‘Marea mulţime’ — Unde merg ei?

16. a) Ce concepţii eronate au avut la început Studenţii Bibliei cu privire la identitatea marii mulţimi, din Apocalipsa 7:9? b) Când şi pe ce bază a fost corectat punctul lor de vedere?

¹⁶ Un timp, slujitorii lui Iehova au crezut că marea mulţime din Apocalipsa 7:9, 10 era diferită de alte oi din Ioan 10:16 şi de oile din Matei 25:33. Deoarece Biblia spune că ele ‘stau în picioare înaintea scaunului de domnie’ se credea că ele vor fi în cer — nu pe tronuri, domnind în calitate de comoştenitori cu Cristos, ci într-un loc secundar în faţa tronului. Ei erau priviţi ca fiind creştini mai puţin fideli, care nu au manifestat un spirit de adevărat sacrificiu de sine. În 1935 acest punct de vedere a fost corectat.b O examinare a versetului din Apocalipsa 7:9 în lumina unor texte ca Matei 25:31, 32 a făcut să se înţeleagă clar că oamenii pot fi „înaintea tronului“ aici pe pământ.

O mare mulţime aduce un serviciu sacru

„Şi-I slujesc [îi aduc un serviciu sacru, NW] zi şi noapte în templul Său.“ — APOCALIPSA 7:15.

 1. Ce moment important pentru înţelegerea spirituală a constituit anul 1935?

LA 31 mai 1935, delegaţii unui congres al Martorilor lui Iehova ţinut la Washington, D.C., au avut o mare bucurie. Pentru prima dată a fost identificată în mod clar marea mulţime din Apocalipsa 7:9 în armonie cu restul Bibliei şi cu evenimentele care începuseră deja să se deruleze.

 2. Ce anume arăta că un număr crescând de persoane înţeleseseră că Dumnezeu nu le chemase la viaţă cerească?

² Cu circa şase săptămâni mai înainte, la celebrarea Cinei Domnului în congregaţiile Martorilor lui Iehova, 10 681 dintre cei prezenţi (aproximativ 1 din 6) nu se împărtăşiseră din pâinea şi vinul utilizate ca embleme, iar 3 688 dintre aceştia erau proclamatori activi ai Regatului lui Dumnezeu. De ce s-au reţinut ei să ia din embleme? Deoarece, pe baza a ceea ce învăţaseră din Biblie, au înţeles că Dumnezeu nu îi chemase la viaţă cerească, dar că puteau beneficia de îngrijirile iubitoare ale lui Iehova într-un alt mod. Ce s-a întâmplat deci la acel congres când vorbitorul a spus: „Toţi cei care aveţi speranţa unei vieţi veşnice pe pământ vă rog să vă ridicaţi“? Mii de persoane s-au ridicat în picioare, în ovaţiile prelungite ale auditoriului.

 3. De ce identificarea marii mulţimi a dat un nou avânt ministerului de teren, şi ce au simţit Martorii?

³ Ceea ce au aflat delegaţii la acel congres le-a dat un nou avânt în minister. Ei au ajuns să înţeleagă că acum, înainte de sfârşitul acestui vechi sistem, nu doar câtorva mii, ci unei mari mulţimi de oameni li se va da ocazia să intre în aranjamentul lui Iehova în vederea păstrării vieţii, cu perspectiva de a trăi veşnic pe un pământ paradiziac. Ce mesaj încurajator pentru iubitorii adevărului! Martorii lui Iehova au înţeles că trebuia efectuată o mare lucrare — o lucrare plină de bucurie. Ani mai târziu, John Booth, care a devenit membru al Corpului de Guvernare, îşi amintea: „Congresul acela ne-a dat multe motive de bucurie“.

 4. a) Cum a progresat, de fapt, strângerea marii mulţimi din 1935 încoace? b) Cum demonstrează membrii marii mulţimi că au o credinţă vie?

