Capitolul 19

Sigilarea Israelului lui Dumnezeu

Viziunea 4 — Revelaţia 7:1-17

Subiectul: Cei 144 000 sunt sigilaţi şi o mare mulţime de oameni stă în picioare înaintea tronului lui Iehova şi înaintea Mielului

Perioada împlinirii: De la întronarea lui Cristos Isus în 1914 şi până în timpul Domniei sale de o mie de ani

 1. „Cine poate să stea în picioare“ în marea zi a mâniei divine?

„CINE poate să stea în picioare?“ (Revelaţia 6:17). Când marea zi a mâniei divine va distruge sistemul lui Satan, majoritatea lumii şi conducătorii ei îşi vor pune probabil această întrebare. Ei vor crede că dezastrul care va veni îi va şterge pe toţi din existenţă. Dar aşa să fie oare? Din fericire, profetul lui Iehova ne asigură: „Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat“ (Ioel 2:32). Apostolii Petru şi Pavel ne confirmă acest lucru (Faptele 2:19-21; Romani 10:13). Într-adevăr, cei care cheamă numele lui Dumnezeu, Iehova, vor supravieţui. Următoarea viziune ne va dezvălui cine va rămâne în viaţă.

 2. De ce este uluitor faptul că vor exista supravieţuitori ai zilei de judecată a lui Iehova?

² Este uluitor faptul că vor fi supravieţuitori ai zilei de judecată a lui Iehova, pentru că un alt profet al lui Dumnezeu descrie această zi astfel: „Iată, vijelia, furia, a ieşit de la Iehova, o furtună care mătură totul! Ea se abate ca un vârtej peste capul celor răi. Iehova nu se va întoarce din mânia sa aprinsă până nu-şi va realiza şi nu-şi va duce la îndeplinire gândurile inimii“ (Ieremia 30:23, 24). Este vital să luăm măsuri pentru a scăpa cu viaţă! — Proverbele 2:22; Isaia 55:6, 7; Ţefania 2:2, 3.

Cele patru vânturi

 3. a) Ce misiune deosebită îndeplinesc îngerii în viziunea lui Ioan? b) Ce simbolizează cele „patru vânturi“?

³ Înainte ca Iehova să-şi dezlănţuie mânia, îngerii au de îndeplinit o misiune deosebită. Iată ce vede Ioan în viziune: „Apoi am văzut patru îngeri care stăteau în picioare în cele patru colţuri ale pământului şi ţineau strâns cele patru vânturi ale pământului, pentru ca niciun vânt să nu sufle peste pământ, peste mare sau peste vreun pom“ (Revelaţia 7:1). Ce semnificaţie au aceste cuvinte pentru noi? Cele „patru vânturi“ reprezintă un simbol plin de forţă al sentinţei de nimicire care va fi în curând executată asupra societăţii pământeşti rele, asupra ‘mării agitate’ a omenirii nelegiuite şi asupra înalţilor ei conducători, asemănători copacilor, care caută sprijinul locuitorilor pământului. — Isaia 57:20; Psalmul 37:35, 36.

 4. a) Pe cine reprezintă cei patru îngeri? b) Ce se va întâmpla cu organizaţia pământească a lui Satan când îngerii vor da drumul celor patru vânturi?

⁴ Cei patru îngeri reprezintă, fără îndoială, patru grupuri de îngeri, pe care Iehova îi foloseşte pentru a amâna executarea sentinţei până la timpul fixat. Când îngerii vor face ca vânturile mâniei divine să sufle în acelaşi timp din nord, din sud, din est şi din vest, va avea loc o distrugere înspăimântătoare. Va fi ca atunci când Iehova a dat drumul celor patru vânturi pentru a-i împrăştia pe elamiţii din vechime, zdrobindu-i, ştergându-i de pe faţa pământului; dar această distrugere va fi mult mai mare (Ieremia 49:36-38). Va fi o vijelie cum nu s-a mai văzut, mult mai devastatoare decât „furtuna“ prin care Iehova i-a nimicit pe amoniţi (Amos 1:13-15). Nicio parte a organizaţiei pământeşti a lui Satan nu va putea să stea în picioare în ziua mâniei lui Iehova, când El îşi va justifica pentru totdeauna suveranitatea. — Psalmul 83:15, 18; Isaia 29:5, 6.

