Să înaintăm spre maturitate: „Ziua cea mare a lui Iehova este aproape“!
„Să înaintăm spre maturitate.“ (EVR. 6:1)
1, 2. Cum au reuşit creştinii din Ierusalim şi din Iudeea „să fugă la munţi“?
CÂND Isus a fost pe pământ, discipolii săi l-au întrebat: „Care va fi semnul prezenţei tale şi al încheierii acestui sistem?“. Prima împlinire a profeţiei rostite atunci a avut loc în secolul I. Isus a vorbit despre un eveniment neobişnuit care avea să arate că sfârşitul era foarte aproape. Când urmau să-l observe, „cei din Iudeea [trebuiau] să fugă la munţi“ (Mat. 24:1–3, 15–22). Dar aveau discipolii să recunoască semnul şi să dea ascultare îndrumărilor lui Isus?
2 În 61 e.n., după aproximativ trei decenii, apostolul Pavel le-a trimis creştinilor evrei din Ierusalim şi împrejurimile lui o scrisoare care trebuie să le fi dat mult de gândit. Nici Pavel, nici colaboratorii săi în credinţă nu ştiau că semnalul începerii primei faze a unui „necaz mare“ avea să se dea doar cinci ani mai târziu (Mat. 24:21). În 66 e.n., Cestius Gallus şi trupele sale aproape cuceriseră Ierusalimul. Totuşi, s-au retras pe neaşteptate, iar oamenii aflaţi în pericol au avut astfel o portiţă de scăpare.
3. Ce îndemn le-a dat Pavel creştinilor evrei, şi de ce?
3 Acei creştini aveau nevoie de mult discernământ şi înţelegere spirituală ca să-şi dea seama ce turnură urmau să ia evenimentele şi să fugă. Unii însă ‘deveniseră greoi la auzire’. În sens spiritual, erau ca nişte copilaşi care aveau nevoie de „lapte“. (Citeşte Evrei 5:11–13.) Până şi unii dintre cei ce umblau de zeci de ani pe calea adevărului dădeau semne că ‘se îndepărtau de Dumnezeul cel viu’ (Evr. 3:12). Aveau obiceiul de a lipsi de la întrunirile creştine tocmai când ziua dezastrului ‘se apropia’ (Evr. 10:24, 25). Prin urmare, Pavel le-a dat un îndemn oportun: „Acum, că am lăsat învăţăturile de bază despre Cristos, să înaintăm spre maturitate“ (Evr. 6:1).
4. De ce este important să rămânem treji pe plan spiritual, şi ce ne va ajuta în acest sens?
4 Trăim în timpul împlinirii finale a profeţiei lui Isus. „Ziua cea mare a lui Iehova“, când el va pune capăt întregului sistem al lui Satan, „este aproape“ (Ţef. 1:14). Mai mult ca oricând, trebuie să rămânem treji şi tari pe plan spiritual! (1 Pet. 5:8) Se poate spune aceasta şi despre noi? Maturitatea creştină ne va ajuta să nu uităm unde ne aflăm în scurgerea timpului.
Ce înseamnă maturitatea creştină
5, 6. a) Ce se înţelege prin maturitate spirituală? b) În ce domenii trebuie să ne străduim să înaintăm spre maturitate?
5 Pavel nu numai că i-a îndemnat pe creştinii evrei să înainteze spre maturitate, dar le-a şi explicat ce înseamnă maturitatea spirituală. (Citeşte Evrei 5:14.) „Oamenii maturi“ nu se mulţumesc doar cu „lapte“. Ei mănâncă şi ‘hrană tare’. De aceea, cunosc atât „lucrurile elementare“ ale adevărului, cât şi ‘lucrurile lui profunde’ (1 Cor. 2:10). În plus, ei îşi exersează capacitatea de înţelegere aplicând ceea ce ştiu, iar astfel deosebesc binele şi răul. Aşadar, când au de luat decizii, vor reuşi să discearnă principiile biblice de care trebuie să ţină cont şi cum pot fi ele aplicate.
