Identificarea adevăraţilor mesageri

„[Eu sunt cel care] întăreşte cuvântul slujitorului Său şi împlineşte sfatul trimişilor Săi.“ — ISAIA 44:25, 26.

 1. Cum îi identifică Iehova pe mesagerii adevăraţi şi cum îi demască pe cei falşi?

IEHOVA DUMNEZEU este Cel care îi identifică pe adevăraţii săi mesageri. El îi identifică făcând să se adeverească mesajele pe care le transmite prin ei. Iehova este totodată Cel care îi demască pe falşii mesageri. Cum îi demască el? El le zădărniceşte semnele şi prezicerile. În acest fel, el arată că ei sunt prezicători autonumiţi şi că mesajul lor provine, în fond, din propriul lor raţionament fals — da, din gândirea lor necugetată, carnală!

 2. Ce conflict a existat între mesagerii din timpurile israeliţilor?

² Atât Isaia, cât şi Ezechiel au declarat că mesajele lor proveneau de la Iehova Dumnezeu. Aşa a fost oare? Să vedem. Isaia a profeţit în Ierusalim aproximativ din anul 778 î.e.n. până după anul 732 î.e.n. Ezechiel a fost exilat în Babilon în 617 î.e.n. El a profeţit pentru fraţii săi iudei care se aflau acolo. Aceşti profeţi au anunţat amândoi cu curaj că Ierusalimul urma să fie distrus. Alţi profeţi au spus că Dumnezeu nu avea să permită acest lucru! Care dintre ei s-au dovedit a fi adevăraţii mesageri?

Iehova îi demască pe profeţii falşi

 3, 4. a) Care au fost cele două mesaje contrastante transmise israeliţilor în Babilon, şi cum a demascat Iehova un mesager fals? b) Ce a spus Iehova că urma să li se întâmple profeţilor falşi?

³ În timp ce se afla în Babilon, Ezechiel a avut o viziune referitoare la ceea ce se petrecea în templul din Ierusalim. La intrarea porţii dinspre răsărit se aflau 25 de bărbaţi. Printre ei erau şi doi prinţi, Iaazania şi Pelatia. Cum îi considera Iehova pe aceştia? Ezechiel 11:2, 3 răspunde: „Fiu al omului, aceştia sunt oamenii care fac planuri nelegiuite şi dau sfaturi rele în cetatea aceasta. Ei zic: «Nu este încă timpul potrivit ca să zidim case?»“ Cu alte cuvinte, aceşti înfumuraţi mesageri ai păcii spuneau că „nu există nici un pericol pentru Ierusalim. În curând vom construi aici şi mai multe case!“ Aşadar, Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel să profeţească împotriva acestor profeţi mincinoşi. În versetul 13 din capitolul 11, Ezechiel ne spune ce i s-a întâmplat unuia dintre aceştia: „Pe când proroceam eu, a murit Pelatia, fiul lui Benaia“. Probabil că acest lucru s-a întâmplat deoarece Pelatia era cel mai proeminent şi mai influent prinţ şi cel mai înfocat idolatru. Moartea lui neaşteptată a demonstrat că era un profet fals!

⁴ Executarea lui Pelatia de către Iehova nu i-a oprit pe ceilalţi profeţi falşi să spună minciuni în numele lui Dumnezeu. Aceşti înşelători au continuat să meargă pe calea lor fără judecată, prezicând lucruri împotriva voinţei lui Dumnezeu. Aşa că Iehova Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel: „Vai de prorocii fără minte, care umblă după duhul lor şi nu văd nimic!“ La fel ca Pelatia, ei urmau să ‘nu mai fie’, pentru că avuseseră viziuni sfidătoare cu privire la Ierusalim, „viziuni de pace asupra lui, când nu este pace“. — Ezechiel 13:3, 15, 16.

 5, 6. Spre deosebire de toţi mesagerii falşi, cum a fost justificat Isaia în calitate de profet adevărat?

