităţi. — 15/6, pagina 18.

◻ De ce este atât de important să înţelegem semnificaţia numelui personal al Creatorului?

Numele lui Dumnezeu înseamnă „El face să devină“ şi scoate în evidenţă atât că el îşi stabileşte un anumit scop, cât şi că acţionează în armonie cu acesta. Cunoscând şi folosind numele său, putem aprecia mai mult faptul că el îşi duce la îndeplinire promisiunile şi trece la acţiune pentru a-şi realiza scopul. — 15/6, pagina 21.

◻ Cum pot fi antrenaţi copiii să participe la studiul biblic în familie?

Dacă este posibil, aveţi grijă ca fiecare copil să aibă propria Biblie şi publicaţie din care studiaţi. Un adolescent poate fi rugat să explice ilustraţiile care însoţesc materialul de studiu, iar unui copil i s-ar putea repartiza dinainte citirea unui verset. Un copil mai mare ar putea fi numit să facă aplicări practice ale materialului studiat. — 1/7, pagina 15.

◻ Enumeraţi câteva obiective pe care le-ar putea avea în vedere o familie când se pregăteşte pentru întrunirile congregaţiei.

1) Fiecare membru al familiei să fie pregătit să facă comentarii la întrunirile congregaţiei; 2) fiecare să se străduiască să răspundă cu cuvintele lui; 3) includerea versetelor în comentarii şi 4) analizarea materialului în vederea punerii lui în practică. — 1/7, pagina 20.

◻ Care este cheia unei căsnicii reuşite?

Pentru a putea gusta din bucuriile de preţ ale unei căsnicii reuşite, o cerinţă esenţială este o bună comunicare. Aceasta presupune împărtăşirea de sentimente şi idei. Iar comunicarea sănătoasă trebuie să se bazeze pe lucruri ziditoare, înviorătoare, virtuoase, demne de laudă şi consolatoare (Efeseni 4:29–32; Filipeni 4:8). — 15/7, pagina 21.

◻ Care este ‘calea lui Iehova’ (Psalmul 25:8, 9, 12)?

Această cale este iubirea. Ea are la bază înfăptuirea a ceea ce este bine în armonie cu principiile lui Dumnezeu. Biblia numeşte această aplicare a iubirii principiale „o cale extraordinară“ (1 Corinteni 12:31, NW). — 1/8, pagina 12.