Botez
Definiţie: Verbul „a boteza“ derivă din grecescul baptízein, care înseamnă „a scufunda, a afunda, a cufunda“ (A Greek-English Lexicon, de Liddell şi Scott). Creştinul care se botează în apă demonstrează public că s-a dedicat complet, necondiţionat şi fără rezerve prin Isus Cristos pentru a înfăptui voinţa lui Iehova Dumnezeu. Scripturile vorbesc printre altele şi despre botezul lui Ioan, despre botezul cu spirit sfânt şi despre botezul cu foc.
Cei care cred cu adevărat în Cuvântul lui Dumnezeu se reţin oare să se boteze?
Mat. 28:19, 20: „Duceţi-vă deci şi faceţi discipoli din oamenii tuturor naţiunilor, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului şi al spiritului sfânt, învăţându-i să respecte tot ce v-am poruncit. Şi iată că eu sunt cu voi în toate zilele până la încheierea sistemului“.
Fap. 2:41: „Cei ce au primit cuvântul lui din toată inima au fost botezaţi“.
Fap. 8:12: „Dar, când l-au crezut pe Filip, care anunţa vestea bună despre regatul lui Dumnezeu şi despre numele lui Isus Cristos, s-au botezat atât bărbaţi, cât şi femei“.
Fap. 8:36–38: „În timp ce mergeau pe drum, au ajuns la o apă, iar eunucul [etiopian] a zis: «Iată o apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?» Atunci a poruncit să fie oprit carul şi ... [Filip] l-a botezat“.
Cum se face botezul creştin: prin stropire sau prin scufundare completă?
Mar. 1:9, 10: „Isus ... a fost botezat de Ioan în Iordan. Şi imediat ce s-a ridicat din apă, el a văzut cerurile despărţindu-se“.
Fap. 8:38: „Amândoi au coborât în apă, atât Filip, cât şi eunucul, şi l-a botezat“.
Practicau creştinii din secolul I botezul copiilor nou-născuţi?
Mat. 28:19: „Duceţi-vă deci şi faceţi discipoli . . ., botezându-i“.
Fap. 8:12: „Când l-au crezut pe Filip, ... s-au botezat atât bărbaţi, cât şi femei“.
Mai târziu însă, Origene (185–254 e.n.) a scris: „Conform practicii bisericii, botezul se face chiar şi copiilor nou-născuţi“ (Selections From the Commentaries and Homilies of Origen, Madras, India; 1929, p. 211). Practica a fost confirmată de un conciliu de la Cartagina (cca 252 e.n.).
Augustus Neander, specialist în istoria religiilor, a scris: „Între credinţă şi botez a existat întotdeauna o strânsă legătură. Prin urmare, este foarte probabil ... ca practica de a boteza copiii nou-născuţi să nu se fi cunoscut în acea epocă [în secolul I] ... Faptul că ea a fost recunoscută ca tradiţie apostolică abia în secolul al III-lea este mai degrabă o dovadă împotriva decât în favoarea originii sale apostolice“. — History of the Planting and Training of the Christian Church by the Apostles (New York, 1864), p. 162.
Aduce botezul creştin în apă iertarea păcatelor?
1 Ioan 1:7: „Dacă umblăm în lumină, după cum el însuşi este în lumină, ... sângele lui Isus, Fiul său, ne curăţă de toate păcatele“. (Deci nu apa în care suntem botezaţi ne curăţă de păcat, ci sângele lui Isus.)
Mat. 3:11: „Eu [Ioan Botezătorul] vă botez cu apă datorită căinţei voastre, dar cel ce vine după mine [Isus Cristos] este mai puternic decât mine şi eu nu sunt vrednic să-i scot sandalele“. (Versetele 5, 6, precum şi Faptele 13:24 arată că acţiunea lui Ioan nu îi viza pe toţi oamenii, ci numai pe iudei. De ce? Deoarece iudeii păcătuiseră împotriva legământului Legii, iar el îi pregătea pentru a-l accepta pe Cristos.)
Fap. 2:38: „Căiţi-vă şi fiecare dintre voi să fie botezat în numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor voastre“. (Aducea botezul în sine iertarea? Să ne gândim: Aceste cuvinte le-au fost adresate iudeilor răspunzători de moartea lui Cristos [vezi versetele 22, 23]. Botezul lor avea să dovedească ceva. Ce anume? Că acum credeau în Isus ca Mesia, sau Cristos. Numai aşa puteau obţine iertarea păcatelor [Fap. 4:12; 5:30, 31].)
Fap. 22:16: „Ridică-te, botează-te şi spală-te de păcate chemând numele său“ (vezi şi Faptele 10:43).
Cine este botezat cu spirit sfânt?