⁵ Cât despre Isaia, toate mesajele divine transmise de el cu privire la Ierusalim s-au adeverit. În vara anului 607 î.e.n., babilonienii au distrus oraşul şi au luat captivi în Babilon o rămăşiţă de evrei (2 Cronici 36:15–21; Ezechiel 22:28; Daniel 9:2). I-au oprit aceste nenorociri pe profeţii falşi de la bombardarea poporului lui Dumnezeu cu vorbe goale? Nu, acei mesageri mincinoşi au continuat să procedeze la fel!

⁶ Ca şi cum acestea nu ar fi fost de ajuns, israeliţii exilaţi au fost nevoiţi să-i audă şi pe lăudăroşii prezicători ai viitorului din Babilon, pe ghicitorii şi pe astrologii de acolo. Însă Iehova a dovedit că toţi acei mesageri falşi erau nişte nesăbuiţi sortiţi eşecului, care profeţeau contrar realităţii. Cu timpul, el a dovedit că Ezechiel era mesagerul său adevărat, la fel ca Isaia. Iehova a adus la îndeplinire toate cuvintele pe care le rostise prin intermediul lor, exact aşa cum promisese: „El zădărniceşte semnele celor care spun minciuni şi arată ca înşelători pe ghicitori; face pe cei înţelepţi să dea înapoi şi le preface ştiinţa în nebunie. Dar întăreşte cuvântul slujitorului Său şi împlineşte sfatul trimişilor Săi“. — Isaia 44:25, 26.

Mesaje surprinzătoare despre Babilon şi Ierusalim

 7, 8. Ce mesaj inspirat a avut Isaia pentru Babilon, şi ce însemnau cuvintele lui?

⁷ Iuda şi Ierusalimul urmau să fie pustiite, fără să mai aibă locuitori timp de 70 de ani. Totuşi, Iehova a declarat prin Isaia şi Ezechiel că oraşul avea să fie reconstruit şi că ţara avea să fie repopulată la data fixată pe care o prezisese el! Aceasta era o profeţie uluitoare. De ce? Deoarece Babilonul avea reputaţia de a nu-şi elibera niciodată prizonierii (Isaia 14:4, 15–17). Aşadar, cine putea să-i elibereze pe aceşti captivi? Cine putea răsturna puternicul Babilon, cu zidurile lui colosale şi cu sistemul lui de apărare format de ape? Atotputernicul Iehova putea face aceasta! Iar el a spus că o va face: „[Eu sunt] Cel care spune adâncului de ape [adică sistemului de apărare a oraşului format de ape]: «Evaporează-te; şi voi seca toate fluviile tale»; Cel care spune despre Cirus: «El este păstorul meu, şi orice lucru în care îmi găsesc plăcerea el îl va îndeplini în mod complet»; chiar în cuvintele mele despre Ierusalim: «El va fi reconstruit» şi despre templu: «Ţi se va pune fundaţia»“. — Isaia 44:25, 27, 28, NW.

⁸ Gândiţi-vă! Fluviul Eufrat constituia o barieră cu adevărat impresionantă pentru oameni, dar pentru Iehova era ca o picătură de apă pe o suprafaţă încinsă! Avea să se evapore într-o clipă! Babilonul avea să cadă! Cu toate că mai erau aproximativ 150 de ani până la naşterea lui Cirus Persanul, Iehova a prezis prin Isaia că acest rege va cuceri Babilonul şi îi va elibera pe evreii captivi, autorizându-i să se întoarcă pentru a reconstrui Ierusalimul şi templul din el.

 9. Pe cine a numit Iehova ca instrument de pedepsire a Babilonului?

⁹ Găsim această profeţie în Isaia 45:1–3: „Aşa vorbeşte DOMNUL [Iehova, NW] către unsul Său, către Cirus, pe care-l ţine de mâna dreaptă ca să supună popoarele înaintea lui, . . . să-i deschidă porţile, ca să nu se mai închidă: «Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărâma uşile de bronz şi voi rupe zăvoarele de fier. Îţi voi da comorile întunericului şi bogăţii ascunse în locuri tăinuite, ca să ştii că Eu sunt DOMNUL care te chem pe nume»“.

