Sunteţi pregătiţi pentru ziua lui Iehova?

„Ziua cea mare a DOMNULUI [Iehova, NW] este aproape, este aproape şi vine în graba mare!“ — ŢEFANIA 1:14.

 1. Cum descriu Scripturile ziua lui Iehova?

„ZIUA cea mare şi inspiratoare de teamă“ a lui Iehova se va abate în curând asupra acestui sistem rău de lucruri. Scripturile descriu ziua lui Iehova ca pe o zi de luptă, întuneric, furie, tulburare, suferinţă, panică şi dezolare. Totuşi vor exista supravieţuitori, deoarece „oricine va invoca numele lui Iehova va scăpa“ (Ioel 2:30–32, NW; Amos 5:18–20). Da, Dumnezeu îşi va distruge atunci duşmanii şi îşi va salva poporul.

 2. De ce ar trebui să avem simţul urgenţei cu privire la ziua lui Iehova?

² Profeţii lui Dumnezeu au dat o notă de urgenţă zilei lui Iehova. De exemplu, Ţefania a scris: „Ziua cea mare a DOMNULUI este aproape, este aproape şi vine în graba mare!“ (Ţefania 1:14). Situaţia este şi mai urgentă astăzi deoarece principalul Executor numit de Dumnezeu, regele Isus Cristos, este gata să-şi ‘încingă sabia la coapsă şi să înainteze cu carul său pentru a apăra adevărul, blândeţea şi dreptatea’ (Psalmul 45:3, 4). Sunteţi pregătiţi pentru ziua aceea?

Ei au nutrit mari speranţe

 3. Ce speranţe au nutrit unii creştini tesaloniceni, şi care sunt cele două motive pentru care se înşelau ei?

³ Cu privire la ziua lui Iehova, mulţi au nutrit speranţe care nu s-au împlinit. Unii dintre creştinii timpurii din Tesalonic spuneau că „ziua Domnului ar fi venit chiar“ (2 Tesaloniceni 2:2). Însă existau două motive fundamentale pentru care această zi nu era iminentă. Citând unul dintre motive, apostolul Pavel a spus: „Când vor zice: «Pace şi linişte!», atunci o nimicire neaşteptată va veni peste ei“ (1 Tesaloniceni 5:1–6). În acest ‘timp al sfârşitului’, noi aşteptăm împlinirea acestor cuvinte (Daniel 12:4). Tesalonicenilor le mai lipsea o dovadă a faptului că marea zi a lui Iehova sosise, pentru că Pavel le-a spus: „Nu va veni înainte de a fi venit lepădarea de credinţă [apostazia, NW]“ (2 Tesaloniceni 2:3). Când Pavel a scris aceste cuvinte (în jurul anului 51 e.n.), „apostazia“ de la adevăratul creştinism nu se dezvoltase complet. Astăzi ea este în plină floare în sânul creştinătăţii. Însă, în pofida speranţelor lor neîmplinite, acei creştini unşi fideli din Tesalonic, care au continuat să-i slujească lui Dumnezeu cu fidelitate până la moarte, au primit în cele din urmă o recompensă cerească (Apocalipsa 2:10). Şi noi vom fi recompensaţi dacă rămânem fideli în timp ce aşteptăm ziua lui Iehova.

 4. a) Cu ce este pusă în legătură ziua lui Iehova în 2 Tesaloniceni 2:1, 2? b) Ce opinii au avut aşa-numiţii Părinţi ai Bisericii cu privire la întoarcerea lui Cristos şi la chestiunile aferente?

⁴ Biblia pune în legătură „ziua cea mare a lui Iehova“ cu „prezenţa Domnului nostru Isus Cristos“ (2 Tesaloniceni 2:1, 2, NW). Aşa-numiţii Părinţi ai Bisericii au avut păreri diferite cu privire la întoarcerea lui Cristos, prezenţa sa şi Domnia sa Milenară (Apocalipsa 20:4). În secolul al II-lea e.n., Papias din Hierapolis nutrea speranţa că, în timpul Domniei Milenare a lui Cristos, pământul va fi extraordinar de fertil. Iustin Martirul a vorbit de repetate ori despre prezenţa lui Isus şi considera că Ierusalimul restabilit avea să fie scaunul Regatului Său. Ireneu din Lyon preda că, după distrugerea Imperiului Roman, Isus avea să apară în mod vizibil, să-l lege pe Satan şi să domnească în Ierusalimul pământesc.

