O speranţă sigură
„Încă de la naştere există posibilitatea permanentă ca o fiinţă umană să moară în orice moment; şi, în mod inevitabil, această posibilitate va deveni un fapt real.“ — ARNOLD TOYNBEE, ISTORIC BRITANIC.
1. Ce realitate trebuie să accepte omenirea, şi ce întrebare se pune?
CINE poate aduce contraargumente la adevărul menţionat mai sus? Întotdeauna, omenirea a trebuit să accepte realitatea crudă a morţii. Şi ce sentiment de neputinţă ne cuprinde când ne moare cineva drag! În acele momente, pierderea pare ireversibilă. Este posibil să ne reîntâlnim cu cei dragi nouă care au murit? Ce speranţă oferă Biblia pentru cei morţi? Să analizăm următoarea relatare.
„Prietenul nostru“ a murit
2–5. a) Când prietenul său Lazăr a murit, cum şi-a demonstrat Isus bunăvoinţa şi capacitatea de a-l învia? b) În afară de faptul că l-a readus la viaţă pe Lazăr, ce a mai realizat miracolul învierii?
2 Era în anul 32 e.n. În Betania, un oraş mic situat la 3 kilometri de Ierusalim, locuia Lazăr împreună cu surorile lui, Marta şi Maria. Ei erau prieteni apropiaţi cu Isus. Într-o zi, Lazăr s-a îmbolnăvit grav. Îngrijorate, surorile lui i-au trimis imediat vorbă lui Isus, care se afla de cealaltă parte a râului Iordan. Isus avea afecţiune pentru Lazăr şi pentru surorile sale, prin urmare, după un timp a pornit la drum spre Betania. Pe drum, Isus le-a spus discipolilor: „Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să-l trezesc din somn“. Întrucât discipolii nu au înţeles imediat sensul acestei afirmaţii, Isus a spus în mod clar: „Lazăr a murit“. — Ioan 11:1–15.
3 Auzind că Isus vine în Betania, Marta a alergat în întâmpinarea lui. Mişcat de durerea ei, Isus i-a spus: „Fratele tău va învia“. Marta i-a răspuns: „Ştiu că va învia la înviere, în ziua de pe urmă“. Atunci Isus i-a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi“. — Ioan 11:20–25.
4 Apoi Isus a mers la mormânt şi a poruncit ca piatra care închidea mormântul să fie dată la o parte. După ce s-a rugat cu voce tare, el a poruncit: „Lazăre, vino afară!“ În timp ce privirile tuturor erau aţintite spre mormânt, Lazăr a ieşit într-adevăr afară. Isus l-a înviat pe Lazăr, dându-i din nou viaţă unui om care murise de patru zile! — Ioan 11:38–44.
5 Marta credea deja în promisiunea referitoare la înviere (Ioan 5:28, 29; 11:23, 24). Miraculoasa readucere la viaţă a lui Lazăr a consolidat credinţa Martei şi le-a insuflat credinţă şi altora (Ioan 11:45). Dar ce se înţelege prin cuvântul „înviere“?
„Va învia“
6. Ce înseamnă termenul „înviere“?
6 Termenul „înviere“ este tradus din grecescul anástasis, care literalmente înseamnă „a se ridica în picioare din nou“. În traducerile din greacă în ebraică, anástasis a fost redat prin expresia ebraică techiyáth hammethím, care înseamnă „revenirea la viaţă a morţilor“.a Astfel, prin înviere se înţelege scoaterea unei persoane din starea de moarte, caracterizată prin lipsă de viaţă, sau reactivarea modului de viaţă al individului.
7. De ce învierea morţilor nu va constitui o problemă pentru Iehova Dumnezeu şi Isus Cristos?
7 Având o înţelepciune infinită şi o memorie perfectă, Iehova Dumnezeu poate să învie cu uşurinţă o persoană. Pentru el, faptul de a-şi aminti modul de viaţă al celor care au murit — trăsăturile personalităţii lor, trecutul lor şi toate detaliile referitoare la identitatea lor — nu este o problemă (Iov 12:13; compară cu Isaia 40:26). Iehova este, de asemenea, Izvorul vieţii. Aşadar, el poate cu uşurinţă să readucă la viaţă aceeaşi persoană, dându-i lui sau ei aceeaşi personalitate într-un corp creat din nou. Mai mult decât atât, aşa cum reiese şi din relatarea despre Lazăr, Isus Cristos este dornic şi, în acelaşi timp, capabil să învie morţii. — Compară cu Luca 7:11–17; 8:40–56.