10. În ce sens a fost „uns“ Cirus, şi cum i-a putut vorbi Iehova cu mai bine de o sută de ani înainte ca acesta să se nască?

¹⁰ Remarcaţi că Iehova îi vorbeşte lui Cirus ca şi cum acesta ar fi deja în viaţă. Acest lucru este în armonie cu declaraţia lui Pavel, potrivit căreia Iehova „cheamă cele ce nu sunt ca şi cum ar fi“ (Romani 4:17). Totodată, Dumnezeu îl numeşte pe Cirus „unsul Său“. De ce? În fond, marele preot al lui Iehova nu a turnat niciodată pe capul lui Cirus uleiul sfânt al ungerii. Nu, dar aceasta este o ungere profetică. Ea indică o instalare într-o funcţie specială. Astfel, despre această numire anticipată a lui Cirus, Dumnezeu putea vorbi ca despre o ungere. — Compară cu 1 Împăraţi 19:15–17; 2 Împăraţi 8:13.

Dumnezeu împlineşte cuvintele mesagerilor săi

11. De ce se simţeau în siguranţă locuitorii Babilonului?

¹¹ Când Cirus a pornit împotriva Babilonului, locuitorii acestuia se simţeau în deplină siguranţă. Oraşul lor era împrejmuit de un şanţ de apărare adânc şi lat, format de fluviul Eufrat. Pe malul estic al fluviului, de-a lungul porţiunii care curgea prin mijlocul oraşului, se întindea un chei neîntrerupt. Pentru a separa râul de oraş, Nebucadneţar construise ceea ce el numea „un zid mare care nu putea fi clintit, ca un munte . . . [El] i-a înălţat vârful cât al unui munte“a. Zidul avea nişte porţi imense de bronz. Pentru a intra pe ele, o persoană trebuia să se caţere pe malul râului. Nu este de mirare că prizonierii din Babilon nu mai aveau nici o speranţă să fie eliberaţi!

12, 13. Cum s-au adeverit cuvintele lui Iehova rostite prin mesagerul său Isaia atunci când Babilonul a fost cucerit de Cirus?

¹² Însă nu aşa stătea lucrurile cu captivii evrei care aveau credinţă în Iehova! Ei aveau o speranţă luminoasă! Prin profeţii săi, Dumnezeu promisese să-i elibereze. Cum şi-a îndeplinit Dumnezeu promisiunea? Cirus le-a ordonat armatelor sale să devieze apele fluviului Eufrat la câţiva kilometri nord de oraş. Astfel, principalul mijloc de apărare a oraşului a devenit o albie aproape secată. În acea noapte crucială, porţile cu două canaturi aflate de-a lungul cursului Eufratului au fost lăsate deschise din neglijenţă de către cei care benchetuiau în oraş. Iehova nu a sfărâmat literalmente porţile de bronz, nici nu a rupt literalmente zăvoarele de fier care le închideau, însă faptul că a manevrat în mod extraordinar lucrurile, astfel încât porţile să rămână deschise şi nezăvorâte, a avut acelaşi efect. Zidurile Babilonului erau inutile! Trupele lui Cirus nu au trebuit să le escaladeze pentru a pătrunde în interiorul oraşului. Iehova a mers înaintea lui Cirus, netezindu-i „drumurile muntoase“, da, toate obstacolele. Isaia s-a dovedit a fi un mesager adevărat al lui Dumnezeu.

¹³ Când Cirus a obţinut controlul deplin asupra oraşului, toate comorile acestuia, chiar şi cele ascunse în încăperi întunecate şi tainice, au ajuns în mâinile lui. De ce a făcut Iehova Dumnezeu toate acestea pentru Cirus? Pentru ca acesta să ştie că Iehova, ‘Cel care îl chema pe nume’, este Dumnezeul profeţiilor adevărate şi Domnul Suveran al universului. Cirus trebuia să ştie că Dumnezeu aranjase ca el să ajungă la putere pentru a-I elibera poporul, Israelul.

14, 15. De unde ştim că Cirus i-a datorat lui Iehova cucerirea Babilonului?

