Tineri cu un viitor sigur

„LA FEL de îngrozitor şi de revoltător ca oricare [caz de viol]“ — aşa a descris crima judecătorul care a prezidat un proces ce s-a ţinut nu de mult timp. În Londra, o bandă de opt adolescenţi, între 14 şi 18 ani, au acostat o turistă, au supus-o la atacuri sexuale repetate şi apoi au aruncat-o într-un canal din apropiere, deşi ea a spus că nu ştia să înoate. Nu este de mirare că mama unuia dintre adolescenţi a declarat că a avut o cădere nervoasă când a văzut la emisiunea de ştiri de la televizor ce făcuse fiul ei.

Din păcate, acest incident reflectă ce se întâmplă în societatea de astăzi. Brutalitatea a devenit o normă, indiferent că este vorba de acţiuni criminale, de certuri în familie sau de conflicte etnice în Balcani, în centrul şi vestul Africii sau în alte părţi. Tinerii cresc într-un astfel de mediu sau deseori aud despre asemenea lucruri. Nu este deci de mirare că mulţi devin duri, „fără afecţiune naturală“ şi „neînfrânaţi“. — 2 Timotei 3:3.

„Sălbatici“

Pe vremea când apostolul Pavel şi-a redactat a doua scrisoare către Timotei, un bătrân creştin ca şi el, Roma era puterea mondială dominantă. Pe arenele romane predomina cruzimea şi sălbăticia. Totuşi, Pavel a avertizat că viitorul va aduce timpuri „cărora cu greu li se va face faţă“ (2 Timotei 3:1, NW). Este interesant că termenul grecesc care descrie aceste timpuri ca fiind ‘greu de făcut faţă’ cuprinde şi sensul de „sălbatice“. Un incident din ministerul pământesc al lui Isus, care avusese loc cu mai bine de 30 de ani înainte, arată care era, în parte, cauza sălbăticiei din timpul lui Pavel.

Isus tocmai ajunsese cu barca pe malul estic al Mării Galileei. Când a păşit pe ţărm i-au stat în cale doi oameni. Aspectul şi strigătele lor sălbatice dovedeau că ceva nu era în regulă cu ei. Aceştia erau foarte „periculoşi [neobişnuit de sălbatici, NW]“, de fapt, posedaţi de demoni.a Ceea ce strigau ei provenea de la spiritele rele care le controlau acţiunile violente. „Ce avem noi cu Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu?“, strigau bărbaţii respectivi. „Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?“ Spiritele rele care-i posedau pe cei doi ştiau foarte bine că Dumnezeu fixase deja un timp pentru executarea judecăţii asupra demonilor. Aceasta avea să însemne distrugerea lor eternă. Dar până atunci, ei urmau să-şi exercite puterile supraomeneşti pentru a provoca o violenţă sălbatică. Numai acţiunea miraculoasă a lui Isus de expulzare a acelor demoni le-a adus uşurare celor doi oameni. — Matei 8:28–32; Iuda 6.

Când oamenii din prezent, inclusiv tinerii, acţionează într-un mod nebunesc, ar fi bine să ne amintim de acest incident. De ce? Deoarece în secolul nostru ne confruntăm cu un pericol asemănător, întrucât ultima carte biblică, Apocalipsa, explică: „Vai de voi, pământ şi mare! Căci Diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţin timp“ (Apocalipsa 12:12). Vă rugăm să observaţi că această umilire a lui Satan este însoţită de „o mânie mare“, deoarece ştie că timpul care i-a mai rămas este scurt.

Ţinta atacului

După cum s-a menţionat deseori în paginile acestei reviste, anul 1914 a fost martor la întronarea lui Cristos Isus ca Rege al Regatului lui Dumnezeu în ceruri. Isus a trecut imediat la acţiune împotriva duşmanului principal al lui Dumnezeu, Satan. Astfel, Diavolul şi demonii lui au fost expulzaţi din cer, iar acum îşi concentrează atenţia asupra pământului (Apocalipsa 12:7–9). Având o sferă de influenţă foarte restrânsă, Satan „dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită“ (1 Petru 5:8). Cine este o pradă uşoară pentru el? Oare nu îndeosebi cei cărora le lipseşte experienţa de viaţă şi experienţa în relaţiile cu ceilalţi oameni? Tinerii de astăzi au devenit, astfel, victimele Diavolului. În mare parte prin muzica şi prin activităţile lor din timpul liber, ei sunt uşor manipulaţi de acest spirit viclean nevăzut. — Efeseni 6:11, 12.