6 „Trebuie să dăm o atenţie mai mult decât obişnuită lucrurilor pe care le-am auzit, ca nu cumva să mergem în derivă“, a scris Pavel (Evr. 2:1). Putem ajunge să mergem în derivă fără ca măcar să ne dăm seama. Dar vom evita acest lucru dacă vom fi ‘mai atenţi decât în mod obişnuit’ când analizăm adevărurile spirituale. Să ne întrebăm deci: Mă limitez încă la studierea învăţăturilor elementare? Mă implic din toată inima în închinarea la Iehova, sau a devenit ea mecanică? Cum pot într-adevăr progresa spiritualiceşte? Ca să înaintăm spre maturitate, trebuie să progresăm în cel puţin două domenii: să cunoaştem cât mai bine Cuvântul lui Dumnezeu şi să învăţăm ascultarea.
Să cunoaştem cât mai bine Cuvântul lui Dumnezeu
7. Ce foloase vom avea dacă vom cunoaşte cât mai bine Cuvântul lui Dumnezeu?
7 Pavel a consemnat: „Oricine se hrăneşte cu lapte nu cunoaşte cuvântul dreptăţii, fiindcă este copil mic“ (Evr. 5:13). Pentru a deveni maturi, trebuie să cunoaştem cât mai bine cuvântul, sau mesajul, lui Dumnezeu, pe care îl găsim în Biblie. Iată de ce trebuie să fim cercetători sârguincioşi ai Scripturilor şi ai publicaţiilor ‘sclavului fidel şi prevăzător’ (Mat. 24:45–47). Însuşindu-ne în acest fel modul lui Iehova de a gândi, ne vom exersa capacitatea de înţelegere. Să ne gândim de pildă la o creştină pe nume Otilia.a Ea spune: „Sfatul care mi-a influenţat foarte mult viaţa este cel despre citirea cu regularitate din Biblie. Mi-au trebuit doi ani să citesc întreaga Biblie. Parcă atunci îl descopeream pentru prima dată pe Făuritorul meu. Am învăţat despre căile sale, despre ce îi place şi ce îi displace, am înţeles cât este de puternic şi cât de vastă e înţelepciunea lui. Citind zilnic din Biblie, am găsit sprijin în cele mai negre clipe din viaţă“.
8. Cum ne poate influenţa Cuvântul lui Dumnezeu?
8 Dacă vom citi cu regularitate din Cuvântul lui Dumnezeu, vom permite ca mesajul lui pătrunzător să ne influenţeze. (Citeşte Evrei 4:12.) Astfel ne modelăm persoana lăuntrică şi devenim mai plăcuţi în ochii lui Iehova. V-aţi putea oare rezerva mai mult timp să citiţi Biblia şi să meditaţi la ea?
9, 10. Ce înseamnă a cunoaşte Cuvântul lui Dumnezeu? Daţi un exemplu.
9 Dar nu este de ajuns să ne familiarizăm cu mesajul Bibliei. Cei ce erau copii în sens spiritual pe vremea lui Pavel cunoşteau întrucâtva Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. Însă nu aplicau cele învăţate şi nu înţelegeau cât de valoros este el. Nu lăsaseră ca mesajul să-i ajute să ia decizii înţelepte în viaţă.
10 A cunoaşte Cuvântul lui Dumnezeu înseamnă a-i şti învăţăturile şi a le pune în practică. Cum putem face aceasta? Să ne gândim la o situaţie în care s-a aflat Kyle, o soră creştină. Ea a avut o neînţelegere cu o colegă de muncă. Cum a reuşit să rezolve problema? „Mi-au venit imediat în minte cuvintele din Romani 12:18: «Atât cât depinde de voi, fiţi în pace cu toţi oamenii». Aşadar, am stabilit ca după muncă să mă întâlnesc cu această colegă şi să lămurim lucrurile.“ Planul a dat rezultate, iar colega ei a fost plăcut surprinsă de iniţiativa lui Kyle. „Când aplici principiile biblice nu dai niciodată greş“, spune Kyle.
