Trăim noi în ultimele zile?

CUVINTELE „timpuri critice, cărora cu greu li se va face faţă“ reprezintă traducerea expresiei greceşti kairói khalepói (2 Timotei 3:1, NW). Cuvântul khalepói este pluralul unui cuvânt care înseamnă literalmente „sălbatic“ şi transmite ideea de ameninţare şi de pericol. Un comentator biblist spune că acest cuvânt se referă la un „atac extraordinar al răului“. Aşadar, în timp ce în epocile anterioare au fost vremuri tulburi, „ultimele zile“ aveau să fie caracterizate printr-o sălbăticie fără margini. Aşa cum se spune în 2 Timotei 3:13, „oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău“.

Descriu aceste cuvinte zilele noastre? Să analizăm câteva dovezi concrete consemnate în 2 Timotei 3:2–5 pentru a vedea dacă ele indică faptul că trăim în ultimele zile.

„Oamenii vor fi . . . iubitori de bani.“ — 2 Timotei 3:2.

Frauda a devenit, după cum o numeşte U.S.News & World Report, „o orgie a crimei economice“. În Statele Unite, numai fraudele din domeniul îngrijirilor medicale au o valoare cuprinsă între 50 şi 80 de miliarde de dolari în fiecare an. Din nefericire, o asemenea necinste este ceva obişnuit. Aşa cum observă Gary Edwards, preşedintele Centrului Resurselor Etice, avem „o societate care uneori sărbătoreşte necinstea“. El explică: „Facem eroi din ticăloşi, din oameni care sunt politicieni, din oameni de afaceri care fură guvernul şi scapă cu faţa curată“.

„Aroganţi“ — 2 Timotei 3:2.

Persoanele arogante îi privesc pe alţii cu dispreţ. Cât de limpede se vede acest lucru în prejudecăţile rasiale şi naţionale de azi! „Toate minorităţile sunt victime“, declară The Globe and Mail din Toronto, Canada. „În Germania, violenţa rasială este în creştere, în Statele Unite, Ku Klux Klan-ul este activ şi în Toronto, zvasticele strică aspectul trotuarelor şi al sinagogilor de aici.“ Irving Abella, preşedintele congresului evreilor din Canada, declară: „Pretutindeni vedem [violenţă rasială]: în Suedia, Italia, Olanda şi Belgia, precum şi în Germania“.

„Neascultători de părinţi“ — 2 Timotei 3:2.

„Cei care s-au născut în timpul exploziei demografice de după cel de-al doilea război mondial au reputaţia, recunoscută de mulţi, de a fi crescut o generaţie de puşti buni de gură, care sunt mereu puşi pe ceartă şi care nu au nici un respect“, semnalează The Toronto Star. Spiritul de răzvrătire care se naşte acasă se răspândeşte adesea în şcoli. O profesoară atrage atenţia că copii care nu au mai mult de patru ani răspund obraznic. „Profesorii îşi petrec mai mult timp cu problemele de comportament decât cu predarea“, spune ea. Bineînţeles că nu toţi tinerii sunt rebeli. Însă, „ca tendinţă generală, ei par să nu mai aibă respect pentru aproape nimic“, declară Bruce MacGregor, un vechi profesor de liceu.

„Fără afecţiune naturală“ — 2 Timotei 3:3.

Ultimele zile aveau să fie martore ale unui declin însemnat în cadrul familiei — unde, mai mult decât oriunde în altă parte, afecţiunea naturală ar trebui să predomine. The New York Times raportează că „violenţa de acasă este cauza principală a leziunilor şi a morţii în rândul femeilor americane, înregistrând mai multe victime decât accidentele de maşină, violurile şi jafurile la un loc“. Majoritatea agresiunilor sexuale îndreptate asupra copiilor sunt înfăptuite de membri de încredere ai familiei. Rata înaltă a divorţurilor, cazurile de abuz asupra celor în vârstă şi avorturile dovedesc, de asemenea, că mulţi sunt „complet lipsiţi de . . . afecţiune omenească normală“. — Phillips.

„Neîmblânziţi, neiubitori de bine“ — 2 Timotei 3:3.

„Ucigaşilor tineri nu le trebuie mult ca să ucidă“, scrie Bob Herbert, un redactor de ziar. „Un mare număr de puşti au îmbrăţişat cu entuziasm ideea de a ucide cu arma o altă fiinţă umană «doar aşa, fără nici un motiv».“ Chiar şi unor părinţi se pare că le lipseşte sensibilitatea morală. Când un grup de adolescenţi au fost acuzaţi că se iau la întrecere pentru a obţine un punctaj mai mare în ce priveşte faptul de a avea relaţii sexuale cu cât mai multe fete posibil, un tată a făcut următorul comentariu: „Tot ce-a făcut băiatul meu este exact ce-ar fi făcut orice alt băiat american voinic de vârsta lui“.

„Iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu“ — 2 Timotei 3:4.

Potrivit unor estimări, pentru fiecare oră petrecută cu un grup religios, adolescenţii petrec 15 ore cu echipamentele de informare electronice. „Astăzi, cultura influenţată puternic de mass-media ce înfloreşte în centrele comerciale şi pe culoarele şcolilor domină viaţa adolescenţilor. Apoi urmează familia. La sfârşitul listei [se află] biserica.“ Ziarul Mirror remarcă şi faptul că „atunci când părinţii sunt absenţi, iar biserica tăcută, mass-media este cea mai puternică voce care se face auzită în viaţa celor tineri“.