⁴ În anii care au urmat, numărul Martorilor lui Iehova a crescut în mod impresionant. În pofida persecuţiilor frecvente şi adesea violente din timpul celui de-al doilea război mondial, numărul lor aproape s-a triplat în interval de un deceniu. Iar cei 56 153 de vestitori care depuneau mărturie publică în 1935 s-au înmulţit, depăşind în 1994 cifra de 4 900 000 de proclamatori ai Regatului, răspândiţi în peste 230 de ţări. Marea majoritate a acestora aşteaptă plini de speranţă şi nerăbdare să fie incluşi printre cei cărora Iehova le va acorda favoarea unei vieţi perfecte pe un pământ paradiziac. În comparaţie cu turma mică, ei au devenit, într-adevăr, o mare mulţime. Ei nu sunt dintre cei ce spun că au credinţă, dar care nu dovedesc lucrul acesta (Iacov 1:22; 2:14–17). Cu toţii le împărtăşesc altora vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu. Eşti şi tu membru al acestei mulţimi fericite? Faptul de a fi un Martor activ constituie un important semn de identificare, dar aceasta nu este totul.

„Stând în picioare înaintea scaunului de domnie“

 5. Ce este indicat prin faptul că marea mulţime ‘stă în picioare înaintea scaunului de domnie’?

⁵ În viziunea pe care a primit-o, apostolul Ioan  i-a văzut „stând în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului“ (Apocalipsa 7:9). Faptul că stau în picioare înaintea tronului lui Dumnezeu, aşa cum arată acest context, indică faptul că ei recunosc în mod deplin suveranitatea lui Iehova. Aceasta include multe lucruri. De exemplu: 1) Ei recunosc dreptul lui Iehova de a decide pentru slujitorii săi ce este bine şi ce este rău (Geneza 2:16, 17; Isaia 5:20, 21). 2) Ei ascultă de Iehova când le vorbeşte prin intermediul Cuvântului său (Deuteronomul 6:1–3; 2 Petru 1:19–21). 3) Ei înţeleg importanţa de a li se supune celor cărora Iehova le-a încredinţat supravegherea (1 Corinteni 11:3; Efeseni 5:22, 23; 6:1–3; Evrei 13:17). 4) Deşi imperfecţi, ei se străduiesc din răsputeri să reacţioneze la îndrumarea teocratică, nu în silă, ci cu promptitudine, din inimă (Proverbele 3:1; Iacov 3:17, 18). Ei se află înaintea tronului pentru a-i aduce un serviciu sacru lui Iehova, faţă de care au un respect profund şi o iubire adâncă. În cazul acestei mari mulţimi, faptul că „stau în picioare“ înaintea tronului indică aprobarea Celui care stă pe tron (compară cu Apocalipsa 6:16, 17). Aprobare pe ce bază?

„Îmbrăcaţi în haine albe“

 6. a) Ce reprezintă faptul că marea mulţime este ‘îmbrăcată în haine albe’? b) Cum dobândeşte marea mulţime o stare dreaptă înaintea lui Iehova? c) În ce măsură este influenţată viaţa marii mulţimi de credinţa în sângele vărsat de Cristos?

⁶ Descrierea făcută de apostolul Ioan  cu privire la ceea ce a văzut arată că membrii acestei mari mulţimi sunt „îmbrăcaţi în haine albe“. Aceste haine albe simbolizează curăţenia lor, starea lor dreaptă înaintea lui Iehova. Cum au dobândit ei o astfel de stare? Am văzut deja că în viziunea lui Ioan  ei stăteau în picioare „înaintea Mielului“. Ei îl recunosc pe Isus Cristos drept „Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii“ (Ioan 1:29). Ioan  l-a auzit pe unul dintre bătrâni care, în viziune, era prezent la tronul lui Dumnezeu, explicând: „Ei şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului. De aceea ei sunt înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu“ (Apocalipsa 7:14, 15). Ei şi-au spălat, figurat vorbind, hainele exercitând credinţă în sângele răscumpărător al lui Cristos. Ei nu aprobă doar mintal învăţătura Bibliei cu privire la răscumpărare. Aprecierea faţă de ea le afectează persoana lăuntrică; astfel, ei exercită credinţă „cu inima“ (Romani 10:9, 10). Aceasta are un mare efect asupra a ceea ce fac ei cu viaţa lor. Plini de credinţă, ei i se dedică lui Iehova pe baza jertfei lui Cristos, îşi simbolizează dedicarea prin cufundarea în apă, trăiesc într-adevăr în armonie cu dedicarea lor şi, astfel, ajung să se bucure de o relaţie aprobată cu Dumnezeu. Ce excelent privilegiu — unul pe care trebuie să-l păzim cu atenţie! — 2 Corinteni 5:14, 15.