Să învăţăm ascultarea
11. Ce exemplu arată că în situaţii dificile nu este uşor să ascultăm?
11 Nu este uşor să aplicăm ce citim în Scripturi, mai ales când trecem prin situaţii dificile. De pildă, la scurt timp după ce Iehova i-a eliberat pe fiii lui Israel din sclavia egipteană, aceştia ‘au început să se certe cu Moise şi să-l pună încontinuu la încercare pe Iehova’. De ce? Pentru că nu aveau apă de băut (Ex. 17:1–4). La mai puţin de două luni după ce încheiaseră un legământ cu Dumnezeu şi fuseseră de acord ‘să împlinească toate cuvintele’ pe care le spusese el, evreii au încălcat legea privitoare la idolatrie (Ex. 24:3, 12–18; 32:1, 2, 7–9). Oare acest lucru s-a întâmplat din cauză că li se făcuse frică în absenţa îndelungată a lui Moise, care era instruit de Iehova pe muntele Horeb? S-au gândit poate că amaleciţii aveau să lovească din nou? Că erau lipsiţi de ajutor fără Moise, ale cărui braţe ridicate le aduseseră cu ceva timp înainte victoria? (Ex. 17:8–16) Tot ce se poate. Însă, indiferent de motiv, israeliţii ‘n-au vrut să asculte’ (Fap. 7:39–41). Pavel i-a îndemnat pe creştini ‘să facă tot posibilul să nu cadă şi să nu urmeze acelaşi exemplu de neascultare’ ca israeliţii cărora le era teamă să intre în Ţara Promisă (Evr. 4:3, 11).
12. Cum a învăţat Isus ascultarea, şi cu ce foloase?
12 Ca să înaintăm spre maturitate trebuie să facem tot ce ne stă în putere să ascultăm de Iehova. Din exemplul lui Isus Cristos înţelegem că deseori ascultarea se învaţă din lucrurile pe care le suferim. (Citeşte Evrei 5:8, 9.) În ceruri, Isus asculta de Tatăl său. Cu toate acestea, pe pământ nu i-a fost uşor să înfăptuiască voinţa lui Dumnezeu; a avut multe de îndurat, atât pe plan fizic, cât şi sufletesc. Ascultând de Iehova chiar şi în situaţii extrem de potrivnice, Isus „a fost făcut perfect“ pentru noua poziţie pe care Dumnezeu i-o rezervase: Rege şi Mare Preot.
13. Prin ce anume dovedim că învăţăm ascultarea?
13 Îl imităm şi noi pe Isus? Suntem hotărâţi să ascultăm de Iehova chiar şi când trecem prin mari greutăţi? (Citeşte 1 Petru 1:6, 7.) Îndrumările divine privitoare la moralitate, cinste, vorbire, citirea şi studierea Scripturilor, asistarea la întrunirile creştine şi participarea la lucrarea de predicare sunt cât se poate de clare (Ios. 1:8; Mat. 28:19, 20; Ef. 4:25, 28, 29; 5:3–5; Evr. 10:24, 25). Ascultăm de Iehova în toate acestea chiar şi când avem necazuri? Ascultarea este dovada că înaintăm spre maturitate.
Ce foloase aduce maturitatea creştină
14. Daţi un exemplu care arată că maturitatea creştină ne ocroteşte.
14 Exersându-şi capacitatea de înţelegere ca să deosebească binele şi răul, creştinii sunt cu adevărat ocrotiţi în mijlocul unei lumi care ‘şi-a pierdut orice simţ moral’ (Ef. 4:19). De pildă, un frate pe nume Alexandru, care citeşte cu regularitate publicaţiile biblice şi le preţuieşte mult, avea un loc de muncă unde lucra numai între femei. „Multe colege nu au dram de moralitate“, spune Alexandru. „Una dintre ele însă părea o persoană de caracter şi a arătat interes faţă de adevăr. Totuşi, când eram singuri într-o încăpere, a început să-mi facă avansuri. Credeam că glumeşte şi mi-a fost foarte greu să o opresc. Mi-am adus imediat aminte de o experienţă din Turnul de veghe despre un frate care s-a confruntat cu o problemă asemănătoare la muncă. În articol era prezentat şi exemplul lui Iosif, care fusese ispitit de soţia lui Potifar.b Am dat-o imediat la o parte pe colega mea, iar ea a ieşit în fugă.“ (Gen. 39:7–12) Alexandru s-a bucurat că nu s-a întâmplat nimic şi că şi-a păstrat conştiinţa curată (1 Tim. 1:5).