¹⁴ Să ascultăm cuvintele lui Iehova adresate lui Cirus: „Din dragoste pentru slujitorul Meu Iacov şi pentru Israel, alesul Meu, te-am chemat pe nume, ţi-am vorbit cu bunăvoinţă [ţi-am dat un nume de onoare, NW], deşi tu nu M-ai cunoscut. Eu sunt DOMNUL, şi nu este altul, afară de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am încins, deşi tu nu M-ai cunoscut. Ca să se ştie, de la răsăritul soarelui până la apusul lui, că nu este nimeni afară de Mine: Eu sunt DOMNUL, şi nu este altul, Eu, care formez lumina şi creez întunericul, care aduc prosperitatea [pentru poporul său exilat] şi creez nenorocirea [pentru Babilon]: Eu, DOMNUL, fac toate aceste lucruri“. — Isaia 45:4–7.

¹⁵ Cirus îi datora lui Iehova victoria asupra Babilonului, deoarece El îl întărise ca să ducă la îndeplinire voinţa Lui împotriva acelui oraş nelegiuit şi ca să-I elibereze poporul aflat în captivitate. Pentru aceasta, Dumnezeu a invitat cerurile sale să-şi exercite influenţa sau puterea dreaptă. El a invitat pământul să se deschidă şi să producă evenimente drepte şi salvare pentru poporul său exilat. Iar cerurile şi pământul simbolice au răspuns la această poruncă (Isaia 45:8). După mai bine de o sută de ani de la moartea sa, Isaia s-a dovedit a fi adevăratul mesager al lui Iehova!

Mesagerul are veşti bune pentru Sion!

16. Ce veste bună putea fi proclamată în Ierusalimul devastat când Babilonul a căzut?

¹⁶ Dar există ceva mai mult. În Isaia 52:7 se vorbeşte despre o veste bună pentru Ierusalim: „Ce frumoase sunt pe munţi picioarele celui care aduce veşti bune, care vesteşte pacea; care aduce veşti bune, care vesteşte mântuirea, celui care zice Sionului: «Dumnezeul tău împărăţeşte!»“ Imaginaţi-vă cât de emoţionant era să vezi un mesager venind în Ierusalim dinspre munţi! El trebuia să aibă veşti! Ce fel de veşti? Veşti încurajatoare pentru Sion! Veşti de pace, veşti despre bunăvoinţa lui Dumnezeu. Ierusalimul şi templul său trebuiau să fie reconstruite! Iar mesagerul proclama cu o bucurie triumfătoare în glas: „Dumnezeul tău împărăţeşte!“

17, 18. Ce efect a avut înfrângerea Babilonului de către Cirus asupra numelui lui Iehova?

¹⁷ Când Iehova le-a permis babilonienilor să răstoarne tronul său tipic, pe care şedeau regii din linia lui David, s-ar fi putut crea impresia că El nu mai era Rege. În schimb, Marduc, principala divinitate a Babilonului, părea să fi devenit rege. Dar, când Dumnezeul Sionului a doborât Babilonul, el şi-a demonstrat suveranitatea universală — că el era cel mai mare Rege. Iar pentru a sublinia acest fapt, Ierusalimul, „oraşul marelui Rege“, împreună cu templul din el, urmau să fie restabilite (Matei 5:35, NW). Cât despre mesagerul care a adus această veste bună, chiar dacă picioarele îi erau prăfuite, murdare şi julite, în ochii celor ce iubeau Sionul şi pe Dumnezeul său ele păreau nespus de frumoase!

¹⁸ În sens profetic, căderea Babilonului însemna că Regatul lui Dumnezeu era stabilit şi că purtătorul veştii bune era un proclamator al acestui fapt. În plus, acest curier din vechime, care a fost prezis prin Isaia, prefigura un mesager al unei veşti bune şi mai glorioase — mai glorioase datorită conţinutului său sublim şi temei sale despre Regat, cu extraordinarele implicaţii pentru toţi oamenii credinţei.

