CAPITOLUL TREI
„Să le spui . . . cuvântul acesta“
1. a) Ce asemănări există între Ieremia şi Isus? b) De ce este Ieremia un exemplu demn de urmat în lucrarea de predicare?
ISUS CRISTOS este modelul suprem pe care îl urmăm când predicăm vestea bună. Este demn de remarcat însă că unii oameni din secolul I, văzând ce făcea Isus, s-au gândit la profetul Ieremia (Mat. 16:13, 14). La fel ca Isus, Ieremia a primit de la Dumnezeu misiunea de a predica. Cu o anumită ocazie, Dumnezeu i-a poruncit: „Să le spui deci cuvântul acesta: «Iată ce a zis Iehova»“ (Ier. 13:12, 13; Ioan 12:49). În plus, în serviciul său, Ieremia a manifestat aceleaşi calităţi ca Isus.
2. Ce trebuie să facă oamenii din zilele noastre, la fel ca iudeii din timpul lui Ieremia?
2 Unii Martori ar putea spune: „Lucrarea noastră este diferită de lucrarea lui Ieremia. El a vorbit în numele lui Dumnezeu unei naţiuni dedicate Lui, în timp ce noi le predicăm unor oameni care, în marea lor majoritate, nu îl cunosc pe Iehova“. Acest lucru este foarte adevărat. Totuşi, în timpul lui Ieremia, cei mai mulţi dintre iudei deveniseră ‘neînţelepţi’ şi îl părăsiseră pe adevăratul Dumnezeu. (Citeşte Ieremia 5:20–22.) Ei trebuiau să facă schimbări pentru ca închinarea lor să fie aprobată de Iehova. În mod asemănător, oamenii din zilele noastre, indiferent că se pretind sau nu a fi creştini, trebuie să înveţe teama de Iehova şi să practice închinarea adevărată. Să vedem în continuare cum ne ajută exemplul lui Ieremia să ne îndeplinim serviciul pentru Dumnezeu şi să-i ajutăm pe oameni.
„IEHOVA . . . MI-A ATINS GURA“
3. Ce gest plin de semnificaţie a făcut Dumnezeu la începutul serviciului de profet al lui Ieremia, şi ce efect a avut acesta asupra profetului?
3 Să ne amintim că, la începutul serviciului său de profet, Ieremia a auzit următoarele cuvinte: „Du-te la toţi aceia la care te voi trimite şi spune-le tot ce-ţi voi porunci. Să nu-ţi fie frică de feţele lor, căci «eu sunt cu tine ca să te scap», zice Iehova“ (Ier. 1:7, 8). Atunci Dumnezeu a făcut un gest cu totul neaşteptat. Ieremia relatează: „Iehova şi-a întins mâna şi mi-a atins gura. Apoi Iehova mi-a zis: «Iată că am pus cuvintele mele în gura ta»“ (Ier. 1:9, 10). De atunci înainte, Ieremia a ştiut că vorbea în numele Dumnezeului Atotputernic.a Bucurându-se de tot sprijinul lui Iehova, el şi-a îndeplinit serviciul sacru cu şi mai mult zel (Is. 6:5–8).
4. Menţionaţi exemple în care fraţii şi surorile noastre au dat dovadă de un zel remarcabil în predicare.
4 Astăzi, Iehova nu îl atinge în mod fizic pe niciunul dintre slujitorii săi. Însă, prin spiritul sfânt, el le insuflă o dorinţă fierbinte de a predica vestea bună. Mulţi dintre ei dau dovadă de un zel remarcabil. Iată, de pildă, cazul Marujei, o soră din Spania. De mai bine de 40 de ani, ea are mâinile şi picioarele paralizate, motiv pentru care îi este greu să meargă din casă în casă. Totuşi, Maruja găseşte alte modalităţi de a predica, de exemplu, prin scrisori. Cum le poate scrie? Dictându-i-le fiicei sale. Astfel, pe parcursul unei luni de campanie, Maruja şi „secretara“ ei au trimis peste 150 de scrisori, în fiecare plic punând şi un tract. Datorită eforturilor lor, vestea bună a ajuns la majoritatea locuitorilor dintr-un sat vecin. Maruja i-a spus fiicei sale: „Dacă vreuna dintre scrisorile noastre ajunge la o persoană cu inima sinceră, Iehova ne va binecuvânta cu un studiu biblic“. Un bătrân local a scris: „Îi mulţumesc lui Iehova pentru surori ca Maruja, care îi învaţă pe alţii să preţuiască lucrurile cu adevărat importante“.
5. a) Cum şi-a păstrat Ieremia zelul în pofida apatiei iudeilor? b) Cum ne putem păstra zelul în lucrarea de predicare?
