Semănătorul care doarme

13, 14. a) Rezumaţi ilustrarea lui Isus din Marcu 4:26–29. b) Pe cine reprezintă semănătorul, şi ce este sămânţa?

¹³ În Marcu 4:26–29 găsim o altă ilustrare despre semănător: „Astfel, cu regatul lui Dumnezeu este ca atunci când un om aruncă sămânţa pe pământ şi noaptea doarme, se scoală ziua, iar sămânţa încolţeşte şi creşte, fără ca el să ştie cum. Pământul rodeşte de la sine încet-încet: mai întâi firul de iarbă, apoi spicul şi, în cele din urmă, bobul plin în spic. Dar, de îndată ce rodul este copt, el înfige secera, pentru că a venit timpul secerişului“.

¹⁴ Cine este acest semănător? Unii membri ai creştinătăţii cred că este chiar Isus. Dar oare s-ar putea spune despre Isus că doarme şi că nu ştie cum creşte sămânţa? Nicidecum, Isus ştie cum are loc creşterea! Prin urmare, acest semănător, asemenea celui din parabola precedentă, îl reprezintă pe fiecare vestitor care seamănă sămânţa Regatului, predicând cu zel. Sămânţa aruncată pe pământ este cuvântul predicat de ei.b

15, 16. Ce adevăr despre creşterea fizică şi spirituală a prezentat Isus în ilustrarea despre semănător?

¹⁵ Isus spune că semănătorul „noaptea doarme [şi] se scoală ziua“. Aici nu este vorba despre vreo neglijenţă a semănătorului, ci pur şi simplu despre rutina zilnică a majorităţii oamenilor. Cuvintele folosite în acest verset descriu un proces neîntrerupt care are loc de-a lungul unei perioade: ziua — muncă, noaptea — somn. Isus a explicat ce se întâmplă în acest timp: „Sămânţa încolţeşte şi creşte“. El a adăugat: „Fără ca [semănătorul] să ştie cum“. Aşadar, Isus subliniază că dezvoltarea sau creşterea are loc „de la sine“.c

¹⁶ Ce idee a transmis Isus prin această parabolă? Să observăm că accentul se pune pe creştere şi pe faptul că ea are loc încet-încet. „Pământul rodeşte de la sine încet-încet: mai întâi firul de iarbă, apoi spicul şi, în cele din urmă, bobul plin în spic“ (Mar. 4:28). Creşterea are loc treptat, în etape, şi nu poate fi forţată sau grăbită. Acelaşi lucru se poate spune şi despre creşterea spirituală. Ea are loc treptat, pe măsură ce Iehova permite ca adevărul să se dezvolte în inima celui cu o dispoziţie corectă (Fap. 13:48; Evr. 6:1).

17. Cine se bucură când sămânţa adevărului dă rod?

¹⁷ Dar cum participă semănătorul la seceriş „de îndată ce rodul este copt“? Când Iehova face ca adevărul despre Regat să crească în inima noilor discipoli, la un moment dat iubirea pentru Dumnezeu îi îndeamnă să i se dedice şi să-şi simbolizeze dedicarea prin botez. Fraţii care continuă să progreseze spre maturitate pot, cu timpul, să-şi asume mai multe responsabilităţi în congregaţie. Rodul Regatului este secerat de semănător, dar şi de alţi vestitori care poate că nu au participat direct la semănarea seminţei ce a dus la formarea acelui discipol. (Citeşte Ioan 4:36–38.) Într-adevăr ‘semănătorul şi secerătorul se bucură împreună’.