 5. Cum ne ajută profeţia lui Ieremia să înţelegem că Dumnezeu îşi va executa sentinţa asupra întregului pământ?

⁵ De unde ştim că prin executarea sentinţei lui Iehova va fi devastat întregul pământ? Să-l ascultăm din nou pe profetul său Ieremia: „Iată! O nenorocire merge din naţiune în naţiune şi o mare furtună se va stârni din cele mai îndepărtate părţi ale pământului. Da, cei ucişi de Iehova vor fi în ziua aceea de la un capăt al pământului până la celălalt“ (Ieremia 25:32, 33). În timpul acestei cumplite vijelii, lumea va fi înghiţită de întuneric. Guvernele vor fi zguduite, vor fi date uitării (Revelaţia 6:12-14). Dar viitorul nu va fi sumbru pentru toţi oamenii! Aşadar, de ce nu se va da drumul imediat celor patru vânturi?

Sigilarea sclavilor lui Dumnezeu

 6. Cine le spune îngerilor să nu dea drumul celor patru vânturi, şi de ce?

⁶ Ioan arată că unii vor fi marcaţi pentru salvare. El spune: „Şi am văzut un alt înger care urca de la răsăritul soarelui şi care avea un sigiliu al Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare către cei patru îngeri cărora li s-a dat voie să vatăme pământul şi marea şi a zis: «Nu vătămaţi nici pământul, nici marea, nici pomii, până nu-i vom sigila pe frunte pe sclavii Dumnezeului nostru!»“ — Revelaţia 7:2, 3.

 7. Cine este cel de-al cincilea înger, şi de unde ştim acest lucru?

⁷ Deşi nu se menţionează numele celui de-al cincilea înger, toate dovezile arată că el este glorificatul Domn Isus. El este prezentat aici ca având autoritate peste toţi ceilalţi îngeri, ceea ce este în armonie cu poziţia sa de arhanghel (1 Tesaloniceni 4:16; Iuda 9). El urcă din est, asemenea „regilor de la răsăritul soarelui“, Iehova şi Cristosul său, care vin să execute judecata, aşa cum au venit Darius şi Cirus când au umilit anticul Babilon (Revelaţia 16:12; Isaia 45:1; Ieremia 51:11; Daniel 5:31). Ca şi lui Isus, acestui înger i s-a încredinţat misiunea de a-i sigila pe creştinii unşi (Efeseni 1:13, 14). Mai mult decât atât, când se va da drumul celor patru vânturi, Isus va conduce armatele cereşti pentru a executa judecata asupra naţiunilor (Revelaţia 19:11-16). Este firesc să afirmăm că Isus însuşi porunceşte să se amâne distrugerea organizaţiei pământeşti a lui Satan până când sclavii lui Dumnezeu vor fi sigilaţi.

 8. Ce reprezintă sigilarea, şi când a început?

⁸ Ce reprezintă sigilarea şi cine sunt sclavii lui Dumnezeu? Sigilarea a început la Penticosta din anul 33 e.n., când primii creştini evrei au fost unşi cu spirit sfânt. Mai târziu, Dumnezeu a continuat să cheme ‘oameni din naţiuni’ şi să-i ungă cu spirit sfânt (Romani 3:29; Faptele 2:1-4, 14, 32, 33; 15:14). Apostolul Pavel a scris despre creştinii unşi că au garanţia că ‘sunt ai lui Cristos’, adăugând: „El ne-a şi sigilat şi ne-a dat în inimă spiritul, adică acontul a ceea ce va veni“ (2 Corinteni 1:21, 22; compară cu Revelaţia 14:1). Astfel, când aceşti sclavi sunt adoptaţi ca fii spirituali ai lui Dumnezeu, ei primesc un acont al moştenirii lor cereşti: un sigiliu, sau o garanţie (2 Corinteni 5:1, 5; Efeseni 1:10, 11). Aşadar, ei pot spune: „Spiritul însuşi depune mărturie împreună cu spiritul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Deci dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: da, moştenitori ai lui Dumnezeu, dar comoştenitori cu Cristos, cu condiţia să suferim împreună cu el ca să fim şi glorificaţi împreună cu el“. — Romani 8:15-17.

