Martori creştini cu cetăţenie cerească

„Dar cetăţenia noastră este în ceruri.“ — FILIPENI 3:20.

 1. Ce scop minunat are Iehova cu unii oameni?

UNII pământeni vor domni ca regi şi preoţi în cer, guvernând chiar şi peste îngeri (1 Corinteni 6:2, 3; Apocalipsa 20:6). Ce adevăr uluitor! Şi totuşi, Iehova şi-a propus să realizeze acest lucru prin intermediul Fiului său unic născut, Isus Cristos. De ce face Creatorul nostru acest lucru? Şi ce efect ar trebui să aibă cunoaşterea acestui scop asupra creştinilor de azi? Să vedem ce răspunde Biblia la aceste întrebări.

 2. Ce lucru nou a anunţat Ioan Botezătorul că va face Isus, şi în legătură cu ce era acest lucru nou?

² Când Ioan Botezătorul pregătea calea pentru Isus, el a anunţat că Isus va face ceva nou. Iată ce spune relatarea: „[Ioan] predica, zicând: «După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg cureaua încălţămintelor. Eu, da, v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cu Duh [spirit, NW] Sfânt»“ (Marcu 1:7, 8). Până atunci nimeni nu fusese botezat cu spirit sfânt. Aceasta era o dispoziţie nouă în legătură cu spiritul sfânt şi se referea la scopul lui Iehova, scop pe care Dumnezeu urma să-l dezvăluie în scurt timp: pregătirea unor oameni pentru o guvernare cerească.

‘Născuţi din nou’

 3. Ce lucruri noi cu privire la Regatul cerurilor i-a explicat Isus lui Nicodim?

³ La o întâlnire secretă cu un fariseu proeminent, Isus a dezvăluit mai multe lucruri despre acest scop divin. Fariseul, pe nume Nicodim, a venit la Isus noaptea, iar Isus i-a zis: „Dacă un om nu este născut din nou, nu poate vedea împărăţia [regatul, NW] lui Dumnezeu“ (Ioan 3:3). Nicodim, care, în calitate de fariseu, studiase cu siguranţă Scripturile ebraice, ştia deci unele lucruri despre marele adevăr cu privire la Regatul lui Dumnezeu. Cartea lui Daniel a profeţit că Regatul va fi dat ‘Unuia ca un Fiu al Omului’ şi „poporului sfinţilor Celui Prea Înalt“ (Daniel 7:13, 14, 27). Regatul avea să ‘sfărâme şi să nimicească’ toate regatele şi să dăinuiască veşnic (Daniel 2:44). După toate probabilităţile, Nicodim a crezut că aceste profeţii se vor împlini în cazul naţiunii evreieşti, însă Isus i-a zis că cine voia să vadă Regatul trebuia să se nască din nou. Nicodim nu a înţeles, aşa că Isus i-a zis în continuare: „Dacă cineva nu este născut din apă şi din Duh [spirit, NW], nu poate să intre în împărăţia [regatul, NW] lui Dumnezeu“. — Ioan 3:5.

 4. În ce sens se vor schimba relaţiile dintre Iehova şi cei născuţi din spirit sfânt?

⁴ Ioan Botezătorul vorbise despre botezul cu spirit sfânt. Acum Isus adaugă la cele spuse de Ioan că, pentru ca un om să intre în Regatul lui Dumnezeu, el trebuie să fie născut din spirit sfânt. Prin această naştere unică, femeile şi bărbaţii imperfecţi intră în relaţii cu totul speciale cu Iehova Dumnezeu. Ei devin copiii săi adoptivi. Iată ce citim în acest sens: „Tuturor celor ce L-au primit [pe Isus], adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să fie copii ai lui Dumnezeu, care au fost născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu“. — Ioan 1:12, 13; Romani 8:15.

Copii ai lui Dumnezeu

 5. Când au fost botezaţi cu spirit discipolii fideli, şi ce acţiuni aferente ale spiritului sfânt au avut loc în acelaşi timp?