Chiar şi atunci când tinerii încearcă să facă ceva cu viaţa lor, ei se ciocnesc de unele obstacole. După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în multe dintre ţările care participaseră la război, oamenii au încercat să compenseze lipsurile de care avuseseră parte cu o viaţă înstărită. Bunurile materiale, timpul liber la discreţie şi distracţiile au devenit obiectivul lor principal. Ca urmare, mulţi au avut de suferit. „Cei care vor să se îmbogăţească“, l-a avertizat Pavel pe Timotei, „cad în ispită, în cursă şi în multe pofte nebune şi periculoase . . . Căci iubirea de bani este o rădăcină a tot felul de rele şi unii care au umblat după ea . . . s-au străpuns singuri cu multe dureri“ (1 Timotei 6:9, 10). În general vorbind, oamenii din actuala societate materialistă sunt străpunşi de dureri de natură economică, financiară şi afectivă. Printre ei se află mulţi tineri, victimele strategiei principalului duşman al lui Dumnezeu.

Din fericire însă, există şi o veste bună. Iar aceasta îi priveşte pe tineri, care au în faţă un viitor sigur. Cum aşa?

Căutaţi şi veţi găsi

Mulţi tineri au idealuri înalte. Ei resping normele degradante larg răspândite în rândul adulţilor. Ei sunt dezgustaţi de nedreptăţile şi atitudinea dură a politicienilor şi a afaceriştilor însetaţi de putere. Dacă eşti tânăr, poate că şi tu simţi la fel.

Să luăm în discuţie cazul lui Cedric, un adolescent a cărui experienţă nu este deloc unică.b Când era copil, el se temea de multe lucruri, inclusiv de moarte. El se întreba care este scopul vieţii. Negăsind răspuns la întrebările lui până la vârsta de 15 ani, el s-a resemnat, contemplând sensul vieţii în compania altor tineri idealişti. „Ne drogam şi stăteam de vorbă ore în şir“, îşi aminteşte el. „Aveai impresia că toţi gândesc ca tine, dar că nimeni nu are nici un răspuns.“

Cedric, la fel ca mulţi tineri, era în căutare de senzaţii tari. Simplul fapt că se droga nu-l satisfăcea. În scurtă vreme s-a implicat în furturi şi în trafic de droguri. Totuşi continua să caute senzaţii tari. El a început să fure la ordinele altora. „Aşa ceva îmi procura plăcere“, recunoaşte el. „Dar nu furam niciodată de la omul de rând. Dacă furam o maşină, o abandonam în condiţii bune. Dacă dădeam o spargere, mă duceam numai acolo unde ştiam că afacerea era acoperită de o asigurare. Acest lucru îmi permitea să-mi justific acţiunile.“ După cum vă puteţi aştepta, Cedric a sfârşit-o la închisoare.

Cedric îşi aminteşte: „Mark, un alt deţinut, a intrat în vorbă cu mine. Observând că sus pe braţ aveam tatuată o cruce mare, m-a întrebat de ce o aveam. Credea că este un simbol religios important pentru mine“. După câteva săptămâni, Mark i-a dat lui Cedric un exemplar al cărţii Tu poţi trăi pentru totdeauna în paradis pe pământc. „«Tu poţi trăi pentru totdeauna» — aceste câteva cuvinte m-au atins imediat. Despre aceasta am vorbit întotdeauna cu prietenii mei, dar nu am reuşit niciodată să ajungem la un rezultat.“ După multe discuţii cu un Martor al lui Iehova care venea în vizită la închisoare, Cedric şi-a dat seama că aspiraţiile lui erau realizabile, dar numai prin intervenţia lui Dumnezeu.

„Odată ce am încetat să mă asociez cu foştii mei prieteni, am făcut progrese rapide“, spune Cedric. Progresul lui în înţelegere şi în atingerea fericirii nu a fost uşor. „Încă lucrez la aceasta“, spune el. „Trebuie să fiu atent cum gândesc.“ Da, Cedric înţelege acum că idealismul lui l-a tras într-o capcană a Diavolului, deoarece credea că obiectivele lui puteau fi atinse numai implicându-se în activităţi care se axau pe trăirea unor senzaţii tari.

Din fericire, Cedric a fost eliberat din închisoare de multă vreme şi se bucură de o asociere regulată cu alte persoane care au găsit ceea ce căutau. Acum este Martor al lui Iehova şi împărtăşeşte speranţa acestora de a trăi în paradis, aici, pe pământ. Totodată, el aşteaptă cu nerăbdare sfârşitul influenţei satanice, deghizate în toate formele.