 9. a) Ce fel de perseverenţă se aşteaptă din partea rămăşiţei celor unşi de spirit ai lui Dumnezeu? b) Cât timp durează testarea celor unşi?

⁹ Dar ce înseamnă expresia „cu condiţia să suferim împreună cu el“? Pentru a primi coroana vieţii, creştinii unşi trebuie să persevereze, să rămână fideli până la moarte (Revelaţia 2:10). Ei nu pot spune: „Odată salvat, eşti salvat pentru totdeauna“ (Matei 10:22; Luca 13:24). Iată ce îndemn primesc ei: „Faceţi tot posibilul să vă asiguraţi chemarea şi alegerea“. Asemenea apostolului Pavel, ei trebuie să poată spune în final: „M-am luptat lupta cea bună, am alergat cursa până la capăt, am păzit credinţa“ (2 Petru 1:10, 11; 2 Timotei 4:7, 8). Aşadar, testarea şi cernerea pe pământ a rămăşiţei fiilor unşi de spirit ai lui Dumnezeu trebuie să continue până când Isus şi îngerii lui vor pune pentru totdeauna sigiliul ‘pe fruntea’ tuturor acestora, identificându-i definitiv drept „sclavi ai lui Dumnezeu“ încercaţi şi fideli. Sigiliul este astfel un semn permanent. Când se va da drumul celor patru vânturi aducătoare de necaz, toţi membrii Israelului spiritual vor fi sigilaţi definitiv, chiar dacă unii vor mai fi încă în viaţă pe pământ (Matei 24:13; Revelaţia 19:7). Numărul lor va fi complet! — Romani 11:25, 26.

Câţi sunt sigilaţi?

10. a) Ce versete biblice arată că numărul celor sigilaţi este limitat? b) Câţi oameni sunt sigilaţi, şi cum îi prezintă versetele?

¹⁰ Isus le-a spus celor chemaţi pentru a fi sigilaţi: „Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a găsit de cuviinţă să vă dea regatul“ (Luca 12:32). Alte versete, precum Revelaţia 6:11 şi Romani 11:25, arată că numărul celor din turma mică este limitat şi, prin urmare, stabilit dinainte. Următoarele cuvinte ale lui Ioan confirmă acest lucru: „Şi am auzit numărul celor sigilaţi: o sută patruzeci şi patru de mii, sigilaţi din toate triburile fiilor lui Israel: Din tribul lui Iuda douăsprezece mii sigilaţi, din tribul lui Ruben douăsprezece mii, din tribul lui Gad douăsprezece mii, din tribul lui Aşer douăsprezece mii, din tribul lui Neftali douăsprezece mii, din tribul lui Manase douăsprezece mii, din tribul lui Simeon douăsprezece mii, din tribul lui Levi douăsprezece mii, din tribul lui Isahar douăsprezece mii, din tribul lui Zabulon douăsprezece mii, din tribul lui Iosif douăsprezece mii, din tribul lui Beniamin douăsprezece mii sigilaţi“. — Revelaţia 7:4-8.

11. a) De ce triburile prezentate în Revelaţia nu sunt cele ale Israelului carnal? b) De ce apar în Revelaţia numele celor 12 triburi? c) De ce niciun trib al Israelului lui Dumnezeu nu va deţine în mod exclusiv regalitatea sau preoţia?

¹¹ Este posibil ca aici să se facă referire la Israelul carnal? Nu, deoarece între triburile prezentate în Revelaţia 7:4-8 şi triburile Israelului carnal există diferenţe (Numerele 1:17, 47). Este evident că numele triburilor nu figurează aici cu scopul de a-i identifica pe evreii naturali după triburile lor, ci pentru a arăta că Israelul spiritual este organizat în mod echilibrat, la fel ca Israelul antic. Această naţiune trebuie să aibă 144 000 de membri, câte 12 000 din fiecare trib. Nici regalitatea, nici preoţia nu va aparţine în exclusivitate unui trib din Israelul lui Dumnezeu. Toţi membrii acestei naţiuni vor fi regi şi vor sluji ca preoţi. — Galateni 6:16; Revelaţia 20:4, 6.