⁵ Când a stat de vorbă cu Nicodim, Isus fusese deja uns cu spirit sfânt pentru viitoarea sa funcţie de Rege în Regatul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu îl recunoscuse în public pe Isus ca Fiu al Său (Matei 3:16, 17). La Penticosta din 33 e.n., Iehova a născut şi alţi copii spirituali. Discipolii fideli care se adunaseră în camera de sus din Ierusalim au fost botezaţi cu spirit sfânt, fiind, totodată, născuţi din nou din spirit sfânt ca să devină fii spirituali ai lui Dumnezeu (Faptele 2:2–4, 38; Romani 8:15). Pe lângă aceasta, ei au fost unşi cu spirit sfânt pentru o moştenire cerească viitoare, fiind iniţial sigilaţi cu spirit sfânt, drept gaj al certitudinii de care se bucură această speranţă cerească. — 2 Corinteni 1:21, 22.

 6. Care este scopul lui Iehova referitor la Regatul ceresc, şi de ce este potrivit ca unii oameni să facă parte din acest Regat?

⁶ Aceştia au fost primii dintre oamenii imperfecţi aleşi de Dumnezeu să intre în Regat. Adică, după moartea şi învierea lor, ei urmau să facă parte din organizaţia sau Regatul ceresc care va domni peste oameni şi peste îngeri. Scopul lui Iehova este ca, prin intermediul acestui Regat, marele său nume să fie sfinţit, iar suveranitatea sa să fie justificată înaintea întregii creaţii (Matei 6:9, 10; Ioan 12:28). Cât de potrivit este ca unii oameni să facă parte din acest Regat! Satan s-a folosit de oameni când a sfidat pentru prima dată suveranitatea lui Iehova în grădina Edenului, iar acum scopul lui Iehova este ca oamenii să participe la răspunsul care se va da la această sfidare (Geneza 3:1–6; Ioan 8:44). Iată ce a scris apostolul Petru unor oameni aleşi să domnească în acest Regat: „Binecuvântat să fie Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos dintre cei morţi, la o nădejde vie şi la o moştenire nestricăcioasă şi nepătată şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi“. — 1 Petru 1:3, 4.

 7. Ce relaţii unice au cu Isus cei care sunt botezaţi cu spirit sfânt?

⁷ Ca fii adoptivi ai lui Dumnezeu, aceşti creştini aleşi au devenit fraţi ai lui Isus Cristos (Romani 8:16, 17; 9:4, 26; Evrei 2:11). Întrucât Isus s-a dovedit a fi Sămânţa promisă lui Avraam, aceşti creştini unşi de spirit formează o parte asociată, sau secundară, a acestei Seminţe, care va aduce binecuvântare celor care au credinţă (Geneza 22:17, 18; Galateni 3:16, 26, 29). Care este binecuvântarea? Prilejul de a fi răscumpăraţi din păcat şi împăcaţi cu Dumnezeu şi de a-I sluji acum şi pentru eternitate (Matei 4:23; 20:28; Ioan 3:16, 36; 1 Ioan 2:1, 2). Creştinii unşi care sunt pe pământ îi dirijează pe cei drepţi spre această binecuvântare, depunându-le mărturie despre fratele lor spiritual Isus Cristos şi despre Tatăl lor adoptiv, Iehova Dumnezeu. — Faptele 1:8; Evrei 13:15.

 8. Ce este „descoperirea“ fiilor lui Dumnezeu născuţi din spirit sfânt?

⁸ Biblia vorbeşte despre „descoperirea“ acestor fii ai lui Dumnezeu născuţi din spirit (Romani 8:19). Intrând în Regat ca regi asociaţi cu Isus, ei participă la distrugerea sistemului mondial de lucruri al lui Satan. După aceea, timp de o mie de ani, ei vor ajuta la dirijarea foloaselor jertfei de răscumpărare spre omenire, aducând astfel rasa umană la perfecţiunea pe care a pierdut-o Adam (2 Tesaloniceni 1:8–10; Apocalipsa 2:26, 27; 20:6; 22:1, 2). Descoperirea lor include toţi aceşti factori, fiind o acţiune pe care creaturile umane credincioase o aşteaptă cu nerăbdare.

