Să-i ajutăm pe oameni să se apropie de Iehova
„Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.“ — IOAN 14:6.
1. Ce poruncă le-a dat înviatul Isus discipolilor, şi ce rezultat a avut faptul că Martorii lui Iehova au dat ascultare acestei porunci?
ISUS CRISTOS le-a poruncit continuatorilor săi să ‘facă ucenici din toate popoarele, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh’ (Matei 28:19). În ultimii zece ani, Martorii lui Iehova au ajutat peste trei milioane de oameni să vină la Dumnezeu, botezându-i în cele din urmă ca simbol că i s-au dedicat pentru a face voinţa sa. Cât de bucuroşi suntem să-i ajutăm pe aceşti oameni să se apropie de Dumnezeu! — Iacov 4:8.
2. Deşi se botează multe persoane noi, ce situaţie există?
2 Cu toate acestea, în unele ţări în care s-au botezat mulţi noi discipoli nu s-a înregistrat o creştere proporţională a numărului de vestitori ai Regatului. Bineînţeles că trebuie să se ţină cont şi de cei ce au murit, rata anuală a mortalităţii fiind de aproximativ unu la sută. Totuşi, în ultimii câţiva ani, un număr apreciabil de persoane au renunţat la credinţă din diferite motive. Care sunt acestea? În acest articol, precum şi în următorul se vor analiza modul în care sunt atraşi oamenii la Iehova şi câteva posibile motive pentru care unii renunţă la credinţă.
Obiectivul predicării noastre
3. a) În ce fel coincide misiunea pe care Isus le-a încredinţat-o discipolilor cu misiunea îngerului menţionat în Apocalipsa 14:6? b) Ce modalitate de a le trezi oamenilor interesul faţă de mesajul despre Regat s-a dovedit eficientă, dar ce problemă există?
3 În acest ‘timp al sfârşitului’, discipolii lui Isus au misiunea de a răspândi „adevărata cunoştinţă“ referitoare la „această veste bună a regatului“ (Daniel 12:4, NW; Matei 24:14, NW). Misiunea lor coincide cu cea a îngerului care avea de declarat „o Evanghelie [veste bună, NW] veşnică . . . celor care trăiesc pe pământ, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui popor“ (Apocalipsa 14:6). În general, în această lume care este atât de absorbită de lucruri lumeşti, modalitatea cea mai eficientă de a le trezi oamenilor interesul faţă de Regatul lui Dumnezeu şi de a-i ajuta să se apropie de Iehova este aceea de a le vorbi despre speranţa vieţii veşnice într-un paradis terestru. Deşi este de înţeles acest lucru, cei ce se asociază cu poporul lui Dumnezeu doar pentru a putea intra în Paradis nu umblă cu statornicie pe calea îngustă care duce la viaţă. — Matei 7:13, 14.
4. Potrivit cuvintelor lui Isus şi ale îngerului care zboară prin mijlocul cerului, care este obiectivul lucrării noastre de predicare?
4 Isus a spus: „Viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu“ (Ioan 17:3). Îngerul care zboară prin mijlocul cerului declară ‘vestea bună veşnică’ şi le spune celor ce locuiesc pe pământ: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui care a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!“ (Apocalipsa 14:7). Aşadar, obiectivul principal al lucrării noastre de predicare a veştii bune este acela de a-i ajuta pe oameni să se apropie de Iehova prin intermediul lui Cristos Isus.
Rolul nostru în lucrarea lui Iehova
5. Ce afirmaţii ale lui Pavel şi ale lui Isus arată că lucrarea pe care o efectuăm noi este lucrarea lui Iehova, nu a noastră?
5 Scriindu-le colaboratorilor creştini unşi, apostolul Pavel a vorbit despre „ministerul împăcării“ şi a spus că Dumnezeu îi împacă pe oameni cu el pe baza jertfei de răscumpărare a lui Isus Cristos. Pavel a spus că aceasta este „ca şi cum Dumnezeu ar implora prin noi“ şi că, „în locul lui Cristos, noi vă rugăm: «Împăcaţi-vă cu Dumnezeu»“. Ce cuvinte încurajatoare! Indiferent că suntem „ambasadori [unşi] în locul lui Cristos“ sau reprezentanţi cu speranţă pământească, nu trebuie să uităm niciodată că aceasta este lucrarea lui Iehova, nu a noastră (2 Corinteni 5:18–20, NW). De fapt, Dumnezeu este cel care îi atrage pe oameni şi îi învaţă pe cei ce vin la Cristos. Isus a afirmat: „Nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de la urmă. În proroci este scris: «Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.» Oricine a ascultat pe Tatăl şi a învăţat de la El, vine la Mine“. — Ioan 6:44, 45.
