Ei încercau să răspundă la întrebările esențiale despre viață și univers folosind logica omenească (și speculația). Astfel, grecii se considerau elita intelectuală a lumii antice. În prima sa scrisoare către corinteni, Pavel a arătat cât de greșită era o astfel de abordare intelectualistă, ce punea un accent excesiv pe înțelepciunea umană. El a spus printre altele: „Dacă cineva dintre voi crede că este înțelept în acest sistem, să devină nebun, ca să ajungă înțelept. . . . Iehova știe că gândurile înțelepților sunt deșarte”. (1Co 1:17-31; 2:4-13; 3:18-20) În pofida cercetărilor și dezbaterilor filosofice ale grecilor, scrierile lor arată că ei nu au găsit nicio bază reală pentru speranță. Iată ce afirmă profesorii J. R. S. Sterrett și Samuel Angus: „În nicio literatură nu întâlnim lamentări mai patetice despre suferințele vieții, efemeritatea iubirii, iluzia speranței și cruzimea morții”. (Funk and Wagnalls New Standard Bible Dictionary, 1936, p. 313)

În unele cazuri însă, Pavel folosește termenul héllēnes cu un sens mai larg. În special în raport cu evreii, el îi numește generic héllēnes, sau greci, pe toți cei ce făceau parte din celelalte națiuni. (Ro 1:16; 2:6, 9, 10; 3:9; 10:12; 1Co 10:32; 12:13) Astfel, după cât se pare, în 1 Corinteni capitolul 1, el folosește „greci” (versetul 22) ca termen alternativ pentru „națiuni” (versetul 23). Utilizarea în acest fel a termenului se datora, fără îndoială, importanței și influenței considerabile pe care le aveau limba și cultura greacă pe tot cuprinsul Imperiului Roman. Într-un fel, grecii erau cea mai de seamă națiune neevreiască. Acest lucru nu înseamnă că Pavel și alți scriitori ai Scripturilor grecești creștine au folosit termenul héllēnes într-un sens atât de larg încât acesta să fie doar un echivalent pentru „națiuni”, cum sugerează unii bibliști. De exemplu, în Coloseni 3:11, Pavel face distincție între „greci”, „străini” (bárbaros) și „sciți”.

Iată ce a spus elenistul Hans Windisch: „Sensul de „națiuni” [pentru cuvântul héllēn] nu se regăsește nici în iudaismul elenistic, nici în Noul Testament (Theological Dictionary of the New Testament, editat de G. Kittel 1971, vol. II, p. 516) Însă el aduce unele dovezi potrivit cărora scriitorii greci aplicau uneori termenul héllēn membrilor altor națiuni care adoptaseră limba și cultura greacă, adică persoanelor care fuseseră „elenizate”. Prin urmare, când în Biblie se folosește cuvântul héllēnes, sau greci, în multe cazuri trebuie să se ia în considerare cel puțin posibilitatea ca acesta să nu se refere la persoane care erau greci din naștere sau cu origini grecești.