Dar el s-a mâniat şi nu voia să intre în casă. Atunci tatăl său a ieşit şi l-a rugat să intre. Dar, răspunzând, el a zis tatălui său: «Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atâţia ani şi niciodată nu ţi-am călcat vreo poruncă; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied ca să mă înveselesc cu prietenii mei.

Cine, asemenea fiului mai mare, a criticat mila şi atenţia acordate celor păcătoşi? Oare nu scribii şi fariseii? Deoarece tocmai faptul că i-au reproşat lui Isus că îi primeşte cu căldură pe păcătoşi l-a determinat să le răspundă prin această ilustrare, este limpede că pe ei trebuie să-i reprezinte fiul mai mare.

Fiul mai mare îi reprezintă pe unii membri din ‘turma mică’, adică din „Biserica [congregaţia, NW] celor întâi-născuţi, care sunt scrişi în ceruri“. Aceşti creştini au adoptat o atitudine similară celei manifestate de fiul mai mare. Ei nu au dorit să primească cu căldură o clasă pământească compusă din „alte oi“, având sentimentul că aceasta le-ar răpi ceva din poziţia lor de prestigiu.