EMAUS

Satul spre care mergeau Cleopa și un alt discipol când li s-a arătat Isus Cristos, materializat, în ziua învierii sale. Totuși, ei nu l-au recunoscut pe Isus decât după ce au ajuns la Emaus și Isus a stat „întins cu ei la masă”. Cei doi discipoli s-au întors la Ierusalim chiar în acea seară, după ce Isus „a dispărut dinaintea lor” (Lu 24:13-33). Luca precizează că satul se afla la 11 km de Ierusalim (lit. „șaizeci de stadii”, adică 7,5 mile romane).

În prezent însă nu se știe sigur unde s-a aflat Emausul. Au fost sugerate cel puțin șase locuri. Cel mai des, Emausul a fost identificat cu ʽImwas, aflat pe drumul spre Tel Aviv-Yafo. Însă ʽImwasul este situat la aproximativ 175 de stadii (32 km) V-N-V de Ierusalim, la o distanță de aproape trei ori mai mare decât cea indicată de Luca. Un alt loc propus deseori este Qalunyah (Mevasseret Ziyyon), aflat pe drumul principal care duce la Tel Aviv-Yafo și considerat de unii a fi Ammaousul menționat de Josephus. Acest loc însă se află la aproximativ 35 de stadii (6,5 km) de Ierusalim și, prin urmare, este prea aproape de Ierusalim ca să se potrivească descrierii făcute de Luca. De aceea, unii erudiți preferă identificarea Emausului cu El-Qubeibeh, situat pe un drum roman, mai la nord față de celelalte locuri propuse. Se crede că vestigiile descoperite aici datează din perioada redactării Scripturilor grecești. El-Qubeibeh se află la aproximativ 60 de stadii (11 km) N-V de Ierusalim, ceea ce ar putea fi un argument că este satul menționat în Biblie. Totuși, în prezent nu este posibilă o identificare certă.