Dar bineînţeles, nu numai tineri ca Cedric au un viitor sigur; alţii au fost crescuţi de părinţi temători de Dumnezeu, care au întipărit în copiii lor iubirea pentru adevărul Bibliei.

Instruirea divină aduce foloase

„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze şi, când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea“, a scris înţeleptul rege Solomon din antichitate (Proverbele 22:6). Acest lucru s-a adeverit în cazul multor tineri serioşi, care au ales să urmeze normele Bibliei.

Sheila, Gordon şi Sarah au procedat astfel. Ei îşi amintesc că părinţii lor au pus mare accent pe ascultarea de porunca lui Cristos de a ‘merge şi a face discipoli’ predicând vestea bună a Regatului (Matei 24:14; 28:19, 20). Sheila îşi aminteşte: „De fiecare dată când trebuia să luăm o decizie, eu şi mama obişnuiam să ne întrebăm: «Cum se va răsfrânge aceasta asupra lucrării de predicare?»“ „Urmând acest raţionament, am renunţat la multe planuri“, recunoaşte ea, adăugând: „Dar ce binecuvântări am avut!“ Chiar şi la sfârşitul unor zile pline, petrecute vizitându-i pe oameni pentru a le duce vestea bună, Sheila şi mama ei îşi târau picioarele spre casă cântând. „Bucuria mea era deplină“, spune ea. „O simt şi acum.“

Gordon îşi aminteşte de multe seri de sâmbătă plăcute. „Eram invitat acasă la bătrânii de congregaţie, unde ne bucuram de jocuri cu întrebări biblice şi de discuţii spirituale. Eram îndemnaţi să memorăm versete din Biblie, să vorbim liber despre subiecte biblice, să relatăm experienţe din predicare şi să învăţăm cum s-a extins lucrarea Regatului“, îşi aminteşte Gordon. „Toate aceste lucruri m-au ajutat să-mi formez o bună temelie şi să cultiv iubire pentru Iehova Dumnezeu.“

Sarah îşi aminteşte cu plăcere de serile petrecute împreună cu Martorii veniţi în vizită la ei. „Luam masa împreună. Apoi, ca să încheiem bine ziua, cântam la pian, acompaniindu-i pe cei ce cântau cântări despre Regatul lui Dumnezeu. Muzica ne-a ajutat foarte mult, mai ales în anii de şcoală, deoarece ne-a permis să facem lucruri împreună, ca familie.“

Bineînţeles, nu toţi tinerii care caută să-i fie plăcuţi lui Iehova au o situaţie familială ideală. Totuşi, asocierea strânsă cu alte familii de Martori din congregaţie le oferă siguranţă şi sentimentul apartenenţei.

Strângeţi-vă pentru viitor drept comoară o temelie sigură

Tinerii de astăzi au de făcut o alegere. Ei pot continua să meargă cu această lume, care se îndreaptă năvalnic spre distrugere în apropiatul ‘mare necaz’, prezis de Isus. Sau pot „să-şi pună încrederea în Dumnezeu . . . şi să păzească poruncile Lui“, după cum a cântat psalmistul inspirat Asaf. Ascultarea de Dumnezeu nu le va permite să devină „o generaţie îndărătnică şi răzvrătită, o generaţie care nu şi-a pregătit inima şi al cărei duh nu [este] credincios lui Dumnezeu“. — Matei 24:21; Psalmul 78:6–8.

În cele peste 80 000 de congregaţii ale Martorilor lui Iehova din lumea întreagă veţi găsi mulţi tineri demni de admirat. Ei ascultă de sfatul dat de Pavel tânărului Timotei, şi anume: „Să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii, strângându-şi pentru viitor, drept comoară, o bună temelie“. Ca urmare, ei au reuşit acum „să apuce ceea ce este cu adevărat viaţă“ (1 Timotei 6:18, 19). Asistând la întrunirile lor, veţi descoperi mai multe lucruri despre aceşti creştini autentici. Atunci, şi voi veţi putea nutri speranţa unui viitor fericit.

[Note de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 7]

În spatele oamenilor „neobişnuit de sălbatici“ pe care i-a vindecat Isus erau spiritele rele

[Legenda fotografiei de la pagina 8]

Clădirea ‘unei bune temelii pentru viitor’