19. Ce mesaj cu privire la ţara Israelului a transmis Iehova prin Ezechiel?

¹⁹ Şi lui Ezechiel i s-au încredinţat profeţii strălucitoare cu privire la restabilire. El a profeţit următoarele: „Aşa vorbeşte Stăpânul DOMNUL [Iehova, NW]: «. . . Voi face ca cetăţile voastre să fie locuite şi dărâmăturile vor fi zidite. Şi se va spune atunci: „Ţara aceasta pustiită a ajuns ca grădina Edenului“»“. — Ezechiel 36:33, 35.

20. Ce îndemn plin de bucurie i-a dat Isaia în mod profetic Ierusalimului?

²⁰ În captivitatea babiloniană, poporul lui Dumnezeu plânsese pentru Sion (Psalmul 137:1). Acum ei se puteau bucura. Isaia a îndemnat: „Izbucniţi cu toate în strigăte de bucurie, dărâmături ale Ierusalimului! Căci DOMNUL [Iehova, NW] mângâie pe poporul Său, El a răscumpărat Ierusalimul. DOMNUL Şi-a dezgolit braţul Său cel sfânt înaintea tuturor popoarelor; şi toate marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru“. — Isaia 52:9, 10.

21. Cum s-au împlinit cuvintele din Isaia 52:9, 10 după înfrângerea Babilonului?

²¹ Da, poporul ales al lui Iehova avea mari motive de bucurie. Ei urmau acum să ocupe din nou aceste locuri cândva pustiite, făcându-le să devină asemenea grădinii Edenului. Iehova îşi ‘dezgolise braţul Său cel sfânt’ pentru ei. El şi-a suflecat mânecile, simbolic vorbind, ca să acţioneze pentru a-i aduce înapoi în ţara lor iubită. Dar acesta nu era un incident minor care să treacă neobservat în istorie. Nu, toate naţiunile care existau pe atunci au văzut ‘braţul dezgolit’ al lui Dumnezeu exercitând putere asupra treburilor omenirii pentru a salva în mod uluitor o naţiune. Oamenii naţiunilor au primit o dovadă de netăgăduit că Isaia şi Ezechiel erau cu adevărat mesagerii lui Iehova. Nimeni nu putea contesta că Dumnezeul Sionului era singurul Dumnezeu viu şi adevărat peste tot pământul. În Isaia 35:2 citim: „Vor vedea slava DOMNULUI, măreţia Dumnezeului nostru“. Cei care au acceptat această dovadă a divinităţii lui Iehova s-au întors la închinarea adusă lui.

22. a) Pentru ce putem fi recunoscători astăzi? b) De ce ar trebui să fim foarte recunoscători pentru că Iehova îi demască pe mesagerii falşi?

²² Cât de recunoscători ar trebui să-i fim lui Iehova pentru că îi identifică pe adevăraţii săi mesageri! El este, într-adevăr, Cel „care întăreşte cuvântul slujitorului Său şi împlineşte sfatul trimişilor Săi“ (Isaia 44:26). Profeţiile referitoare la restabilire pe care li le-a dat lui Isaia şi Ezechiel glorifică marea sa iubire, bunătate nemeritată şi îndurare faţă de slujitorii săi. În mod sigur, Iehova merită toate laudele noastre pentru aceasta! În prezent, noi ar trebui să fim deosebit de recunoscători pentru că el îi demască pe mesagerii falşi, iar aceasta pentru că acum sunt mulţi dintre aceştia pe scena lumii. Mesajele lor cu care încearcă să impresioneze ignoră scopurile anunţate de Iehova. Următorul articol ne va ajuta să-i identificăm pe aceşti mesageri falşi.

[Notă de subsol]

Puteţi explica?

◻ Cum îi identifică Iehova pe adevăraţii săi mesageri?

◻ Pe cine a numit Iehova, prin Isaia, ca instrument al său pentru a înfrânge Babilonul?

◻ Cum s-au împlinit profeţiile lui Isaia referitoare la înfrângerea Babilonului?

◻ Ce efect pozitiv a avut înfrângerea Babilonului asupra numelui lui Iehova?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 9]

Babilonul părea invincibil pentru naţiunile din zilele lui Ezechiel.