 5. Ce au spus unii erudiţi cu privire la „A Doua Venire“ a lui Cristos şi la Domnia sa Milenară?

⁵ Istoricul Philip Schaff observa că „cea mai remarcabilă convingere“ din perioada anterioară Conciliului de la Niceea din 325 e.n. a fost „credinţa într-o domnie vizibilă de o mie de ani a lui Cristos care vine în glorie pe pământ cu sfinţii înviaţi înainte de învierea şi judecata generală“. A Dictionary of the Bible, editat de James Hastings, declară: „Tertulian, Ireneu şi Hipolit sunt încă în aşteptarea unei a doua veniri iminente [a lui Isus Cristos]; însă cu Părinţii alexandrini intrăm într-o serie nouă de idei. . . . Odată cu identificarea Mileniului cu perioada Bisericii militante, identificare făcută de Augustin, A Doua Venire este amânată pentru viitorul îndepărtat“.

Ziua lui Iehova şi prezenţa lui Isus

 6. De ce nu ar trebui să conchidem că ziua lui Iehova este foarte departe?

⁶ Concepţiile greşite au dus la dezamăgiri, dar să nu credem că ziua lui Iehova este foarte departe. Prezenţa invizibilă a lui Isus, cu care este asociată în Scripturi această zi, a început deja. Turnul de veghere şi celelalte publicaţii ale Martorilor lui Iehova au prezentat deseori dovezi scripturale potrivit cărora prezenţa lui Cristos a început în anul 1914a. Atunci, ce a spus Isus despre prezenţa sa?

 7. a) Care sunt câteva elemente ale semnului prezenţei lui Isus şi al încheierii sistemului de lucruri? b) Cum putem fi salvaţi?

⁷ Prezenţa lui Isus a fost adusă în discuţie cu puţin timp înainte de moartea sa. După ce l-au auzit prezicând distrugerea templului din Ierusalim, apostolii săi Petru, Iacov, Ioan şi Andrei l-au întrebat: „Când vor avea loc aceste lucruri şi care va fi semnul prezenţei tale şi al încheierii sistemului de lucruri?“ (Matei 24:1–3, NW; Marcu 13:3, 4). În răspunsul său, Isus a prezis războaie, foamete, cutremure de pământ şi alte elemente ale „semnului“ prezenţei sale şi al încheierii sistemului de lucruri. El a mai spus: „Cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit“ (Matei 24:13). Vom fi salvaţi dacă vom persevera cu fidelitate până la sfârşitul vieţii noastre actuale sau până la sfârşitul acestui sistem nelegiuit.

 8. Ce trebuia să se împlinească înainte de sfârşitul sistemului iudaic, şi ce se realizează în acest sens astăzi?

⁸ Înainte de venirea sfârşitului avea să se împlinească un aspect deosebit de important al prezenţei lui Isus. Cu privire la aceasta, el a spus: „Această veste bună a regatului va fi predicată pe tot pământul locuit, ca mărturie tuturor naţiunilor; şi atunci va veni sfârşitul“ (Matei 24:14, NW). Înainte ca romanii să distrugă Ierusalimul şi ca sistemul de lucruri iudaic să ia sfârşit în anul 70 e.n., Pavel a putut spune că vestea bună „a fost vestită întregii creaţii de sub cer“ (Coloseni 1:23). Astăzi însă, Martorii lui Iehova efectuează o lucrare de predicare mult mai amplă „pe tot pământul locuit“. În ultimii ani, Dumnezeu a deschis calea spre o mare mărturie în Europa Răsăriteană. Dispunând de tipografii şi de alte echipamente în întreaga lume, organizaţia lui Iehova este pregătită pentru o activitate sporită, chiar şi în „teritorii neatinse“ (Romani 15:22, 23, NW). Vă îndeamnă inima să faceţi tot ce puteţi pentru a depune cât mai multă mărturie înainte de venirea sfârşitului? Dacă da, Dumnezeu vă poate întări ca să aveţi o participare recompensatoare la lucrarea ce vă stă înainte. — Filipeni 4:13; 2 Timotei 4:17.