8, 9. a) De ce învierea nu este compatibilă cu doctrina nemuririi sufletului? b) Care este remediul morţii?
8 Totuşi, învăţătura scripturală a învierii nu este compatibilă cu doctrina nemuririi sufletului. Dacă sufletul nemuritor ar supravieţui morţii, nimeni nu ar avea nevoie să fie înviat, sau readus la viaţă. Într-adevăr, Marta nu a spus nimic referitor la faptul că un suflet nemuritor trăia altundeva după moarte. Ea nu credea că Lazăr plecase deja în vreun domeniu spiritual pentru a-şi continua viaţa. Dimpotrivă, ea şi-a exprimat credinţa în scopul lui Dumnezeu de a anula efectele morţii. Ea a spus: „Ştiu că va învia la înviere, în ziua de pe urmă“ (Ioan 11:23, 24). În mod asemănător, Lazăr însuşi nu a relatat nimic referitor la vreo viaţă de apoi. Nu era nimic de relatat.
9 Bineînţeles, potrivit Bibliei, sufletul moare, iar remediul morţii este învierea. Dar miliarde de oameni au murit de la Adam încoace. Aşadar, cine va fi înviat, şi unde?
„Toţi cei din mormintele comemorative“
10. Ce promisiune a făcut Isus cu privire la cei care se află în mormintele comemorative?
10 Isus Cristos a spus: „Vine ora când toţi cei care sunt în mormintele comemorative vor auzi glasul său [al lui Isus] şi vor ieşi“ (Ioan 5:28, 29, NW). Da, Isus Cristos a promis că toţi cei care se află în memoria lui Iehova vor fi înviaţi. Miliarde de oameni au trăit şi au murit. Cine dintre ei se află în memoria lui Dumnezeu, aşteptând învierea?
11. Cine va fi înviat?
11 Cei care au urmat o cale dreaptă ca slujitori ai lui Iehova vor fi înviaţi. Dar milioane de alţi oameni au murit fără să demonstreze că se supun normelor drepte ale lui Dumnezeu. Aceştia fie nu au cunoscut cerinţele lui Iehova, fie nu au avut suficient timp pentru a face schimbările necesare. Şi aceştia se află în memoria lui Dumnezeu şi, prin urmare, vor fi înviaţi, pentru că Biblia promite: „Va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi“. — Faptele 24:15.
12. a) Ce viziune a avut apostolul Ioan cu privire la înviere? b) Cine este „aruncat în iazul de foc“, şi care este semnificaţia acestei expresii?
12 Apostolul Ioan a avut o viziune impresionantă, în care cei înviaţi stăteau înaintea tronului lui Dumnezeu. Descriind această viziune, el a scris: „Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea, Moartea şi Locuinţa Morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui. Şi Moartea şi Locuinţa Morţilor [Hadesul, NW] au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua“ (Apocalipsa 20:12–14). Gândiţi-vă ce va însemna aceasta! Toţi morţii care se află în memoria lui Dumnezeu vor fi eliberaţi din Hades, sau Sheol, mormântul comun al omenirii (Psalmul 16:10; Faptele 2:31). Apoi, „Moartea şi Hadesul“ vor fi aruncate în aşa-numitul „iaz de foc“, care simbolizează distrugerea definitivă. Mormântul comun al omenirii nu va mai exista.
Unde vor fi înviaţi?
13. De ce a luat Dumnezeu măsuri pentru ca unii să fie înviaţi pentru a trăi în cer, şi ce fel de corp le va da Iehova?
13 Un număr mic de femei şi bărbaţi vor fi înviaţi pentru a trăi în cer. Aceştia vor guverna împreună cu Cristos ca regi şi preoţi şi vor lua parte la anularea tuturor efectelor morţii pe care omenirea a moştenit-o de la primul om, Adam (Romani 5:12; Apocalipsa 5:9, 10). Potrivit Bibliei, numărul lor este de numai 144 000 şi sunt aleşi dintre discipolii lui Cristos, începând cu apostolii fideli (Luca 22:28–30; Ioan 14:2, 3; Apocalipsa 7:4; 14:1, 3). Iehova îi va da fiecăruia dintre aceşti înviaţi un corp spiritual pentru a putea trăi în cer. — 1 Corinteni 15:35, 38, 42–45; 1 Petru 3:18.
