Ce calităţi are Tatăl nostru ceresc?
MULŢI ştiu pe de rost rugăciunea „Tatăl nostru“, pe care Isus le-a dat-o drept model discipolilor lui (Matei 6:9–13). De fiecare dată când rostesc această rugăciune, ei i se adresează lui Dumnezeu cu apelativul „Tatăl nostru“. Dar câţi pot spune că îl cunosc cu adevărat pe Dumnezeu?
Cât de bine îl cunoaşteţi voi pe Dumnezeu? Vă bucuraţi de o prietenie strânsă cu el, vorbind cu el şi împărtăşindu-i bucuriile şi tristeţile voastre? Ce înseamnă practic a-l cunoaşte pe Dumnezeu?
„Numele său este Iehova“
Pentru un copilaş, tatăl său este doar. . . „tati“. Când se face mai mare însă, ajunge să-i cunoască numele şi reputaţia şi, poate, este mândru de el. Dar voi? Ştiţi care este numele Tatălui nostru ceresc, al Dătătorului vieţii, şi ce semnificaţie are acest nume?
Mulţi folosesc expresia „Sfinţească-se Numele Tău“ când spun rugăciunea „Tatăl nostru“ (Cornilescu, 1996). Totuşi, întrebaţi fiind care este numele lui Dumnezeu, ei nu ştiu ce să răspundă. Un cer înstelat, munţi maiestuoşi, recife de corali multicolore fremătând de viaţă — deşi sunt dovezi ale existenţei lui Dumnezeu, ele nu ne dezvăluie numele său. Pentru a-l afla, trebuie să apelăm la Biblie. Ea afirmă clar: „Numele său este Iehova“ (Exodul 15:3).
Dumnezeu vrea să-i cunoaştem numele, Iehova. De ce? Deoarece numele său îi dezvăluie personalitatea. Acest nume înseamnă literalmente „El face să devină“. Cu alte cuvinte, Dumnezeu devine orice este nevoie pentru a-şi îndeplini scopul. Ca să înţelegeţi acest lucru gândiţi-vă la o ilustrare. Pentru a avea grijă de familia sa, un tată îndeplineşte mai multe roluri în funcţie de necesităţile şi de situaţia familiei: el câştigă pâinea, sfătuieşte, judecă, negociază, ocroteşte şi oferă instruire. În aceeaşi ordine de idei, numele Iehova ne dă garanţia că Dumnezeu îşi va duce la îndeplinire scopul, spre binecuvântarea tuturor slujitorilor săi.
În continuare vor fi analizate câteva dintre rolurile pe care şi le asumă Dumnezeul nostru iubitor în armonie cu semnificaţia numelui său. Această analiză vă va ajuta să înţelegeţi ce fel de Dumnezeu este Iehova şi ce trebuie să faceţi pentru a vă apropia de el.
„Dumnezeul iubirii şi al păcii“
Apostolul Pavel l-a numit pe Făuritorul nostru „Dumnezeul iubirii şi al păcii“ (2 Corinteni 13:11). De ce? Cu ceva timp înainte, Isus Cristos spusese: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unic-născut, pentru ca oricine manifestă credinţă în el să nu fie distrus, ci să aibă viaţă veşnică“ (Ioan 3:16). În marea-i iubire pentru omenire, Dumnezeu şi-a dat Fiul mult iubit ca răscumpărare, pentru ca cei ce manifestă credinţă în el să aibă viaţă veşnică, o viaţă lipsită de suferinţa şi durerea pe care le-a adus cu sine păcatul. În acest sens, Pavel a mai spus: „Plata păcatului este moartea, însă darul pe care îl dă Dumnezeu este viaţa veşnică prin Cristos Isus, Domnul nostru“ (Romani 6:23). Ştiind toate acestea, nu ar trebui oare să-l iubim pe Dumnezeu şi să ne apropiem de el?
Dumnezeu îşi arată iubirea nu doar faţă de omenire ca întreg, ci şi faţă de fiecare slujitor fidel al său. Israeliţilor din vechime, care adesea au fost neascultători, Moise le-a spus: „Aşa vă purtaţi voi faţă de Iehova, popor fără minte şi fără înţelepciune? Nu este el Tatăl tău care te-a adus în existenţă, care te-a făcut şi te-a întărit?“ (Deuteronomul 32:6). Cât de profunde sunt aceste cuvinte! Asemenea unui tată iubitor, Iehova s-a îngrijit de israeliţi, deşi le cunoştea slăbiciunile. Mai mult, le-a satisfăcut necesităţile legitime, cele de natură materială, afectivă şi spirituală.