 7, 8. Cum i-a ajutat organizaţia lui Iehova marii mulţimi să-şi păstreze hainele nepătate?

⁷ Dovedind o preocupare iubitoare pentru bunăstarea lor de durată, organizaţia lui Iehova a atras de repetate ori atenţia asupra atitudinilor şi conduitei care pot păta, sau murdări, hainele de identificare ale unei persoane, astfel încât, în pofida declaraţiilor sale, persoana să nu corespundă în realitate descrierii profetice din Apocalipsa 7:9, 10 (1 Petru 1:15, 16). Întărind ceea ce fusese publicat anterior, Turnul de veghere a arătat de repetate ori, în 1941 şi după aceea, că ar fi extrem de nepotrivit să le predicăm altora şi apoi, în orele noastre libere, să ne angajăm într-o conduită cum ar fi fornicaţia sau adulterul (1 Tesaloniceni 4:3; Evrei 13:4). În 1947 s-a subliniat faptul că normele lui Iehova privitoare la căsătoria creştină se aplică în toate ţările; indiferent că erau aprobaţi sau nu de obiceiul local, cei care continuau să practice poligamia nu puteau fi Martori ai lui Iehova. — Matei 19:4–6; Tit 1:5, 6.

⁸ În 1973, Martorilor lui Iehova de pretutindeni li s-a arătat că toţi trebuie să se reţină să aibă vreo legătură cu practicile care în mod indiscutabil murdăresc, cum ar fi utilizarea greşită a tutunului, indiferent unde s-ar afla — nu numai la Sala Regatului sau în serviciul de teren, dar şi la locul de muncă sau în vreun loc izolat, ascuns privirii publice (2 Corinteni 7:1). La congresele de district ale Martorilor lui Iehova din 1987, tinerii creştini au fost energic sfătuiţi că, pentru a-şi păstra starea curată înaintea lui Dumnezeu, trebuie să se ferească să ducă o viaţă duplicitară (Psalmul 26:1, 4). Turnul de veghere a avertizat de repetate ori împotriva a diverse aspecte ale spiritului lumii, deoarece „religia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl“ include faptul de a te păstra „nepătat de lume“. — Iacov 1:27.

 9. Cine va sta în picioare, aprobat, înaintea tronului lui Dumnezeu, după marele necaz?

⁹ Cei a căror credinţă îi îndeamnă să trăiască în aşa fel încât să se menţină curaţi spiritualiceşte şi moraliceşte vor sta „înaintea scaunului de domnie“ ca slujitori aprobaţi ai lui Dumnezeu şi după apropiatul mare necaz. Aceste persoane nu numai că încep o viaţă de creştin, dar şi perseverează în mod loial în ea. — Efeseni 4:24.