14, 15. a) La ce fel de viaţă vor fi înviaţi majoritatea celor care au murit? b) De ce binecuvântări vor avea parte oamenii ascultători?
14 Totuşi, marea majoritate a celor care au murit vor fi înviaţi pentru a trăi pe pământ (Psalmul 37:29; Matei 6:10). Pe ce fel de pământ? Pământul de azi este plin de conflicte, vărsare de sânge, poluare şi violenţă. Dacă morţii ar trebui să revină la viaţă pe pe un astfel de pământ, în mod sigur orice sentiment de fericire ar fi de scurtă durată. Însă Creatorul a promis că în curând va pune capăt actualei societăţi mondiale care se află sub controlul lui Satan (Proverbele 2:21, 22; Daniel 2:44). O nouă societate umană dreaptă — „un pământ nou“ — va deveni atunci realitate (2 Petru 3:13). Atunci „nici un locuitor nu va zice: «Sunt bolnav!»“ (Isaia 33:24). Până şi suferinţa cauzată de moarte va fi îndepărtată, pentru că Dumnezeu „va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai exista. Nu va mai fi nici plâns, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut“. — Apocalipsa 21:4.
15 În lumea nouă promisă de Dumnezeu, cei blânzi „vor moşteni pământul şi se vor desfăta în belşug de pace“ (Psalmul 37:11). Guvernul ceresc format din Cristos Isus şi cei 144 000 de asociaţi ai săi îi vor aduce treptat pe oamenii ascultători la starea de perfecţiune pe care primii noştri părinţi, Adam şi Eva, au pierdut-o. Printre locuitorii pământului se vor afla şi cei înviaţi. — Luca 23:42, 43.
16–18. Ce bucurie le va aduce familiilor învierea?
16 Biblia ne ajută să ne formăm o idee cu privire la bucuria pe care învierea o va aduce familiilor. Imaginaţi-vă câtă bucurie a simţit văduva din Nain când Isus a oprit cortegiul funebru şi l-a înviat pe singurul ei fiu (Luca 7:11–17)! Mai târziu, în apropiere de Marea Galileii, când Isus a readus la viaţă o fată în vârstă de 12 ani, părinţii ei „au fost cuprinşi de o mare încântare“. — Marcu 5:21–24, 35–42, NW; vezi şi 1 Împăraţi 17:17–24; 2 Împăraţi 4:32–37.
17 Pentru milioane de persoane care acum sunt adormite în moarte, învierea va însemna viaţă într-o lume nouă paşnică. Gândiţi-vă la perspectiva emoţionantă pe care învierea le-o pune în faţă lui Tommy şi omului de afaceri menţionaţi în primul capitol al acestei broşuri! Când Tommy se va trezi la viaţă în Paradis pe pământ, el va fi acelaşi Tommy pe care îl ştia mama sa — însă nu va mai fi bolnav. Ea va putea să-l atingă, să-l îmbrăţişeze şi să-l iubească. În mod asemănător, omul de afaceri din India are minunata perspectivă de a-şi deschide ochii în lumea nouă a lui Dumnezeu şi de a-şi întâlni fiii, nu de a fi încătuşat într-un ciclu aproape nesfârşit de renaşteri.
18 Faptul de a cunoaşte adevărul cu privire la suflet, cu privire la ceea ce se întâmplă cu noi când murim şi cu privire la speranţa învierii poate, de asemenea, să aibă un efect profund asupra celor care sunt acum în viaţă. Să vedem cum.
[Notă de subsol]
a Deşi termenul „înviere“ nu apare în Scripturile ebraice, speranţa învierii este clar exprimată în Iov 14:13, Daniel 12:13 şi Osea 13:14.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]
Învierea va aduce o bucurie eternă