6. În ce fel clatină Iehova naţiunile ca pas preliminar, şi, în acelaşi timp, cine sunt cei care găsesc ocrotire în „casa“ lui de închinare?
6 Cum îi atrage Iehova pe oameni în aceste zile din urmă şi cum le deschide el „uşa credinţei“ (Faptele 14:27; 2 Timotei 3:1)? În primul rând, prin intermediul Martorilor lui care proclamă mesajele sale de salvare şi de judecată împotriva acestui sistem rău de lucruri (Isaia 43:12; 61:1, 2). Această lucrare mondială de proclamare constituie o clătinare preliminară a naţiunilor, fiind o prevestire a distrugerii judecătoreşti care va avea loc în curând. Totodată, oamenii care sunt „preţioşi“ în ochii lui Dumnezeu sunt scoşi din acest sistem şi găsesc ocrotire în „casa“ lui, în care se practică închinarea adevărată. În acest fel, Iehova împlineşte cuvintele sale profetice consemnate de Hagai: „Voi clătina toate popoarele; şi va veni comoara tuturor neamurilor şi voi umple de slavă casa aceasta“. — Hagai 2:6, 7; vezi şi nota de subsol din NW; Apocalipsa 7:9, 15.
7. În ce fel deschide Iehova inima oamenilor şi atrage persoane la el şi la Fiul său?
7 Iehova deschide inima acestor persoane temătoare de Dumnezeu — „lucrurile cele mai demne de ales dintre toate naţiunile“ —, astfel încât ele să poată „să ia aminte la cele vorbite“ de Martorii săi (Hagai 2:7, Jewish Publication Society; Faptele 16:14). Ca şi în secolul I, în prezent Iehova îşi foloseşte uneori îngerii pentru a-i îndruma pe Martorii săi spre oamenii sinceri care strigă la el după ajutor (Faptele 8:26–31). Pe măsură ce aceste persoane învaţă despre minunatele măsuri pe care Dumnezeu le-a luat pentru ele prin intermediul Fiului său, Isus Cristos, ele sunt atrase la Iehova de dragostea lui (1 Ioan 4:9, 10). Într-adevăr, Dumnezeu atrage oameni la el şi la Fiul său prin intermediul ‘bunătăţii Sale nemeritate’, sau a „iubirii [Sale] loiale“. — Ieremia 31:3 şi nota de subsol din NW.
Pe cine atrage Iehova?
8. Ce fel de oameni atrage Iehova?
8 Iehova îi atrage la el şi la Fiul său pe cei ce Îl caută (Faptele 17:27). Printre aceştia se numără oamenii care „suspină şi gem din cauza tuturor urâciunilor care se făptuiesc“ în creştinătate şi, de fapt, în întreaga lume (Ezechiel 9:4). Ei sunt „conştienţi de necesităţile lor spirituale“ (Matei 5:3, NW). Într-adevăr, ei sunt cei „smeriţi din ţară“, care vor locui pentru totdeauna în paradisul terestru. — Ţefania 2:3.
9. Cum poate vedea Iehova dacă oamenii au „o dispoziţie corectă pentru viaţa veşnică“, şi cum îi atrage el pe aceştia?
9 Iehova poate să citească inima unei persoane. Regele David i-a spus fiului său Solomon: „DOMNUL cercetează toate inimile şi pătrunde toate imaginaţiile gândurilor. Dacă-L vei căuta, Se va lăsa găsit de tine“ (1 Cronici 28:9). În funcţie de starea inimii şi a spiritului, sau a atitudinii dominante, a unei persoane, Iehova poate vedea dacă este posibil ca ea să reacţioneze favorabil la măsurile divine luate cu privire la iertarea păcatelor şi la speranţa vieţii veşnice în noul sistem drept al lui Dumnezeu (2 Petru 3:13). Prin intermediul Cuvântului său, predicat şi predat de Martorii săi, Iehova îi atrage la el şi la Fiul său ‘pe toţi cei ce au o dispoziţie corectă pentru viaţa veşnică’, iar aceştia ‘devin credincioşi’. — Faptele 13:48, NW.