 9. Ce a declarat Isus, după cum este consemnat în Matei 24:36?

⁹ Prezisa lucrare de predicare a Regatului şi alte elemente ale semnului prezenţei lui Isus se împlinesc chiar acum. Prin urmare, sfârşitul acestui sistem rău de lucruri este aproape. E adevărat, Isus a spus: „Despre ziua aceea şi despre ceasul acela nu ştie nimeni, nici chiar îngerii din ceruri, ci numai Tatăl“ (Matei 24:4–14, 36). Însă profeţia lui Isus ne poate ajuta să fim pregătiţi pentru „ziua aceea şi . . . ceasul acela“.

Ei au fost pregătiţi

10. De unde ştim că este posibil să rămânem treji spiritualiceşte?

¹⁰ Pentru a supravieţui marii zile a lui Iehova, trebuie să rămânem treji spiritualiceşte şi să stăm fermi de partea închinării adevărate (1 Corinteni 16:13). Ştim că o astfel de perseverenţă este posibilă, deoarece o familie evlavioasă a perseverat şi a supravieţuit Potopului din anul 2370 î.e.n., în care au fost distruşi oamenii răi. Comparând acea eră cu prezenţa sa, Isus a spus: „Cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi la venirea [prezenţa, NW] Fiului Omului. Căci, aşa cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie şi n-au ştiut nimic [nu au luat în seamă nimic, NW], până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea [prezenţa, NW] Fiului Omului“. — Matei 24:37–39.

11. Ce cale a urmat Noe în pofida violenţei care exista în zilele sale?

¹¹ La fel ca noi, Noe şi familia lui au trăit într-o lume violentă. „Fiii [îngereşti neascultători ai] lui Dumnezeu“ se materializaseră şi îşi luaseră soţii cu care au dat naştere infamilor nefilimi, nişte tirani care, fără îndoială, au generat şi mai multă violenţă (Geneza 6:1, 2, 4; 1 Petru 3:19, 20). Cu toate acestea, „Noe umbla cu Dumnezeu“ în credinţă. El s-a dovedit a fi „un om . . . integru printre cei din timpul lui“ — generaţia rea din zilele sale (Geneza 6:9–11). Bizuindu-ne pe Dumnezeu în rugăciune, noi putem proceda la fel în această lume violentă şi nelegiuită, în timp ce aşteptăm ziua lui Iehova.

12. a) Pe lângă construirea arcei, ce lucrare a mai făcut Noe? b) Cum au reacţionat oamenii la predicarea lui Noe, şi cu ce consecinţe?

¹² Noe este bine cunoscut în calitate de constructor al arcei în care s-a păstrat viaţa în timpul Potopului. Dar el a fost şi „un predicator al dreptăţii“, însă contemporanii lui „nu au luat în seamă“ mesajul lui primit de la Dumnezeu. Ei au mâncat şi au băut, s-au căsătorit, şi-au întemeiat familii şi şi-au continuat activităţile normale ale vieţii, până când Potopul i-a măturat pe toţi (2 Petru 2:5, NW; Geneza 6:14). Ei nu doreau să audă despre vorbirea şi conduita corectă, tot aşa cum generaţia rea din prezent îşi închide urechile la ceea ce spun Martorii lui Iehova despre „căinţa faţă de Dumnezeu“, despre credinţa în Cristos, despre dreptate şi despre „judecata viitoare“ (Faptele 20:20, 21, NW; 24:24, 25). Nicăieri nu este consemnat numărul de oameni care trăiau pe pământ atunci când Noe a declarat mesajul lui Dumnezeu. Însă un lucru este sigur: populaţia pământului s-a redus în mod drastic în 2370 î.e.n.! Potopul i-a şters din existenţă pe cei răi, cruţându-i numai pe cei care erau pregătiţi pentru acea acţiune a lui Dumnezeu, şi anume pe Noe şi pe ceilalţi şapte membri ai familiei sale. — Geneza 7:19–23; 2 Petru 3:5, 6.