 9. Ce spune Biblia despre grupul mondial de creştini unşi?

⁹ Grupul mondial de creştini unşi este „Biserica [congregaţia, NW] celor întâi-născuţi, care sunt scrişi în ceruri“ (Evrei 12:23). Ei sunt primii care beneficiază de jertfa de răscumpărare a lui Isus. Ei sunt, de asemenea, „trupul lui Hristos“, ceea ce arată relaţiile strânse atât dintre ei, cât şi dintre ei şi Isus (1 Corinteni 12:27). Pavel a scris următoarele: „După cum trupul este unul şi are multe mădulare, dar toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot aşa este şi Hristos. Căci printr-un singur Duh [spirit, NW], noi toţi am fost botezaţi într-un singur trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie liberi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh [spirit, NW]“. — 1 Corinteni 12:12, 13; Romani 12:5; Efeseni 1:22, 23; 3:6.

„Israelul lui Dumnezeu“

10, 11. De ce a fost nevoie în secolul I e.n. de un nou Israel, şi din cine era compusă această naţiune nouă?

¹⁰ Cu peste 1 500 de ani înainte de venirea lui Isus în calitate de promisul Mesia, naţiunea Israel carnală era poporul special al lui Iehova. În pofida avertismentelor repetate, naţiunea în general s-a dovedit infidelă. Când a apărut Isus, ea l-a respins (Ioan 1:11). Iată de ce Isus le-a zis conducătorilor religioşi evrei că ‘împărăţia [regatul, NW] lui Dumnezeu va fi luată de la ei şi va fi dată unui popor [unei naţiuni, NW] care va aduce roadele cuvenite’ (Matei 21:43). Recunoaşterea acestui ‘popor [naţiune, NW] care aduce roadele [Regatului]’ este esenţială în vederea salvării.

¹¹ Noua naţiune este congregaţia creştinilor unşi, care s-a născut la Penticosta din 33 e.n. Primii ei membri au fost discipolii evrei ai lui Isus care l-au acceptat în calitate de Rege ceresc al lor (Faptele 2:5, 32–36). Însă ei erau membri ai noii naţiuni a lui Dumnezeu, nu pe baza faptului că descindeau din evrei, ci pe baza credinţei în Isus. Astfel, noul Israel al lui Dumnezeu avea o trăsătură unică: era o naţiune spirituală. Când majoritatea evreilor au refuzat să-l accepte pe Isus, invitaţia de a face parte din noua naţiune a fost adresată samaritenilor şi apoi păgânilor. Noua naţiune s-a numit „Israelul lui Dumnezeu“. — Galateni 6:16.

12, 13. Cum a devenit evident faptul că noul Israel nu era o sectă a iudaismului?

¹² Când neisraeliţii deveneau prozeliţi în vechiul Israel, ei trebuiau să se supună Legii mozaice, iar ca simbol al acestui fapt, bărbaţii trebuiau să se circumcidă (Exodul 12:48, 49). Unii evrei care deveniseră creştini au considerat că acelaşi lucru era valabil şi pentru cei din Israelul lui Dumnezeu care nu erau evrei. Însă Iehova avea în vedere altceva. Spiritul sfânt l-a dirijat pe apostolul Petru spre locuinţa păgânului Corneliu. Când Corneliu şi familia sa au reacţionat pozitiv la predicarea lui Petru, ei au primit spiritul sfânt încă înainte de a fi botezaţi în apă. Lucrul acesta a arătat clar că Iehova îi acceptase pe aceşti păgâni ca membri ai Israelului lui Dumnezeu, fără să le ceară să se supună Legii mozaice. — Faptele 10:21–48.

¹³ Unora dintre credincioşi le venea greu să accepte această situaţie, astfel că, în scurt timp, toată problema a trebuit să fie analizată de apostoli şi de bătrânii din Ierusalim. Acest colegiu învestit cu autoritate a ascultat o relatare detaliată despre modul în care spiritul sfânt acţionase asupra credincioşilor care nu erau evrei. Cercetând Biblia, ei au văzut că aceasta era o împlinire a profeţiei inspirate (Isaia 55:5; Amos 9:11, 12). S-a luat o decizie corectă: creştinii care nu erau evrei nu trebuiau să se supună Legii mozaice (Faptele 15:1, 6–29). Deci Israelul spiritual era cu adevărat o naţiune nouă, nu o sectă a iudaismului.