10. Ce anume arată că acţiunea lui Iehova de a-i atrage numai pe unii oameni nu are nici o legătură cu predestinarea?
10 Se înţelege oare din faptul că Iehova îi atrage pe unii, iar pe alţii nu, că este vorba de o anumită formă de predestinare? Nicidecum! Atragerea oamenilor de către Dumnezeu depinde de propria lor voinţă. El le respectă liberul arbitru. În prezent, Iehova le pune înainte locuitorilor pământului aceeaşi alegere pe care le-a pus-o şi israeliţilor cu peste 3 000 de ani în urmă, când Moise a spus: „Ţi-am pus azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul . . . Chem azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege deci viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe DOMNUL Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui, şi lipindu-te de El: căci aceasta este viaţa ta şi lungimea zilelor tale“. — Deuteronomul 30:15–20.
11. În ce fel au trebuit israeliţii să aleagă viaţa?
11 Să remarcăm că israeliţii au trebuit să aleagă viaţa ‘iubind pe DOMNUL, ascultând de glasul Lui şi lipindu-se de El’. Când au fost rostite aceste cuvinte, membrii poporului Israel nu luaseră încă în stăpânire Ţara Promisă. Ei îşi întinseseră tabăra în câmpiile Moabului, pregătindu-se să traverseze râul Iordan şi să intre în Canaan. Deşi era normal ca ei să se gândească la ţara „bună şi întinsă“ în care ‘curgea lapte şi miere’, ţară pe care aveau să o ia în stăpânire peste puţin timp, împlinirea visurilor lor depindea de iubirea pe care o aveau faţă de Iehova, de ascultarea de glasul său şi de faptul de a sta alipiţi de el (Exodul 3:8). Moise a arătat în mod clar acest lucru afirmând: „Dacă vei asculta poruncile lui Iehova, Dumnezeul tău, pe care ţi le poruncesc astăzi, astfel încât să-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, să umbli pe căile lui şi să respecţi poruncile lui, legile lui şi hotărârile lui judecătoreşti, atunci, cu siguranţă, vei rămâne în viaţă şi te vei înmulţi, iar Iehova, Dumnezeul tău, va trebui să te binecuvânteze în ţara spre care mergi pentru a o lua în stăpânire“. — Deuteronomul 30:16, NW.
12. Ce ar trebui să învăţăm din exemplul israeliţilor cu privire la lucrarea de predicare şi de predare pe care o efectuăm?
12 Nu ar trebui ca din cele menţionate mai înainte să învăţăm ceva în privinţa lucrării de predicare şi de predare care se efectuează în acest timp al sfârşitului? Noi ne gândim la Paradisul terestru care va veni şi vorbim despre el în cadrul ministerului nostru. Totuşi nici noi, nici discipolii pe care îi facem nu vom vedea împlinirea acestei promisiuni dacă îi slujim lui Dumnezeu din motive egoiste. Asemenea israeliţilor, noi şi cei cărora le predăm trebuie să învăţăm să-l ‘iubim pe Dumnezeu, să ascultăm de glasul Lui şi să stăm lipiţi de El’. Dacă ne amintim de acest lucru când ne desfăşurăm ministerul, vom colabora într-adevăr cu Dumnezeu în ce priveşte lucrarea de atragere de oameni la el.
Colaboratori ai lui Dumnezeu
13, 14. a) Potrivit cu 1 Corinteni 3:5–9, cum devenim noi colaboratori ai lui Dumnezeu? b) Cui trebuie să-i aducem onoare pentru orice creştere, şi de ce?
13 Pavel a arătat ce înseamnă a colabora cu Dumnezeu folosindu-se de o ilustrare referitoare la cultivarea unui câmp. El a scris: „Cine este Apolo? Şi cine este Pavel? Nişte slujitori prin care aţi crezut, şi aşa cum a dat Domnul fiecăruia. Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească. Aşa că nici cel care sădeşte, nici cel care udă nu sunt nimic, ci Dumnezeu, care dă creşterea. Cel care sădeşte şi cel care udă sunt una; şi fiecare îşi va lua răsplata după munca lui. Căci noi suntem împreună lucrători [colaboratori, NW] ai lui Dumnezeu; voi sunteţi câmpul de lucru al lui Dumnezeu“. — 1 Corinteni 3:5–9.