5 În timpul lui Ieremia, majoritatea locuitorilor Ierusalimului ‘nu-şi găseau plăcerea’ în adevărul lui Dumnezeu. Dar a încetat profetul să predice fiindcă atât de mulţi iudei erau indiferenţi la mesajul său? Nicidecum. Ieremia a spus: „Am ajuns plin de furia lui Iehova. M-am obosit ţinând-o în mine“ (Ier. 6:10, 11). Cum putem să ne păstrăm şi noi zelul înflăcărat? O modalitate este să medităm la privilegiul inestimabil de a-l reprezenta pe adevăratul Dumnezeu. După cum ştim, oamenii de seamă din această lume au dezonorat numele lui Dumnezeu. În plus, conducătorii religioşi i-au indus în eroare pe cei din teritoriul nostru, la fel cum preoţii din zilele lui Ieremia i-au indus în eroare pe iudei. (Citeşte Ieremia 2:8, 26, 27.) Însă vestea bună despre Regat pe care o anunţăm este realmente o dovadă a bunătăţii lui Dumnezeu faţă de oameni (Plâng. 3:31, 32). Da, reflectând la acest adevăr, ne putem păstra zelul pentru a predica vestea bună şi pentru a-i ajuta pe cei asemănători oilor.
6. Prin ce încercări ce l-ar fi putut descuraja a trecut Ieremia?
6 Ştim cu toţii că nu este întotdeauna uşor să ne păstrăm zelul în serviciul creştin. Şi Ieremia s-a confruntat cu încercări grele în serviciul său. Unele încercări au venit din partea profeţilor falşi, după cum citim în capitolul 28. În plus, majoritatea oamenilor nu au dat ascultare mesajului său, iar, de multe ori, profetul s-a simţit singur (Ier. 6:16, 17; 15:17). Uneori chiar viaţa i-a fost în pericol din cauza duşmanilor (Ier. 26:11).
De ce putem avea încredere că Iehova ne va ajuta să facem faţă încercărilor cu care ne confruntăm în predicarea veştii bune?
„M-AI AMĂGIT, O, IEHOVA“
7, 8. În ce sens l-a „amăgit“ Iehova pe Ieremia?
7 Într-o perioadă în care îndura zi de zi batjocuri şi insulte, Ieremia a dat glas sentimentelor sale înaintea lui Dumnezeu. (Citeşte Ieremia 20:7, 8.) În ce sens l-a „amăgit“ Iehova pe profetul său fidel?
8 În mod categoric, Iehova nu l-a înşelat pe Ieremia folosind împotriva lui vreun vicleşug, ci l-a „amăgit“ într-un sens pozitiv, bun. Ieremia simţea că opoziţia pe care o întâmpina era prea mare şi că nu mai avea forţă să-şi îndeplinească misiunea dată de Dumnezeu. Dar, cu sprijinul şi ajutorul Celui Atotputernic, a îndeplinit-o. Astfel, am putea spune că Iehova l-a „biruit“ pe profet, dovedindu-se mai puternic decât el şi decât înclinaţiile lui omeneşti. Când acest om al lui Dumnezeu credea că a ajuns la capătul puterilor şi că nu mai putea continua, Iehova a acţionat asupra lui şi l-a convins, altfel spus l-a amăgit, să persevereze. Dumnezeu s-a dovedit mai puternic decât slăbiciunile profetului. Acesta a reuşit să predice mai departe în pofida apatiei, a împotrivirii şi a violenţei.
9. De ce sunt încurajatoare cuvintele din Ieremia 20:11?
9 Iehova a fost alături de Ieremia şi l-a susţinut ca „un războinic puternic şi de temut“ (Ier. 20:11). Dumnezeu ne poate da şi nouă forţă să ne păstrăm zelul pentru închinarea adevărată şi să perseverăm în pofida greutăţilor.
10. Ce suntem hotărâţi să facem când întâmpinăm opoziţie?
10 Apostolul Pavel a subliniat această idee când i-a încurajat pe creştinii care se confruntau cu opoziţie. El a scris: „Purtaţi-vă într-un mod demn de vestea bună despre Cristos, pentru ca . . . să aud . . . că rămâneţi neclintiţi într-un singur spirit, luptând cot la cot cu un singur suflet pentru credinţa veştii bune, fără să vă înspăimântaţi în vreun fel de împotrivitorii voştri“ (Filip. 1:27, 28). Asemenea lui Ieremia şi creştinilor din secolul I, putem şi trebuie să ne bizuim pe Atotputernicul Dumnezeu în timp ce ne îndeplinim serviciul sacru. Chiar dacă unii oameni ne ridiculizează sau ne agresează, să nu uităm că Iehova este alături de noi şi poate să ne umple de putere. El l-a susţinut pe Ieremia şi pe mulţi dintre fraţii noştri. Putem fi siguri că ne va susţine şi pe noi. Aşadar, să-l implorăm să ne ajute, având toată încrederea că ne va răspunde la rugăciuni. Poate că şi noi vom simţi că am fost „amăgiţi“ când Dumnezeu ne va da putere pentru a învinge teama şi pentru a înfrunta cu îndrăzneală problemele. Da, fiecare dintre noi poate face mai mult decât şi-a imaginat vreodată! (Citeşte Faptele 4:29–31.)
