GOMORA
Unul dintre ‘orașele din ținutul Iordanului’ aflat, probabil, în apropiere de capătul sudic al Mării Moarte (Ge 13:12). După cât se pare, Sodoma și Gomora erau cele mai importante dintre aceste orașe. Mulți erudiți consideră că ruinele lor se află în prezent sub apele Mării Moarte, deși, cu câtva timp în urmă, alții au afirmat că acestea ar putea fi identificate cu unele situri aflate de-a lungul uedurilor de la E și de la S-E de Marea Moartă. Pe vremea lui Avraam, regiunea era „bine udată, ... ca grădina lui Iehova“ (Ge 13:10; vezi ȚINUTUL IORDANULUI). În perioada în care Lot, nepotul lui Avraam, a locuit în acest ținut fertil, regele Birșa al Gomorei împreună cu regii celorlalte patru orașe din ținut s-au răsculat împotriva lui Chedorlaomer, regele Elamului, și a altor trei regi aliați, care stăpâneau peste ei. Fiind atacați, răsculații au luat-o la fugă, iar unii au căzut în numeroasele gropi de bitum din zonă. Sodoma și Gomora au fost prădate de regii de la est, care l-au luat captiv și pe Lot (Ge 14:1–12).
După mai bine de 14 ani, strigătul de plângere din cauza răutății Sodomei și Gomorei a ajuns atât de mare, încât Iehova a trimis îngeri să cerceteze lucrurile și apoi să distrugă orașele printr-o ploaie de foc și sulf (Ge 18:20, 21; 19:24, 28).
Distrugerea totală a acestor orașe a devenit ulterior un simbol al nimicirii (De 29:22, 23; Is 1:9; 13:19; Ier 49:18). Folosind un limbaj figurativ pentru a arăta cât de mult se afundaseră în răutate conducătorii și locuitorii lui Iuda și ai Ierusalimului, Iehova li s-a adresat prin profetul Isaia astfel: „Ascultați cuvântul lui Iehova, conducători despotici ai Sodomei! Pleacă-ți urechea la legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!“ (Is 1:1, 10; Ier 23:14).
Isus a făcut referire la nelegiuirea crasă a Sodomei și Gomorei când a mustrat unele orașe evreiești din secolul I. El i-a adresat o astfel de mustrare Capernaumului nepenitent, unde el însuși înfăptuise multe lucrări de putere. Iar despre orice oraș care avea să-i respingă pe discipolii săi, arătând lipsă de credință în pofida lucrărilor de putere pe care aceștia aveau să le facă drept dovadă a sprijinului lui Dumnezeu, Isus a spus: „Va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei și Gomorei în Ziua Judecății decât pentru orașul acela“ (Mt 10:5–15; 11:23, 24). Întrucât Sodoma și Gomora și orașele din jur suferiseră pedeapsa „unui foc veșnic“, simbolul distrugerii eterne, cuvintele lui Isus sunt fără îndoială o hiperbolă prin care Isus a vrut să sublinieze cât de puțin probabil ar fi ca acei evrei lipsiți de credință să se schimbe chiar dacă ar fi prezenți în Ziua Judecății (Iuda 7).