14. Ce semnifică faptul că Iacov numeşte congregaţia creştină „cele douăsprezece triburi care sunt răspândite“?

¹⁴ În armonie cu aceasta, când le-a scris creştinilor unşi din secolul I e.n., discipolul Iacov şi-a adresat scrisoarea ‘celor douăsprezece triburi care sunt răspândite’ (Iacov 1:1, NW; Apocalipsa 7:3–8). Bineînţeles că cetăţenii noului Israel nu erau repartizaţi în anumite triburi. În Israelul spiritual nu exista o diviziune în 12 triburi distincte, aşa cum fusese în Israelul carnal. Cu toate acestea, cuvintele inspirate ale lui Iacov arată că, din punctul de vedere al lui Iehova, Israelul lui Dumnezeu înlocuise complet cele 12 triburi ale Israelului natural. Dacă un israelit din naştere devenea membru al noii naţiuni, ascendenţii săi carnali nu erau importanţi nici chiar dacă proveneau din tribul lui Iuda sau al lui Levi. — Galateni 3:28; Filipeni 3:5, 6.

Un legământ nou

15, 16. a) Cum îi consideră Iehova pe membrii Israelului lui Dumnezeu care nu sunt evrei? b) Pe ce bază legală s-a format noul Israel?

¹⁵ Din punctul de vedere al lui Iehova, membrii neisraeliţi ai acestei naţiuni noi sunt evrei spirituali cu drepturi depline! Iată explicaţia dată de apostolul Pavel: „Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară şi circumcizie nu este aceea care este pe dinafară, în carne; ci iudeu este acela care este înăuntru şi circumcizie este aceea a inimii, în duh, nu în literă, şi a cărui laudă este nu de la oameni, ci de la Dumnezeu“ (Romani 2:28, 29). Mulţi păgâni au răspuns la invitaţia de a face parte din Israelul lui Dumnezeu, lucrul acesta fiind o împlinire a profeţiei biblice. De exemplu, profetul Osea a scris în acest sens: „Îi voi arăta îndurare celei căreia nu i s-a arătat îndurare şi voi spune celor care nu sunt poporul meu: «Tu eşti poporul meu»; iar ei vor spune: «Tu eşti Dumnezeul meu»“. — Osea 2:23, NW; Romani 11:25, 26.

¹⁶ Dacă israeliţii spirituali nu erau sub legământul Legii mozaice, pe ce bază făceau ei parte din noua naţiune? Prin intermediul lui Isus, Iehova a încheiat un legământ nou cu această naţiune spirituală (Evrei 9:15). La 14 Nisan 33 e.n., când a instituit Comemorarea morţii sale, Isus le-a dat celor 11 apostoli fideli pâinea şi vinul şi le-a spus că vinul simbolizează ‘sângele legământului’ (Matei 26:28; Ieremia 31:31–34). Conform relatării lui Luca, Isus a zis despre cupa cu vin că simbolizează „legământul cel nou“ (Luca 22:20). Ca împlinire a cuvintelor lui Isus, când spiritul sfânt a fost turnat la Penticostă şi s-a născut Israelul lui Dumnezeu, Regatul a fost luat de la Israelul carnal şi dat noii naţiuni, cea spirituală. În locul Israelului carnal, slujitorul lui Iehova, compus din martorii săi, era acum această naţiune nouă. — Isaia 43:10, 11.

„Noul Ierusalim“

17, 18. Cum descrie cartea Apocalipsa gloria care îi aşteaptă pe creştinii unşi?