În viaţă avem parte şi de bucurii, şi de tristeţi, iar uneori ne simţim descurajaţi, ba chiar deprimaţi. Avem nevoie de cineva care să ne ajute să ne privim problemele şi situaţia dintr-o perspectivă corectă. Cine ne poate ajuta? Plin de iubire, Iehova ne oferă sfaturi şi ne poartă de grijă prin intermediul Cuvântului său, Biblia. Cartea sfântă ne arată de ce există atâta suferinţă şi cum îi putem face faţă. Aşa cum un tată îşi ajută cu iubire copilul care a căzut şi s-a lovit, în marea sa iubire Iehova se apleacă, figurativ vorbind, şi ne oferă sprijinul de care avem nevoie. Într-adevăr, Iehova poate şi doreşte să-i ajute pe cei care manifestă credinţă în el (Isaia 59:1).
O altă dovadă a iubirii sale pentru oameni este menţionată în Psalmul 65:2 unde Iehova este numit ‘Ascultătorul rugăciunii’. În acest sens, apostolul Pavel spune: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci în orice lucru, prin rugăciuni şi implorări împreună cu mulţumiri, faceţi-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre, iar pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire, vă va păzi inima şi mintea prin Cristos Isus“ (Filipeni 4:6, 7). Rugându-vă cu sinceritate lui Dumnezeu şi urmând îndrumarea pe care v-o oferă prin Cuvântul său, şi voi puteţi avea parte de „pacea lui Dumnezeu, care întrece orice gândire“!
„Un Dumnezeu al cunoştinţei“
Biblia spune despre Iehova că este un Dumnezeu „perfect în cunoştinţă“. Fiind „un Dumnezeu al cunoştinţei“, el înţelege natura umană şi ne cunoaşte necesităţile mai bine ca oricine (Iov 36:4; 1 Samuel 2:3). Prin intermediul slujitorului său Moise, Iehova a spus: „Omul trăieşte nu numai cu pâine, ci omul trăieşte cu orice exprimare a gurii lui Iehova“ (Deuteronomul 8:3; Matei 4:4). Prin urmare, adevărata fericire înseamnă mai mult decât a poseda lucruri materiale.
Creatorul nostru ne oferă îndrumări şi sfaturi preţioase în paginile Cuvântului său, Biblia. Când o studiem şi punem în practică sfaturile divine, tragem foloase din „orice exprimare a gurii lui Iehova“. Iată ce a spus Zuzanna, o Martoră a lui Iehova, despre căsnicia ei: „Studiind Biblia împreună, asistând la întrunirile creştine şi împărtăşindu-le şi altora convingerile noastre ne-am întărit căsnicia. Datorită instruirii divine, avem obiective comune şi o relaţie mai puternică“.
Cum aţi putea beneficia şi voi de sfaturile şi îndrumarea divină? Studiind cu regularitate Biblia şi aplicând sfaturile ei în viaţă, veţi fi bogat binecuvântaţi de Dumnezeu (Evrei 12:9).
„Dumnezeul salvării“
Lumea este răvăşită de conflicte. Mulţi nu ştiu ce le va aduce ziua de mâine. Dacă trăiţi într-o ţară sfâşiată de război, probabil că tânjiţi după pace. În multe alte părţi ale globului, oamenii se tem de criminalitate, violenţă, instabilitate economică şi terorism. Cine ne va salva? În prezent, oamenii au nevoie, mai mult ca oricând, de ocrotire şi eliberare!
„Numele lui Iehova este un turn tare. Cel drept fuge în el şi găseşte ocrotire“, spune Biblia (Proverbele 18:10). Cunoscând numele lui Dumnezeu şi punându-ne încrederea în semnificaţia acestui nume, putem înţelege mai bine ce a făcut şi ce va mai face Iehova pentru a-i elibera pe cei care manifestă credinţă în el. Iehova Dumnezeu a dovedit fără putinţă de tăgadă că-şi poate elibera poporul. De pildă, i-a salvat pe israeliţi distrugând armata lui faraon şi carele sale de război. Iehova s-a dovedit un Dumnezeu al fidelităţii, un Dumnezeu care-şi aduce aminte de cei năpăstuiţi şi doreşte să acţioneze spre binele lor (Exodul 15:1–4).
