Singura celebrare

Această celebrare a fost instituită de Isus în ziua morţii sale. El a comemorat împreună cu apostolii, sărbătoarea evreiască a Paştelui. Apoi el le-a dat o parte din pâinea de Paşte nedospită, spunând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi“. Apoi Isus le-a întins un pahar de vin, zicând: „Acest pahar este legămîntul cel nou în sîngele Meu, care se varsă pentru voi“. El a mai spus: „Să faceţi lucrul acesta în amintirea Mea“ (Luca 22:19, 20; 1 Corinteni 11:24–26). Această celebrare se numeşte Cina Domnului, sau Comemorarea. Ea este singura celebrare pe care Isus le-a poruncit continuatorilor săi să o ţină.

Multe biserici declară că ele ţin această celebrare în strânsă legătură cu toate celelalte sărbători ale lor, însă majoritatea bisericilor o comemorează într-un mod care se deosebeşte de cel poruncit de Isus. Probabil că cea mai importantă deosebire este frecvenţa celebrării. Unele biserici o celebrează lunar, săptămânal sau chiar zilnic. Aceasta să fie modalitatea indicată de Isus când le-a spus continuatorilor săi „să faceţi lucrul acesta în amintirea Mea“ (1 Corinteni 11:24, 25)? Cât de des este ţinută o comemorare sau o aniversare? De obicei doar o dată pe an.

Să ne amintim, de asemenea, că Isus a iniţiat această celebrare, apoi a murit pe 14 Nisan, conform calendarului ebraic.a Aceasta era ziua Paştelui — o sărbătoare care le amintea evreilor de marea lor eliberare din Egipt din secolul al XVI-lea î.e.n. Atunci, jertfirea mielului a avut drept rezultat salvarea evreilor întâi-născuţi, pe când toţi întâii-născuţi ai Egiptului au fost omorâţi de îngerul lui Iehova. — Exodul 12:21, 24–27.

Cum ne ajută aceasta să înţelegem lucrurile? Apostolul creştin Pavel a scris: „Hristos, Paştele nostru, a fost jertfit“ (1 Corinteni 5:7). Moartea lui Isus a fost o jertfă de Paşte superioară care a dat omenirii prilejul de a obţine o salvare mult mai mare. Aşadar, pentru creştini, Comemorarea morţii lui Cristos a luat locul Paştelui evreiesc. — Ioan 3:16.

Paştele era o celebrare anuală. În mod logic deci, aşa este şi Comemorarea. Paştele — ziua în care a murit Isus — cădea întotdeauna în a 14-a zi a lunii ebraice Nisan. Prin urmare, moartea lui Cristos trebuie comemorată o dată pe an, în ziua care corespunde calendaristic cu 14 Nisan.