13. În ce hotărâre judecătorească şi-a pus Noe toată încrederea, şi cum a acţionat el în armonie cu aceasta?

¹³ Dumnezeu nu l-a înştiinţat pe Noe cu ani înainte despre ziua şi ora exactă când avea să vină Potopul. Totuşi, când Noe avea 480 de ani, Iehova a decretat: „Duhul Meu nu va rămâne pururea în om, căci el nu este decât carne; totuşi zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani“ (Geneza 6:3). Noe şi-a pus toată încrederea în această hotărâre judecătorească divină. După ce a ajuns la vârsta de 500 de ani, lui Noe i „s-au născut Sem, Ham şi Iafet“ şi, potrivit obiceiurilor din acele zile, înainte ca aceştia să se căsătorească trebuie să fi trecut 50–60 de ani. Când lui Noe i s-a spus să construiască arca în vederea supravieţuirii Potopului, aceşti fii şi soţiile lor l-au ajutat, evident, la munca respectivă. Construirea arcei a coincis probabil cu serviciul lui Noe de „predicator al dreptăţii“, ceea ce l-a menţinut ocupat în ultimii 40 sau 50 de ani dinaintea Potopului (Geneza 5:32; 6:13–22). În toţi acei ani, el şi familia lui au acţionat cu credinţă. Fie ca şi noi să dăm dovadă de credinţă în timp ce predicăm vestea bună şi aşteptăm ziua lui Iehova. — Evrei 11:7.

14. Ce i-a spus în cele din urmă Iehova lui Noe, şi de ce?

¹⁴ Pe măsură ce construirea arcei se apropia de sfârşit, probabil că Noe s-a gândit că Potopul era iminent, deşi nu ştia exact când avea să aibă loc. Iehova i-a spus în cele din urmă: „După şapte zile, voi face să plouă pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi“ (Geneza 7:4). Acest fapt le-a dat lui Noe şi familiei sale suficient timp ca să ducă toate speciile de animale în arcă şi să intre şi ei înainte de începerea Potopului. Nu este necesar ca noi să ştim ziua şi ora începerii distrugerii acestui sistem; nu ni s-a încredinţat supravieţuirea animalelor, iar viitorii supravieţuitori umani intră deja în arca simbolică — paradisul spiritual al poporului lui Dumnezeu.

„Vegheaţi“

15. a) Cum aţi explica cu propriile cuvinte ceea ce a spus Isus în Matei 24:40–44? b) Ce efect are faptul că nu cunoaştem momentul exact când Isus va veni să execute răzbunarea lui Dumnezeu?

¹⁵ Referitor la prezenţa sa, Isus a explicat: „Atunci, doi vor [munci] la câmp: unul va fi luat şi altul va fi lăsat. Două femei vor măcina [grâu] la moară: una va fi luată şi alta va fi lăsată. Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce ceas vine Domnul vostru. Să ştiţi că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. De aceea şi voi fiţi gata, căci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi“ (Matei 24:40–44; Luca 17:34, 35). Faptul că nu ştim momentul exact când Isus va veni să execute răzbunarea lui Dumnezeu ne îndeamnă să fim vigilenţi şi ne dă ocazia să dovedim zilnic că îi slujim lui Iehova din motive altruiste.

16. Ce se va întâmpla cu persoanele ‘lăsate’ şi cu cele ‘luate’?

¹⁶ Persoanele ‘lăsate’ în vederea distrugerii împreună cu cei răi îi reprezintă pe cei care au beneficiat cândva de lumina spirituală, dar care au fost înghiţiţi de un mod de viaţă egoist. Fie ca noi să ne aflăm printre cei ‘luaţi’, cei pe deplin devotaţi lui Iehova şi cu adevărat recunoscători pentru îngrijirile spirituale pe care ni le-a furnizat prin „sclavul fidel şi prevăzător“ (Matei 24:45–47, NW)! Să-i slujim lui Dumnezeu până la sfârşit cu „dragostea care vine dintr-o inimă curată, dintr-o conştiinţă bună şi dintr-o credinţă neprefăcută“. — 1 Timotei 1:5.