„Având o formă de evlavie [devoţiune sfântă, NW], dar tăgăduindu-i puterea“ — 2 Timotei 3:5.

Adevărul biblic are puterea să schimbe vieţi (Efeseni 4:22–24). Însă unele dintre acţiunile cele mai lipsite de sfinţenie au loc sub vălul religiei. Un exemplu tragic îl constituie abuzurile sexuale asupra copiilor înfăptuite de clerici. Potrivit ziarului The New York Times, un avocat din Statele Unite „afirmă că are 200 de cazuri suspendate în 27 de state în favoarea unor clienţi care declară că au fost agresaţi sexual de preoţi“. Într-adevăr, orice formă sau pretenţie de devoţiune sfântă afişată de aceşti clerici este demascată de faptele lor rele drept simplă ipocrizie.

DOVEZI SUPLIMENTARE ALE ULTIMELOR ZILE

ÎN 2 TIMOTEI 3:2–4 SE MAI SPUNE CĂ OAMENII VOR FI . . .

◻ Lăudăroşi

◻ Insultători

◻ Nemulţumitori

◻ Neloiali (NW)

◻ Refractari la orice acord (NW)

◻ Calomniatori (NW)

◻ Fără stăpânire de sine (NW)

◻ Trădători

◻ Încăpăţânaţi (NW)

◻ Îngâmfaţi

„SEMNUL PREZENŢEI TALE“

Cu puţin timp înainte de moartea sa, Isus a fost întrebat: „Care va fi semnul prezenţei tale şi al încheierii sistemului de lucruri?“ (Matei 24:3, NW). Isus a indicat în mod concret situaţiile şi evenimentele care aveau să caracterizeze ultimele zile. Să examinăm câteva dintre ele.

„Un popor se va scula împotriva altui popor şi o împărăţie împotriva altei împărăţii“ — Matei 24:7.

„Secolul al XX-lea — deşi, în general, un secol caracterizat prin îmbunătăţiri sociale şi printr-o creştere a interesului din partea guvernelor faţă de viaţa celor săraci — a fost dominat de mitraliere, tancuri, bombardiere B-52, bombe nucleare şi, în cele din urmă, de proiectile. A fost caracterizat prin războaie mai sângeroase şi mai distructive decât cele din alte epoci.“ — Milestones of History.

„Pe alocuri vor fi . . . cutremure de pământ“ — Matei 24:7.

În acest secol, cutremure măsurând între 7,5 şi 8,3 grade pe scara Richter au fost simţite în Chile, China, India, Iran, Italia, Japonia, Peru şi Turcia.

„Vor fi arătări înspăimântătoare“ — Luca 21:11.

Din cauza unor evenimente înspăimântătoare din anii recenţi, teama este probabil cel mai puternic dintre toate sentimentele din viaţa oamenilor. Oamenii se tem de război, crime, poluare, boli, inflaţie şi de multe alte lucruri care le ameninţă siguranţa şi chiar viaţa.

„Foamete“ — Matei 24:7.

„Foametea se întrezăreşte la orizont, în timp ce grupurile de ajutorare se află în conflict“, anunţa un titlu principal din revista New Scientist. Un fost preşedinte american este de părere că foametea ameninţă să devasteze planeta în decursul a două decenii. „În ciuda unor asemenea previziuni înspăimântătoare, arată articolul, cantitatea de ajutoare pe care ţările bogate o trimit ţărilor în curs de dezvoltare pentru dezvoltarea agriculturii scade în mod dramatic.“

„Pe alocuri vor fi . . . epidemii“ — Luca 21:11.

Potrivit unui grup de experţi, lupta guvernului american împotriva maladiei SIDA — costând peste 500 de milioane de dolari anual — a fost calificată drept un eşec îngrozitor. „Pierdem o întreagă generaţie a productivităţii din cauza maladiei SIDA“, avertizează dr. Donna Sweet, care lucrează cu aproximativ 200 până la 300 de pacienţi. În Statele Unite, SIDA este cauza principală a morţii în rândul bărbaţilor care au între 25 şi 44 de ani.

‘Înmulţirea fărădelegii’ — Matei 24:12.

Un sondaj american efectuat în rândul a 2 500 de tineri a dezvăluit că 15 la sută din ei purtaseră un pistol la un moment dat pe parcursul lunii care trecuse, 11 la sută fuseseră împuşcaţi pe parcursul anului care a trecut, iar 9 la sută trăseseră cândva cu pistolul într-o altă persoană.

CE NE STĂ ÎN FAŢĂ?

Aşa după cum am văzut, omenirea a deviat cu mult de la drumul cel bun şi se află departe de o lume paşnică. Dacă ne referim numai la proporţii, situaţiile menţionate mai devreme nu au echivalent. Într-adevăr, familia umană se găseşte pe un teritoriu necunoscut. Ea trece printr-o epocă numită ultimele zile.

Ce va urma după această perioadă?

[Provenienţa fotografiei de la pagina 4]

Michael Lewis/Sipa Press