12. De ce este potrivit să cânte cei 24 de bătrâni înaintea Mielului cuvintele consemnate în Revelaţia 5:9, 10?

¹² Deşi evreii naturali şi prozeliţii iudei au fost primii cărora li s-a dat posibilitatea să facă parte din Israelul spiritual, puţini din acea naţiune au reacţionat pozitiv. De aceea, Iehova le-a făcut această invitaţie şi celor dintre naţiuni (Ioan 1:10-13; Faptele 2:4, 7-11; Romani 11:7). Ca şi efesenii, care fuseseră „înstrăinaţi de poporul Israel“, neevreii puteau fi sigilaţi de-acum cu spiritul lui Dumnezeu şi puteau deveni membri ai congregaţiei de creştini unşi (Efeseni 2:11-13; 3:5, 6; Faptele 15:14). Pe bună dreptate cântă cei 24 de bătrâni înaintea Mielului: „Cu sângele tău ai cumpărat pentru Dumnezeu oameni din orice trib, limbă, popor şi naţiune şi ai făcut din ei un regat şi preoţi pentru Dumnezeul nostru; şi ei vor domni ca regi peste pământ“. — Revelaţia 5:9, 10.

13. De ce a fost potrivit ca Iacov, fratele vitreg al lui Isus, să le scrie ‘celor douăsprezece triburi care erau răspândite pretutindeni’?

¹³ Congregaţia creştină este „un neam ales, o preoţie regală, o naţiune sfântă“ (1 Petru 2:9). Deoarece a luat locul Israelului carnal, devenind poporul lui Dumnezeu, ea este acum noul Israel, „cu adevărat «Israel»“ (Romani 9:6-8; Matei 21:43).a De aceea, a fost potrivit ca Iacov, fratele vitreg al lui Isus, să le scrie ‘celor douăsprezece triburi care erau răspândite pretutindeni’, cu alte cuvinte congregaţiei mondiale a creştinilor unşi, care, cu timpul, avea să numere 144 000 de membri. — Iacov 1:1.

Israelul de astăzi al lui Dumnezeu

14. De unde ştim că Martorii lui Iehova au susţinut întotdeauna că Israelul spiritual numără literalmente 144 000 de persoane?

¹⁴ Charles T. Russell a fost şi el de părere că cei 144 000 reprezintă un număr literal de oameni ce alcătuiesc Israelul spiritual. În Noua Creaţiune, volumul 6 din Studii în Scripturi, carte publicată în 1904, el a scris: „Avem toate motivele să credem că numărul celor aleşi fusese de la început hotărât şi fixat, şi este de mai multe ori menţionat în Apocalips (7:4; 14:1): adică 144 000 «răscumpăraţi dintre oameni»“. În volumul I din cartea Lumină (engl.), publicată în 1930 de Studenţii în Biblie, se făcea o afirmaţie asemănătoare: „Cei 144 000 de membri ai corpului lui Cristos reprezintă un grup ales şi uns, adică sigilat“. Martorii lui Iehova au susţinut întotdeauna ideea că Israelul spiritual numără literalmente 144 000 de creştini unşi.

15. Chiar înainte de venirea zilei Domnului, ce credeau cercetătorii sinceri ai Bibliei că se va întâmpla cu evreii naturali la sfârşitul timpurilor naţiunilor?

¹⁵ Dar are azi Israelul carnal vreun drept să i se acorde favoare specială? Înainte de venirea zilei Domnului, când Studenţii în Biblie redescopereau multe adevăruri fundamentale din Cuvântul lui Dumnezeu, se credea că, la sfârşitul timpurilor naţiunilor, evreii aveau să se bucure din nou de aprobare divină. Astfel, cartea lui C. T. Russell, A sosit timpul (volumul II din Studii în Scripturi), publicată în 1889, aplica versetele din Ieremia 31:29-34 la evreii naturali şi explica: „Lumea este martoră a faptului că pedeapsa lui Israel a fost continuă sub domnia neamurilor, începând din anul [607] î.Chr., că ea continuă încă şi că nu se poate spera în reorganizarea lor naţională înainte de anul 1914, limita «celor şapte timpuri» ale lor sau a celor 2 520 de ani“. Prin urmare, se credea că evreii aveau să formeze din nou o naţiune. Această perspectivă a prins contur în 1917, odată cu Declaraţia Balfour, care garanta sprijinul britanicilor la transformarea Palestinei într-o ţară a evreilor.