Purtarea sfântă este esenţială

17. a) Ce s-a prezis în 2 Petru 3:10? b) Care sunt câteva dintre actele încurajate în 2 Petru 3:11?

¹⁷ Apostolul Petru a scris: „Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ; în ziua aceea, cerurile vor trece cu un zgomot şuierător, iar elementele aprinse de mare căldură se vor topi şi pământul, cu toate lucrările de pe el, vor fi arse“ (2 Petru 3:10). Cerurile şi pământul simbolice nu vor supravieţui căldurii degajate de mânia aprinsă a lui Dumnezeu. De aceea, Petru adaugă: „Deci, fiindcă toate aceste lucruri se vor desface, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă!“ (2 Petru 3:11). Printre actele sfinte şi evlavioase se numără faptul de a fi prezenţi cu regularitate la întrunirile creştine, de a le face bine altora şi de a avea o participare semnificativă la predicarea veştii bune. — Matei 24:14; Evrei 10:24, 25; 13:16.

18. Ce trebuie să facem dacă dezvoltăm ataşament faţă de lume?

¹⁸ „O purtare sfântă şi evlavioasă“ presupune să ‘ne păzim pe noi înşine nepătaţi de lume’ (Iacov 1:27). Dar dacă dezvoltăm ataşament faţă de această lume? Poate că suntem atraşi într-o poziţie periculoasă în ochii lui Dumnezeu prin faptul că urmărim distracţii necurate sau ascultăm muzică şi cântece care promovează spiritul profan al acestei lumi (2 Corinteni 6:14–18). Dacă aşa stau lucrurile, să-i cerem ajutor lui Dumnezeu în rugăciune, astfel încât să nu trecem împreună cu lumea, ci să stăm într-o poziţie aprobată înaintea Fiului omului (Luca 21:34–36; 1 Ioan 2:15–17). Dacă ne-am dedicat lui Dumnezeu, în mod sigur vom dori să facem tot ce putem pentru a clădi şi a menţine o relaţie strânsă cu el şi, astfel, să fim pregătiţi pentru ziua cea mare şi inspiratoare de teamă a lui Iehova.

19. De ce mulţimi de proclamatori ai Regatului se pot aştepta să supravieţuiască încheierii acestui sistem rău de lucruri?

¹⁹ Evlaviosul Noe şi familia sa au supravieţuit Potopului care a distrus lumea antică. Persoane integre au supravieţuit sfârşitului sistemului iudaic de lucruri în 70 e.n. De exemplu, apostolul Ioan era încă activ în serviciul lui Dumnezeu în jurul anilor 96–98 e.n., când a scris cartea Apocalipsa, relatarea sa evanghelică şi trei scrisori inspirate. Dintre miile de persoane care au îmbrăţişat adevărata credinţă la Penticosta din 33 e.n., probabil că mulţi au supravieţuit sfârşitului sistemului iudaic (Faptele 1:15; 2:41, 47; 4:4). Astăzi, mulţimi de proclamatori ai Regatului pot spera să supravieţuiască încheierii prezentului sistem rău de lucruri.

20. De ce ar trebui să fim predicatori zeloşi ai dreptăţii?

²⁰ Având în vedere supravieţuirea şi intrarea în lumea nouă care ne stă în faţă, să fim predicatori zeloşi ai dreptăţii. Ce privilegiu este să-i slujim lui Dumnezeu în aceste ultime zile! Şi ce bucurie este să-i putem îndruma pe oameni spre „arca“ din prezent, paradisul spiritual de care se bucură poporul lui Dumnezeu! Fie ca milioanele de oameni care se află acum în acesta să rămână fideli, treji spiritualiceşte şi pregătiţi pentru marea zi a lui Iehova. Dar ce ne va ajuta pe toţi să rămânem treji?

[Notă de subsol]

Cum aţi răspunde?

◻ Ce speranţe au nutrit unii cu privire la ziua lui Iehova şi la prezenţa lui Cristos?

◻ De ce putem spune că Noe şi familia sa au fost pregătiţi pentru Potop?

◻ Ce li se va întâmpla celor care „veghează“ şi celor care nu o fac?

◻ De ce este esenţială o purtare sfântă, mai ales pe măsură ce ne apropiem de marea zi a lui Iehova?