¹⁷ Ce glorie îi aşteaptă pe cei care au privilegiul să beneficieze de chemarea cerească! Şi ce bucurie este să aflăm despre lucrurile uluitoare care îi aşteaptă! Cartea Apocalipsa ne ajută să ne facem o idee despre moştenirea lor cerească. De exemplu, în Apocalipsa 4:4 citim următoarele: „În jurul scaunului de domnie [al lui Iehova] erau douăzeci şi patru scaune de domnie şi pe aceste scaune de domnie stăteau douăzeci şi patru de bătrâni, îmbrăcaţi în haine albe, şi pe capete aveau cununi [coroane, NW] de aur“. Aceşti 24 de bătrâni sunt creştini unşi înviaţi, care ocupă acum poziţia cerească pe care le-a promis-o Iehova. Coroanele şi tronurile lor ne amintesc de faptul că ei sunt regi. Să ne gândim, de asemenea, la minunatul şi măreţul lor privilegiu de a sluji în jurul tronului lui Iehova!

¹⁸ Apocalipsa 14:1 ne oferă încă o imagine a lor: „M-am uitat şi iată, Mielul stătea pe Muntele Sion; şi împreună cu El stăteau o sută patruzeci şi patru de mii care aveau scris pe frunte Numele Său şi Numele Tatălui Său“. Aici vedem că numărul acestor creştini unşi este limitat: 144 000. Statutul lor de regi reiese din faptul că ei stau împreună cu Regele întronat de Iehova: „Mielul“ Isus. De asemenea, ei se află pe muntele Sion ceresc. Pe muntele Sion pământesc era situat Ierusalimul, oraşul în care locuia regele Israelului. Muntele Sion ceresc reprezintă poziţia înaltă a lui Isus şi a comoştenitorilor săi, care alcătuiesc Ierusalimul ceresc. — 2 Cronici 5:2; Psalmul 2:6.

19, 20. a) Din care organizaţie cerească vor face parte creştinii unşi? b) Pe parcursul cărei perioade i-a ales Iehova pe cei a căror cetăţenie va fi în ceruri?

¹⁹ În armonie cu aceasta, despre cei unşi care se află în glorie cerească se mai spune că sunt „Noul Ierusalim“ (Apocalipsa 21:2). Ierusalimul pământesc era „oraşul marelui Rege“ şi, de asemenea, locul unde se afla templul (Matei 5:35, NW). Noul Ierusalim, oraşul ceresc, este organizaţia sau Regatul prin care domnesc acum Marele Suveran, Iehova, şi regele numit de el, Isus, şi în care serviciul preoţesc este efectuat în timp ce din tronul lui Iehova se revarsă bogate binecuvântări pentru vindecarea omenirii (Apocalipsa 21:10, 11; 22:1–5). Într-o altă viziune, Ioan aude spunându-se despre creştinii unşi fideli şi înviaţi că sunt ‘soţia Mielului’. Acest tablou emoţionant înfăţişează relaţiile strânse care vor exista între ei şi Isus, precum şi supunerea lor benevolă faţă de el! Imaginaţi-vă bucuria care va fi în cer când ultimul dintre ei îşi va primi răsplata cerească! Apoi va putea avea loc, în sfârşit, „nunta Mielului“! Această organizaţie cerească — Regatul — va fi atunci completă. — Apocalipsa 19:6–8.

²⁰ Într-adevăr, pe cei despre care apostolul Pavel a spus: „Dar cetăţenia noastră este în ceruri“ îi aşteaptă minunate binecuvântări (Filipeni 3:20). De aproape două mii de ani, Iehova îşi alege copiii spirituali şi îi pregăteşte pentru o moştenire cerească. După toate dovezile, această lucrare de alegere şi pregătire este aproape gata. Dar mai trebuiau făcute şi alte lucruri, aşa cum i s-a arătat lui Ioan în viziunea pe care a consemnat-o în Apocalipsa, capitolul 7. Deci să ne îndreptăm acum atenţia spre un alt grup de creştini, despre care vom vorbi în articolul următor.

Vă amintiţi?

◻ Ce acţiuni a întreprins spiritul sfânt asupra celor care au o moştenire cerească?

◻ Ce relaţii strânse au cu Iehova şi cu Isus cei unşi?

◻ Cum este descrisă în Biblie congregaţia creştinilor unşi?

◻ Pe ce bază legală s-a înfiinţat Israelul lui Dumnezeu?

◻ Ce privilegii cereşti îi aşteaptă pe creştinii unşi?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 10]

Pe parcursul unei perioade de aproape două mii de ani, Iehova i-a ales pe cei care vor domni în Regatul ceresc.