16. Ce eforturi au depus Martorii lui Iehova pentru a ajunge la evrei cu mesajul creştin, şi cu ce rezultat?

¹⁶ După Primul Război Mondial, Marea Britanie obţine mandat de administrare a Palestinei, mulţi evrei având astfel posibilitatea de a se întoarce în ţara lor. În 1948 s-a constituit statul Israel. Nu era aceasta o dovadă că evreii aveau să primească binecuvântări de la Dumnezeu? Martorii lui Iehova au crezut multă vreme acest lucru. Astfel, în 1925, ei au publicat o carte de 128 de pagini, intitulată Mângâiere pentru evrei (engl.). În 1929 a văzut lumina tiparului o altă publicaţie pentru evrei, o carte de 360 de pagini, intitulată Viaţă (engl.) şi bazată pe cartea biblică Iov. Pentru ca acest mesaj mesianic să ajungă la evrei, s-au depus eforturi deosebite, îndeosebi în New York. Din fericire, câţiva evrei au reacţionat favorabil, dar cei mai mulţi au respins dovezile existenţei lui Mesia, aşa cum au făcut şi strămoşii lor din secolul I.

17, 18. Ce au înţeles slujitorii lui Dumnezeu de pe pământ cu privire la Noul Legământ şi la profeţiile biblice despre restabilire?

¹⁷ Era cât se poate de clar că evreii, ca naţiune, nu reprezentau Israelul descris în Revelaţia 7:4-8 sau în celelalte profeţii care aveau legătură cu ziua Domnului. Potrivit tradiţiei, evreii evitau pe mai departe să folosească numele divin (Matei 15:1-3, 7-9). Comentând versetele din Ieremia 31:31-34, cartea Iehova (engl.), publicată de Martorii lui Iehova în 1934, afirma cu convingere: „Nu există nicio legătură între Noul Legământ şi descendenţii Israelului carnal sau omenirea în general; [Noul Legământ] . . . este limitat la Israelul spiritual“. Profeţiile biblice despre restabilire nu se referă la evreii naturali şi nici la statul politic Israel, care este membru al Naţiunilor Unite şi parte a lumii despre care Isus a vorbit în Ioan 14:19, 30 şi 18:36.

¹⁸ În 1931, slujitorii lui Dumnezeu de pe pământ au primit cu multă bucurie numele de Martori ai lui Iehova. Ei se făceau ecoul cuvintelor din Psalmul 97:11: „Lumina străluceşte pentru cel drept şi bucuria pentru cei cu inima dreaptă“. Ei înţelegeau bine că numai Israelul spiritual a fost inclus în noul legământ (Evrei 9:15; 12:22, 24). Nici Israelul carnal, care era indiferent la mesaj, nici restul lumii nu erau incluşi în acest legământ. Această înţelegere deschidea calea unei strălucitoare revărsări de lumină divină, care avea să rămână în istoria teocraţiei. Ea avea să arate cu câtă mărinimie le oferă Iehova adevărul şi le arată îndurare, bunătate şi iubire celor ce se apropie de el (Exodul 34:6; Iacov 4:8). Într-adevăr, nu numai Israelul lui Dumnezeu trage foloase pentru că îngerii nu dau încă drumul celor patru vânturi ale distrugerii. Dar cine altcineva? Ne-am putea număra printre ei? Să vedem.

[Notă de subsol]

[Ilustraţie pe toată pagina 114]

[Legenda ilustraţiilor de la paginile 116, 117]

Alegerea celor mai mulţi membri ai Israelului lui Dumnezeu a început de la Penticosta din anul 33 e.n. şi a durat până în 1935 când, cu prilejul unui congres de importanţă istorică ţinut de Martorii lui Iehova în Washington, D.C., s-a subliniat necesitatea strângerii unei mari mulţimi de oameni care aveau speranţa de a trăi pe pământ (Revelaţia 7:9)