1 Cor. 1:2; 12:13, 27: „Către voi, care aţi fost sfinţiţi în unitate cu Cristos Isus şi aţi fost chemaţi să fiţi sfinţi ... Fiindcă, într-adevăr, fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie liberi, toţi am fost botezaţi printr-un singur spirit într-un singur corp şi tuturor ni s-a dat să bem dintr-un singur spirit. Voi deci sunteţi corpul lui Cristos“. (Aşa cum se arată în Daniel 7:13, 14, 27, aceşti „sfinţi“ vor domni în Regat împreună cu Fiul omului, Isus Cristos.)
Ioan 3:5: „Dacă cineva nu se naşte din apă şi din spirit, nu poate să intre în regatul lui Dumnezeu“. (O persoană ‘se naşte din spirit’ în momentul botezului ei cu acest spirit. În Luca 12:32 se arată că numai o „turmă mică“ are acest privilegiu. Vezi şi Revelaţia 14:1–3.)
Toţi cei botezaţi cu spirit sfânt vorbesc în limbi şi au darul de a vindeca?
1 Cor. 12:13, 29, 30: „Fiindcă, într-adevăr, ... toţi am fost botezaţi printr-un singur spirit într-un singur corp ... Oare toţi sunt apostoli? ... Toţi înfăptuiesc lucrări de putere? Toţi au darul de a vindeca? Toţi vorbesc în limbi?“
Vezi şi „Vindecări“ şi „Limbi, vorbire în“.
Ce înseamnă ‘botezul pentru cei morţi’?
1 Cor. 15:29, BC: „Altfel, ce vor face cei care se botează pentru cei morţi? Dacă morţii nu înviază nicidecum, de ce se mai botează pentru ei?“
Prepoziţia din greacă hypér, redată aici cu „pentru“, înseamnă şi „asupra“, „în favoarea“, „în locul“, „cu scopul“ etc. (A Greek-English Lexicon, de Liddell şi Scott). Cu ce sens este folosită prepoziţia hypér în acest text? Le sugera oare Pavel celor vii să se boteze în locul celor care muriseră fără a fi botezaţi?
Alte versete, singurele care menţionează moartea în directă legătură cu botezul, se referă la un botez pe care îl primeşte persoana însăşi, nu la un botez în favoarea unei persoane moarte
Rom. 6:3: „Nu ştiţi că noi toţi, care am fost botezaţi în Cristos Isus, am fost botezaţi în moartea lui?“ (Vezi şi Marcu 10:38, 39.)
Col. 2:12: „Căci [voi, membrii în viaţă ai congregaţiei din Colose] aţi fost îngropaţi cu el în botezul lui, iar prin legătura voastră cu el aţi fost şi sculaţi din morţi împreună cu el, prin credinţa voastră în lucrarea lui Dumnezeu, care l-a sculat din morţi“.
Redarea din „Traducerea lumii noi“ este corectă din punct de vedere gramatical şi concordă cu versetele biblice de mai sus
1 Cor. 15:29: „Altminteri, ce vor face cei ce se botează pentru a fi morţi? Dacă morţii nu vor fi sculaţi niciodată, de ce se mai botează ei pentru a fi morţi?“ (Ei sunt deci botezaţi, sau cufundaţi, într-un mod de viaţă care îi va conduce la o moarte în integritate ca a lui Cristos, pentru ca apoi să fie înviaţi la viaţă spirituală, cum a fost el.)
Care sunt consecinţele botezului cu foc?
Luca 3:16, 17: „El [Isus Cristos] vă va boteza cu ... foc. El are în mână lopata lui de vânturat ca să-şi cureţe bine aria . . ., iar pleava o va arde într-un foc ce nu poate fi stins“. (Distrugerea ei va fi veşnică.)
Mat. 13:49, 50: „Aşa va fi la încheierea acestui sistem: îngerii vor ieşi şi îi vor separa pe cei răi din mijlocul celor drepţi şi îi vor arunca în cuptorul de foc“.
Luca 17:29, 30: „În ziua în care a ieşit Lot din Sodoma a plouat foc şi sulf din cer şi i-a distrus pe toţi. La fel va fi şi în ziua în care va fi revelat Fiul omului“.
Este diferit de botezul cu spirit sfânt, care le-a fost rezervat discipolilor
Fap. 1:5: „Ioan a botezat, într-adevăr, cu apă, dar voi [apostolii fideli ai lui Isus], nu peste multe zile, veţi fi botezaţi cu spirit sfânt“.
Fap. 2:2–4: „Deodată, din cer s-a auzit un zgomot ca vâjâitul unui vânt puternic şi a umplut toată casa în care stăteau. Şi au văzut nişte limbi ca de foc, care s-au împărţit, aşezându-se câte una pe fiecare dintre ei [dar fără să-i învăluie sau să-i cufunde]. Toţi s-au umplut de spirit sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, aşa cum îi făcea spiritul să vorbească“.