14 În calitate de colaboratori ai lui Dumnezeu, noi trebuie să sădim cu fidelitate „cuvântul împărăţiei“ în inima oamenilor, după care trebuie să udăm orice interes manifestat pregătindu-ne bine pentru vizitele ulterioare şi studiile biblice. Dacă solul, adică inima, este bun, Iehova îşi va face partea, îngrijindu-se ca sămânţa adevărului biblic să crească şi să devină o plantă roditoare (Matei 13:19, 23). El va atrage persoana respectivă la el şi la Fiul său. Aşadar, în ultimă instanţă, orice creştere a numărului de proclamatori ai Regatului se datorează lucrării lui Iehova efectuate asupra inimii oamenilor, făcând ca sămânţa adevărului să crească şi atrăgându-i pe aceştia la el şi la Fiul său.
Lucrarea de zidire care va dura
15. Ce ilustrare a făcut Pavel pentru a arăta modul în care îi putem ajuta pe alţii să cultive credinţă?
15 Deşi ne bucurăm datorită creşterii care are loc, noi vrem în mod sincer să-i vedem pe oameni că continuă să-l iubească pe Iehova, să asculte de glasul său şi să stea alipiţi de el. Când vedem că alţii se răcesc şi renunţă la credinţă, inima noastră este cuprinsă de tristeţe. Putem face ceva pentru a preveni această situaţie? Într-o altă ilustrare, Pavel a arătat cum îi putem ajuta pe alţii să cultive credinţă. El a scris: „Nimeni nu poate să pună o altă temelie decât aceea care este pusă şi care este Isus Hristos. Iar dacă cineva clădeşte pe această temelie: aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie, lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă, ziua o va face cunoscută, căci se va descoperi în foc şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia“. — 1 Corinteni 3:11–13.
16. a) În ce fel se deosebesc cele două ilustrări folosite de Pavel în ce priveşte ideea pe care o transmit ele? b) Cum ar putea lucrarea noastră de zidire să devină nesatisfăcătoare şi nerezistentă la foc?
16 În ilustrarea lui Pavel despre câmp, creşterea depinde de sădirea cu conştiinciozitate, de udarea cu regularitate şi de binecuvântarea din partea lui Dumnezeu. Cealaltă ilustrare a apostolului scoate în evidenţă responsabilitatea pe care o are ministrul creştin faţă de ceea ce devine lucrarea lui de zidire. A zidit el pe o temelie sigură cu materiale de calitate? Pavel a îndemnat: „Fiecare să ia bine seama cum clădeşte“ (1 Corinteni 3:10). După ce i-am trezit unei persoane interesul vorbindu-i despre speranţa vieţii veşnice în Paradis, ne concentrăm noi activitatea de predare numai asupra lucrurilor fundamentale ale cunoştinţei scripturale, scoţând în evidenţă îndeosebi ceea ce trebuie să facă persoana respectivă pentru a obţine viaţa veşnică? Ar putea metoda noastră de predare să constea numai în următorul îndemn: Dacă vrei să trăieşti pentru totdeauna în Paradis, trebuie să studiezi, să mergi la întruniri şi să participi la lucrarea de predicare? Dacă procedăm astfel, înseamnă că nu zidim credinţa persoanei pe o temelie solidă şi că ceea ce zidim e posibil să nu reziste la focul încercărilor sau să nu dureze. Încercând să-i atragem pe oameni la Iehova numai pe baza speranţei de a trăi în Paradis în schimbul a câţiva ani petrecuţi slujindu-i lui este ca şi cum am construi cu ‘lemn, cu fân şi cu trestie’.
Să zidim iubire faţă de Dumnezeu şi Cristos
17, 18. a) Ce anume este absolut necesar pentru ca credinţa unei persoane să dăinuie? b) Cum putem ajuta o persoană astfel încât Cristos să locuiască în inima sa?
17 Pentru ca credinţa noastră să dăinuie, aceasta trebuie să se bazeze pe relaţii personale cu Iehova Dumnezeu, relaţii stabilite prin intermediul lui Isus Cristos. Ca oameni imperfecţi, noi putem lega astfel de relaţii paşnice cu Dumnezeu numai prin intermediul Fiului său (Romani 5:10). Să ne aducem aminte ce a spus Isus: „Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine“. Pentru a-i ajuta pe alţii să-şi zidească credinţa, „nimeni nu poate să pună o altă temelie decât aceea care este pusă şi care este Isus Hristos“. Ce înseamnă acest lucru? — Ioan 14:6; 1 Corinteni 3:11.