15. Cum ne ajută maturitatea să ne întărim inima simbolică?
15 Maturitatea ne ajută şi să ne întărim inima simbolică şi ‘să nu ne lăsăm purtaţi de învăţături diferite şi străine’. (Citeşte Evrei 13:9.) Când ne străduim să facem progrese spirituale, mintea noastră rămâne concentrată asupra ‘lucrurilor mai importante’ (Filip. 1:9, 10). Astfel, recunoştinţa pentru Dumnezeu şi pentru toate darurile sale ni se adânceşte (Rom. 3:24). Creştinul matur „în ce priveşte capacitatea de înţelegere“ cultivă această recunoştinţă şi are o relaţie de prietenie strânsă cu Iehova (1 Cor. 14:20).
16. Cum a reuşit o soră ‘să-şi întărească inima’?
16 O soră pe nume Luiza a recunoscut că, după botez, o perioadă fusese foarte preocupată de impresia pe care le-o lăsa celorlalţi. Ea relatează: „Nu făceam nimic greşit, dar nu simţeam dorinţa puternică de a-i sluji lui Iehova. Mi-am dat seama că trebuia să fac nişte schimbări dacă voiam să simt că-i dau totul. Cea mai mare dintre ele a fost să-i aduc închinare cu tot sufletul“. Cu mult efort, Luiza ‘şi-a întărit inima’ şi a reuşit mai târziu să facă faţă unei probleme grave de sănătate (Iac. 5:8). Ea mai spune: „A fost o adevărată luptă, dar m-am apropiat mult de Iehova“.
‘Să ascultăm din inimă’
17. De ce era deosebit de important ca primii creştini să fie ascultători?
17 Sfatul lui Pavel de ‘a înainta spre maturitate’ a fost salvator pentru creştinii din secolul I care trăiau în Ierusalim şi Iudeea. Cei care l-au urmat au avut discernământul spiritual să-şi dea seama că sosise momentul „să fugă la munţi“. Când au văzut „lucrul dezgustător care cauzează pustiire . . . stând într-un loc sfânt“, adică armatele romane împrejmuind şi intrând în Ierusalim, au ştiut că trebuiau să fugă (Mat. 24:15, 16). Dând ascultare avertismentului profetic al lui Isus, creştinii au fugit din Ierusalim înainte de distrugerea lui. Istoricul Eusebiu a consemnat că s-au stabilit în Pella, un oraş din regiunea muntoasă a Galaadului. Aşadar, ei au evitat cea mai mare nenorocire din istoria Ierusalimului.
18, 19. a) De ce este esenţial azi să fim ascultători? b) Ce vom analiza în articolul următor?
18 Ascultarea a cărei temelie este maturitatea ne va salva şi nouă viaţa când profeţia lui Isus despre „un necaz mare“, fără precedent, va cunoaşte împlinirea ei majoră (Mat. 24:21). Vom asculta când „administratorul fidel“ ne va da instrucţiuni urgente? (Luca 12:42) Cât de important este să învăţăm ‘să ascultăm din inimă’! (Rom. 6:17)
19 Ca să devenim maturi trebuie să ne exersăm capacitatea de înţelegere. Facem asta dacă depunem toate eforturile să cunoaştem cât mai bine Cuvântul lui Dumnezeu şi să învăţăm ascultarea. Însă maturitatea creştină nu este un obiectiv uşor de atins pentru tineri. Următorul articol va arăta cum pot depăşi ei obstacolele.
[Note de subsol]
a Unele nume au fost schimbate.
b Vezi articolul „Întăriţi pentru a spune nu păcatului“, apărut în Turnul de veghe din 1 octombrie 1999.
Ce aţi învăţat?
• Ce este maturitatea spirituală, şi cum o putem dobândi?
• De ce este important să cunoaştem cât mai bine Cuvântul lui Dumnezeu înaintând astfel spre maturitate?
• Cum învăţăm ascultarea?
• Ce foloase ne aduce maturitatea?
[Legenda fotografiei de la pagina 10]
Aplicarea sfaturilor biblice ne va ajuta să dăm dovadă de maturitate când ne confruntăm cu probleme
[Legenda ilustraţiei de la paginile 12, 13]
Creştinii care au dat ascultare sfatului lui Isus şi-au păstrat viaţa