11, 12. a) Ce schimbări în program ai putea face pentru a le vorbi despre adevăr cât mai multor oameni? b) Ce posibilităţi de a predica există în anumite zone, aşa cum se observă în imaginea de la pagina 39?
11 Ceea ce citim despre serviciul lui Ieremia ne poate ajuta în multe feluri să fim predicatori mai eficienţi ai veştii bune. După ce a slujit mai bine de 20 de ani ca profet al lui Iehova, Ieremia a putut spune: „V-am vorbit . . . m-am sculat devreme şi am vorbit, dar voi n-aţi ascultat“ (Ier. 25:3). Într-adevăr, el îşi începea lucrarea devreme, nu târziu. Putem învăţa şi noi ceva practic din exemplul său? În multe congregaţii, există vestitori care se trezesc dis-de-dimineaţă pentru a le vorbi oamenilor în staţiile de autobuz sau în gări. În zonele rurale, mulţi Martori merg la primele ore ale dimineţii să le vorbească agricultorilor şi altora care încep munca devreme. Ne-am putea gândi şi la alte modalităţi de a urma exemplul lui Ieremia în această privinţă? De pildă, ne-am putea trezi suficient de devreme ca să fim prezenţi la timp la întrunirile pentru serviciul de teren.
12 În plus, în multe localităţi se obţin rezultate foarte frumoase dacă se predică din casă în casă după-amiaza şi seara. Unii vestitori predică şi noaptea, vizitându-i pe cei care lucrează la benzinării, în restaurante sau în alte unităţi deschise non-stop. Ne-am putea adapta şi noi programul ca să mergem în predicare când este cel mai probabil să-i găsim pe oameni fie acasă, fie în alte locuri?
De ce putem fi siguri că Iehova ne susţine când predicăm mesajul său?
13, 14. a) Ce învăţăm din exemplul lui Ieremia în legătură cu efectuarea vizitelor ulterioare? b) De ce trebuie să ne ţinem de cuvânt când îi promitem unui locatar că vom reveni?
13 Uneori, Iehova i-a poruncit lui Ieremia să anunţe mesaje profetice la porţile Ierusalimului sau ale templului (Ier. 7:2; 17:19, 20). Din aceste locuri, Ieremia a putut face cunoscut cuvântul lui Iehova unui număr mare de oameni. Şi, pentru că mulţi dintre ei, inclusiv oameni de seamă ai oraşului, negustori şi alţii, treceau cu regularitate pe acolo, probabil că unora le-a vorbit de repetate ori, străduindu-se să-i ajute să înţeleagă ce le spusese în ocaziile anterioare. Ce învăţăminte putem trage în legătură cu efectuarea vizitelor ulterioare la cei care au manifestat interes?
14 Ieremia ştia că viaţa oamenilor depindea de lucrarea sa ca profet al lui Dumnezeu. Odată, când a fost în imposibilitatea de a îndeplini porunca divină de a predica, el l-a trimis în locul lui pe prietenul său Baruc. (Citeşte Ieremia 36:5–8.) Ce putem învăţa de aici? Când îi promitem unui locatar că vom reveni, ne ţinem de cuvânt? Dacă nu reuşim să mergem la o vizită ulterioară programată sau la un studiu biblic, vorbim cu cineva să meargă în locul nostru? Isus a spus: „Da-ul vostru să însemne Da“ (Mat. 5:37). Întrucât îl reprezentăm pe Dumnezeul adevărului şi al ordinii, este foarte important să ne ţinem de cuvânt (1 Cor. 14:33, 40).
15, 16. a) Cum şi-au extins mulţi serviciul pentru Dumnezeu urmând exemplul lui Ieremia? b) Ce învăţăm din experienţa surorii din Chile? (Vezi şi imaginea de la pagina 40.)
15 Ieremia i-a încurajat pe iudeii din Babilon scriindu-le o scrisoare despre „cuvântul . . . bun“ al lui Iehova cu privire la restabilire (Ier. 29:1–4, 10). În prezent, „cuvântul . . . bun“ despre ce va face Iehova în curând poate fi transmis cu eficienţă şi prin scrisori sau prin telefon. N-am putea folosi şi noi aceste metode pentru a le ajuta pe rudele noastre sau pe alţii care locuiesc în zone îndepărtate ori cu care este greu să se ia legătura?