„Cu ramuri de palmier în mâini“

10. Ce semnifică ramurile de palmier pe care le-a văzut Ioan  în mâinile marii mulţimi?

¹⁰ Printre trăsăturile remarcabile ale marii mulţimi, aşa cum a remarcat apostolul Ioan, este faptul că membrii ei aveau „ramuri de palmier în mâini“. Ce semnifică lucrul acesta? Fără îndoială, acele ramuri de palmier îi aminteau lui Ioan  de sărbătoarea evreiască a corturilor, cea mai veselă sărbătoare din calendarul evreiesc, ţinută după secerişul din timpul verii. În armonie cu Legea, frunzele de palmier împreună cu ramurile altor copaci erau utilizate la confecţionarea corturilor în care se locuia în timpul sărbătorii (Leviticul 23:39, 40; Neemia 8:14–18). Ele erau, de asemenea, legănate într-o parte şi în alta de către închinătorii de la templu în timp ce intonau psalmii Halel (Psalmii 113—118). Legănarea într-o parte şi în alta a ramurilor de palmier de către marea mulţime îi amintea, probabil, lui Ioan  şi de ocazia când Isus a intrat călare în Ierusalim în timp ce o mulţime de închinători legănau într-o parte şi în alta, plini de bucurie, ramuri de palmier şi strigau: „Binecuvântat este Cel care vine în Numele DOMNULUI, Împăratul lui Israel!“ (Ioan 12:12, 13). Astfel, mişcarea într-o parte şi în alta a ramurilor de palmier arată că marea mulţime salută cu bucurie Regatul lui Iehova şi pe Regele său uns.

11. De ce găsesc slujitorii lui Dumnezeu realmente bucurie în faptul de a-i sluji lui Iehova?

¹¹ Un astfel de spirit de bucurie manifestă marea mulţime şi în prezent, în timp ce membrii ei îi slujesc lui Iehova. Aceasta nu înseamnă că ei nu se confruntă cu dificultăţi sau că nu au necazuri sau suferinţe. Dar satisfacţia care provine din faptul de a-i sluji şi de a-i fi plăcut lui Iehova compensează aceste lucruri. Astfel, o misionară care a slujit împreună cu soţul ei timp de 45 de ani în Guatemala a relatat despre condiţiile primitive în care au trăit, despre munca grea şi despre călătoria primejdioasă care făceau parte din viaţa lor în timp ce se străduiau să ajungă cu mesajul Regatului în satele indiene. Ea conchidea: „A fost perioada cea mai fericită din viaţa noastră“. Deşi resimţea efectele vârstei înaintate şi ale bolii, printre ultimele însemnări din jurnalul său erau cuvintele: „A fost o viaţă frumoasă, care merită să fie trăită“. Pe tot pământul, Martorii lui Iehova simt la fel cu privire la ministerul lor.

‘Din toate naţiunile, triburile, popoarele şi limbile’

16. Cum se adevereşte faptul că marea mulţime vine „din toate naţiunile“?

¹⁶ Membrii marii mulţimi vin din toate naţiunile. Dumnezeu nu este părtinitor, iar răscumpărarea furnizată prin Isus Cristos este suficient de amplă ca să-i includă pe toţi. Când marea mulţime a fost identificată scriptural pentru prima dată în 1935, Martorii lui Iehova activau în 115 ţări. Până în anii ’90, căutarea oamenilor asemănători oilor s-a extins de peste două ori în mai multe ţări. — Marcu 13:10.

17. Ce se face pentru a-i ajuta pe oamenii din toate ‘triburile, popoarele şi limbile’ să fie incluşi în marea mulţime?

¹⁷ Pentru a-i găsi pe viitorii membri ai marii mulţimi, Martorii lui Iehova au acordat atenţie nu numai grupurilor naţionale, ci şi triburilor şi popoarelor şi grupurilor lingvistice din interiorul acestor naţiuni. Pentru a ajunge la aceşti oameni, Martorii publică literatură biblică în peste 300 de limbi. Acest lucru implică instruirea şi întreţinerea unor echipe de traducători calificaţi, dotarea cu computere capabile să lucreze în toate aceste limbi, precum şi efectuarea lucrării de tipărire. Doar pe parcursul ultimilor cinci ani au fost adăugate la listă încă 36 de limbi vorbite de circa 98 000 000 de oameni. În plus, Martorii se străduiesc să-i viziteze personal pe aceşti oameni pentru a-i ajuta să înţeleagă Cuvântul lui Dumnezeu. — Matei 28:19, 20.