Viitorul nostru etern depinde şi de convingerea că Iehova Dumnezeu este Salvatorul nostru. Regele David al anticului Israel, care a trecut prin multe greutăţi, a vădit o astfel de convingere când a scris despre Iehova: „Tu eşti Dumnezeul salvării mele!“ (Psalmul 25:5). Apostolul Petru a spus cu toată încrederea: „Iehova ştie să-i elibereze din încercare pe oamenii cu devoţiune sfântă“ (2 Petru 2:9).
Celui ce-şi pune încrederea în El, Dumnezeu i-a promis: „Îl voi ocroti pentru că îmi cunoaşte numele“ (Psalmul 91:14). Slujitorii lui Dumnezeu din timpurile moderne au văzut cu ochii lor împlinirea acestei promisiuni. Henryk, din Polonia, îi slujeşte cu fidelitate lui Iehova de 70 de ani în ciuda necazurilor şi a persecuţiei suferite. Când avea doar 16 ani, tatăl său a fost trimis în lagărul de concentrare din Auschwitz. Apoi, Henryk şi fratele său au fost închişi într-o şcoală de corecţie nazistă. Henryk a fost mutat dintr-un lagăr în altul. Amintindu-şi de acele timpuri, el spune: „Ori de câte ori am trecut prin încercări, Iehova m-a susţinut. M-a ajutat să rămân fidel, deşi în mai multe rânduri am fost la un pas de moarte“. Într-adevăr, Iehova le întăreşte credinţa slujitorilor săi şi le dă tăria de a înfrunta încercările.
În curând, Dumnezeu se va dovedi un Salvator pentru toţi cei care manifestă credinţă în el şi au încredere că îi va elibera. El spune: „Eu sunt Iehova, şi în afară de mine nu este niciun salvator“ (Isaia 43:11). În „războiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotputernic“, el îi va şterge de pe faţa pământului pe cei răi şi îi elibera pe cei drepţi (Revelaţia 16:14, 16; Proverbele 2:21, 22). Iehova ne asigură: „Cei smeriţi vor stăpâni pământul şi îşi vor găsi desfătarea în belşug de pace“ (Psalmul 37:11).
Puteţi deveni ‘copii ai lui Dumnezeu’!
În zilele profetului Maleahi, israeliţii pretindeau că Iehova era Tatăl lor. Dar când să-i acorde onoare şi devoţiune, i-au oferit ca jertfă pâine pângărită şi animale oarbe şi şchioape. De aceea, Iehova i-a întrebat: „Dacă sunt tată, unde este onoarea care mi se cuvine?“ (Maleahi 1:6).
Nu repetaţi greşeala israeliţilor infideli! Vă îndemnăm să aflaţi mai multe despre Iehova Dumnezeu şi să vă apropiaţi de el. „Apropiaţi-vă de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi!“, a sfătuit discipolul Iacov (Iacov 4:8).
A-l considera pe Iehova Tatăl nostru implică totuşi anumite responsabilităţi. Dacă vă veţi strădui să-i daţi onoare lui Dumnezeu susţinând cu loialitate normele sale în fiecare aspect al vieţii, el nu va uita niciodată eforturile voastre. Dimpotrivă, vă va ajuta să mergeţi pe calea care duce spre lumea nouă promisă de Dumnezeu, în care „moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi“ (Revelaţia 21:4). Atunci, omenirea ascultătoare „va fi eliberată din sclavia stricăciunii şi va avea glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu“ (Romani 8:21).
[Text generic pe pagina 5]
Dumnezeu vrea să-i cunoaştem numele, Iehova, care înseamnă literalmente „El face să devină“
[Text generic pe pagina 6]
„Ori de câte ori am trecut prin încercări, Iehova m-a susţinut.“ (HENRYK)
[Text generic pe pagina 7]
„Studiind Biblia împreună, asistând la întrunirile creştine şi împărtăşindu-le şi altora convingerile noastre ne-am întărit căsnicia.“ (ZUZANNA)