16 Urmând exemplul lui Ieremia, care şi-a înfăptuit pe deplin serviciul, vestitorii de astăzi ai Regatului obţin deseori rezultate foarte frumoase. O Martoră din Chile a abordat o femeie care ieşea de la o staţie de metrou. Aceasta a fost încântată să audă mesajul biblic şi a fost de acord să fie vizitată acasă pentru a discuta pe marginea Bibliei. Martora însă nu i-a notat adresa. Ştiind cât de important era să cultive interesul femeii faţă de adevăr, sora noastră s-a rugat lui Iehova pentru ajutor. A doua zi, ea a mers din nou la staţia de metrou la aceeaşi oră şi astfel a reîntâlnit-o pe acea femeie. De data aceasta a avut grijă să-i noteze adresa, iar ulterior a vizitat-o acasă pentru a o ajuta să înţeleagă Scripturile. În curând, Dumnezeu îşi va executa judecăţile asupra lumii lui Satan. Însă, pentru cei care se căiesc şi manifestă credinţă în vestea bună, există o speranţă. (Citeşte Plângerile 3:31–33.) De aceea, este esenţial să ne lucrăm cu conştiinciozitate teritoriul!
„POATE VOR ASCULTA ŞI SE VOR ÎNTOARCE FIECARE“
17. Cum putem manifesta aceeaşi atitudine ca a lui Ieremia în teritoriul nostru?
17 Iehova nu a dorit ca vreun om să moară. Cu aproximativ zece ani înainte de distrugerea Ierusalimului, el l-a trimis pe Ieremia cu un mesaj de speranţă pentru cei exilaţi în Babilon. Dumnezeu a zis: „Cu gând bun îmi voi îndrepta ochiul asupra lor şi-i voi face să se întoarcă în ţara aceasta. Îi voi zidi, şi nu-i voi dărâma, îi voi sădi, şi nu-i voi smulge din rădăcină“. Astfel, Ieremia a putut să spună acelui grup de iudei exilaţi: „Există o speranţă pentru viitorul tău“ (Ier. 24:6; 26:3; 31:17). Ieremia şi-a însuşit modul lui Dumnezeu de a-i privi pe oameni. El şi-a îndeplinit serviciul fiind sincer preocupat de binele lor şi le-a transmis îndemnurile lui Iehova: „Vă rog, întoarceţi-vă fiecare de la calea lui rea, îndreptaţi-vă faptele“ (Ier. 35:15). În ce ne priveşte, ne-am putea gândi şi la alte modalităţi prin care să arătăm un interes autentic faţă de oamenii din teritoriul nostru?
18, 19. a) Ce atitudine ar trebui să evităm când le predicăm oamenilor vestea bună? b) Ce atitudine a lui Ieremia ar trebui să ne însuşim?
18 Iubirea profundă a lui Ieremia faţă de oameni nu s-a răcit niciodată. Când a fost distrus Ierusalimul, el a continuat să simtă compasiune faţă de conaţionalii săi. (Citeşte Plângerile 2:11.) Singurii vinovaţi pentru nenorocirea ce se abătuse asupra lor erau iudeii înşişi. Totuşi, Ieremia n-a manifestat o atitudine de genul „V-am spus eu“. Dimpotrivă, a simţit o tristeţe adâncă pentru ceea ce li se întâmplase. Ce lecţie desprindem de aici? Să nu devenim superficiali în serviciul nostru, îndeplinindu-l doar din obligaţie. Eforturile în lucrarea de predicare trebuie să fie o reflectare a iubirii noastre faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, care sunt creaţi după chipul său.
19 Nimic din această lume — niciun avantaj, nicio poziţie socială — nu se poate compara cu privilegiul de a depune mărturie în favoarea adevăratului Dumnezeu! Aşa a simţit şi Ieremia când a scris: „Cuvintele tale au ajuns la mine şi eu le-am mâncat. Cuvântul tău este exultarea şi bucuria inimii mele, căci numele tău este chemat peste mine, o, Iehova“ (Ier. 15:16). Prin predicarea veştii bune, mulţi alţi oameni pot ajunge să-l cunoască şi să-l iubească pe Cel căruia îi datorează viaţa. Dacă vom sluji cu iubire şi cu zel la fel ca Ieremia, vom contribui şi noi la realizarea acestui obiectiv nobil.
Reflectând la exemplul lui Ieremia, ce alte modalităţi de a răspândi „cuvântul bun“ al lui Iehova am putea folosi în viitor?
a Aşa cum a făcut şi în cazul lui Ieremia, Iehova a trimis deseori îngeri care au transmis mesajul Său ca şi cum ar fi vorbit El însuşi (Jud. 13:15, 22; Gal. 3:19).