Ce putem învăţa de la păsări?

„OBSERVAŢI atent păsările cerului, deoarece ele nu seamănă, nici nu seceră, nici nu strâng în depozite; totuşi, Tatăl vostru ceresc le hrăneşte. Nu valoraţi voi mai mult decât ele?“ (Matei 6:26). Isus Cristos a rostit aceste cuvinte într-o celebră predică ţinută pe versantul unui munte, în apropiere de Marea Galileii. Auditoriul nu era alcătuit numai din discipolii săi. De fapt, era prezentă o mare mulţime de oameni din toate colţurile ţării, oameni care-i puteau deveni discipoli. Mulţi dintre ei erau săraci şi îi aduseseră cu ei pe cei bolnavi pentru ca Isus să-i vindece. — Matei 4:23–5:2; Luca 6:17–20.

După ce i-a vindecat pe toţi suferinzii, Isus a acordat atenţie necesităţilor mai importante, adică celor spirituale. Printre învăţăturile predate de el a fost şi cea menţionată mai sus.

Păsările cerului există de mult timp. Unele se hrănesc cu insecte, iar altele cu fructe şi seminţe. Dacă Dumnezeu pune la dispoziţia păsărilor atât de multă hrană, fără îndoială că el îi poate ajuta pe slujitorii săi să-şi procure pâinea cea de toate zilele. El poate face acest lucru ajutându-i să-şi găsească un loc de muncă unde să câştige ca să-şi asigure hrana. Sau i-ar putea ajuta să şi-o obţină în propria grădină sau gospodărie. Iar când trec prin vremuri de restrişte, Dumnezeu le poate sensibiliza inima vecinilor şi prietenilor binevoitori ca să împartă cu cei nevoiaşi hrana pe care o au.

Însă, există multe alte lucruri pe care le putem învăţa dacă suntem fini observatori ai lumii păsărilor. Dumnezeu a înzestrat păsările cu instincte uimitoare pentru a-şi construi cuiburile în care îşi cresc puii. Să observăm două tipuri de cuiburi. În imaginea din stânga, puteţi vedea cuibul unei rândunele africane de stâncă (Hirundo fuligula). Cuibul este construit pe suprafaţa unei stânci sau pe zidul unei case. Acoperişul unor astfel de cuiburi este fie o bucată de stâncă mai ieşită în afară fie, aşa cum se poate observa în această imagine, streaşina unei case. Baza cuibului este făcută din mici bulgări de pământ mâlos lipiţi unii de alţii sub formă de cupă. Atât masculul, cât şi femela lucrează din greu ca să strângă bulgării de noroi, construirea cuibului putând să dureze mai mult de o lună. Apoi îl căptuşesc cu iarbă şi pene. Ambii părinţi contribuie la hrănirea puilor. În partea de jos a paginii, puteţi vedea cuibul unei păsări ţesător (Ploceus velatus). Această neobosită pasăre din Africa îşi face cuibul din fire de iarbă sau din alte materiale vegetale. Ea poate termina un cuib într-o singură zi şi poate ţese mai mult de 30 de cuiburi pe sezon!

Ce lecţie învăţăm de aici? Dacă Dumnezeu a înzestrat păsările cu astfel de instincte şi le-a oferit din belşug materiale pentru a-şi construi cuiburile, fără îndoială că el îi poate ajuta şi pe oamenii care-l slujesc să aibă adăpostul necesar. Totuşi, Isus a arătat ce anume trebuie să facem dacă dorim ca Iehova Dumnezeu să ne ajute să obţinem lucrurile materiale de care avem nevoie. „Continuaţi deci să căutaţi mai întâi regatul şi dreptatea Sa, şi toate aceste alte lucruri vă vor fi adăugate“, a promis Isus (Matei 6:33). Probabil că vă întrebaţi: Ce înseamnă a căuta mai întâi Regatul lui Dumnezeu? Cei care distribuie această revistă, Martorii lui Iehova, vor fi încântaţi să vă răspundă la întrebare.