18 A zidi pe Cristos, care este temelia, înseamnă a preda în aşa fel, încât cei ce studiază Biblia să cultive o iubire profundă faţă de Isus în urma cunoaşterii depline a rolului Său de Răscumpărător, de Cap al congregaţiei, de Mare Preot iubitor şi de Rege în exerciţiu (Daniel 7:13, 14; Matei 20:28; Coloseni 1:18–20; Evrei 4:14–16). De asemenea, acest lucru înseamnă a-i ajuta să-l considere pe Isus o persoană atât de reală, încât el să locuiască efectiv în inima lor. Rugăciunea noastră în favoarea lor trebuie să fie ca rugăciunea lui Pavel rostită în favoarea creştinilor din Efes. El a scris: „Îmi plec genunchii înaintea Tatălui . . . ca . . . Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă, fiind înrădăcinaţi şi întemeiaţi“. — Efeseni 3:14–17.
19. Care trebuie să fie rezultatul zidirii iubirii faţă de Cristos în inima elevilor noştri care studiază Biblia, dar ce trebuie să-i învăţăm?
19 Dacă zidim în aşa fel, încât în inima elevilor noştri să ia naştere iubirea faţă de Cristos, rezultatul va fi, bineînţeles, zidirea iubirii faţă de Iehova Dumnezeu. Iubirea, simţămintele şi compasiunea lui Isus sunt o reflectare exactă a calităţilor lui Iehova (Matei 11:28–30; Marcu 6:30–34; Ioan 15:13, 14; Coloseni 1:15; Evrei 1:3). Aşadar, pe măsură ce oamenii ajung să-l cunoască pe Isus şi să-l iubească, ei vor ajunge să-l cunoască şi să-l iubească şi pe Iehova (1 Ioan 4:14, 16, 19).a Noi trebuie să-i învăţăm pe cei ce studiază Biblia că Iehova este în spatele a tot ceea ce a făcut Cristos pentru omenire şi că, prin urmare, Îi datorăm mulţumiri, laude şi închinare, pentru că el este „Dumnezeul salvării noastre“ (NW). — Psalmul 68:19, 20; Isaia 12:2–5; Ioan 3:16; 5:19.
20. a) Cum îi putem ajuta pe oameni să se apropie de Dumnezeu şi de Fiul său? b) Ce se va analiza în articolul următor?
20 În calitate de colaboratori ai lui Dumnezeu, să-i ajutăm pe oameni să se apropie de el şi de Fiul său şi să cultive iubire şi credinţă în inimă! În felul acesta, Iehova va deveni pentru ei o persoană reală (Ioan 7:28). Prin intermediul lui Cristos, ei vor putea să lege relaţii strânse cu Dumnezeu, îl vor iubi şi se vor alipi de el. Ei nu vor fixa limite de timp serviciului lor efectuat din iubire, ci vor avea încredere că minunatele promisiuni ale lui Iehova se vor împlini la timpul stabilit de el (Plângerile 3:24–26; Evrei 11:6). Totuşi, în timp ce îi ajutăm pe alţii să cultive credinţă, speranţă şi iubire, trebuie să ne zidim şi noi credinţa pentru a fi ca o corabie rezistentă, capabilă să înfrunte furtuni puternice. Acest lucru se va analiza în articolul următor.
[Notă de subsol]
a Un ajutor excelent în vederea unei mai bune cunoaşteri a lui Isus şi, implicit, a Tatălui său, Iehova, este cartea Cel mai mare om care a trăit vreodată, publicată de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Recapitulare
◻ Cum le trezim noi în general oamenilor interesul faţă de mesajul despre Regat, dar ce pericol există?
◻ Ce fel de oameni atrage Iehova la el şi la Fiul său?
◻ De ce anume a depins intrarea Israelului în Ţara Promisă, şi ce putem învăţa din aceasta?
◻ Ce rol avem în ajutarea oamenilor să se apropie de Iehova şi de Fiul său?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 10]
Deşi le oferim oamenilor speranţa vieţii veşnice în Paradis, principalul nostru obiectiv este acela de a-i atrage la Iehova
[Legenda fotografiilor de la pagina 13]
Vizitele noastre ulterioare pot fi foarte eficiente dacă ne pregătim bine