Să susţinem adevărul într-o lume lipsită de respect faţă de Dumnezeu

„Cuvîntul tău este adevăr.“ — IOAN 17:17.

 1. (a) Cînd şi cum a devenit adevărul un subiect controversat? (b) Care a fost marele nou adevăr anunţat în Eden?

ADEVĂRUL este de foarte mult timp un subiect controversat. Acest subiect controversat, care este tot atît de vechi ca istoria omenirii, a fost adus în discuţie pentru prima dată în Eden, cînd Şarpele originar a pus la îndoială veridicitatea cuvintelor exprimate de Domnul Suveran Iehova. Cînd au fost ispitiţi, primii noştri părinţi au preferat să gîndească în mod independent şi să acţioneze după bunul lor plac. Ei deci nu au rămas apărători fideli ai adevărului. Dar Dumnezeu a dezvăluit atunci un nou adevăr, cel mai mare care putea exista, şi anume acela că avea să ridice o descendenţă pentru un regat care să nimicească lucrările Diavolului. — Geneza 3:1–6, 14, 15.

 2. (a) Cum a fost atacat adevărul în lumea dinainte de Potop? (b) De ce Noe şi ceilalţi membri ai familiei lui au găsit favoare la Iehova?

² Deci adevărul era acum atacat. Vechiul înşelător a obţinut sprijinul fiilor spirituali răzvrătiţi ai lui Dumnezeu, pentru a cauza ruinarea pămîntului. Membrii generaţiei imorale din perioada dinainte de Potop erau atît de preocupaţi de a face ceea ce credeau ei de cuviinţă, încît nu au dat ascultare avertismentului pe care Dumnezeu l-a anunţat prin Noe. În consecinţă, ei au pierit. Dar Noe şi ceilalţi membri ai familiei sale au supravieţuit Potopului datorită integrităţii lor ireproşabile. Cînd aceşti susţinători ai adevărului au părăsit arca salvării, primul lor gînd a fost să aducă jertfe de mulţumire — „un miros odihnitor“ lui Iehova. — Geneza 6:4–12; 8:18–21; Luca 17:26, 27; 2 Petru 2:5.

Ravagiile neadevărului

 3. Ce este Babilonul cel Mare şi cum a apărut el?

³ Dar acel şarpe vechi, Diavolul, a depus eforturi în continuare ca să murdărească apa curată a adevărului. Fără îndoială că oraşul antic Babilon a fost construit la îndemnul lui Satan. ‘Misterele Babilonului’ au devenit fundamentul unui imperiu mondial al religiilor false, prezentat în Apocalips 17:5 drept „Babilonul cel Mare, mama prostituatelor şi a lucrurilor dezgustătoare ale pămîntului“. Numeroasele lui componente, împreună cu învăţăturile lui sectare şi contradictorii, au rămas pînă astăzi o sursă inepuizabilă de erori religioase. — Geneza 10:8–18; Ieremia 51:6.

 4. Cum a susţinut Isus adevărul şi ce rezultat a avut acest fapt?

⁴ Cînd Isus Cristos a fost pe pămînt, el a susţinut curajos adevărul. Adresîndu-se ipocriţilor religioşi din timpul său, el a zis: „Voi veniţi de la tatăl vostru, Diavolul (. . .) El nu a persistat în adevăr, deoarece nu există adevăr în el.“ În continuare, Isus — „sămînţa“ promisă — a subliniat importanţa adevărului cînd i-a spus lui Pontius Pilat: „Tu însuţi spui că eu sînt rege. Pentru aceasta m-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să depun mărturie pentru adevăr.“ Isus şi-a dat viaţa umană pentru a susţine adevărul — adevărul despre Regat. — Ioan 8:44; 18:37; Geneza 3:2–5.

 5, 6. (a) Cum a continuat Satan lupta împotriva adevărului? (b) Cum a fost contaminată învăţătura creştină şi ce alte neadevăruri au început să se răspîndească? (c) De ce trebuie să dorim să fim susţinători zeloşi ai adevărului?

⁵ Neadevărul merge mînă în mînă cu nelegiuirea. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, în lupta lui continuă împotriva adevărului, Satan a format o clasă de clerici apostaţi care în 2 Tesaloniceni 2:3 sînt prezentaţi sub denumirea de „omul nelegiuirii“. După moartea apostolilor lui Isus Cristos, aceşti apostaţi nelegiuiţi s-au ridicat deasupra laicilor şi au murdărit învăţătura creştină curată, amestecînd-o cu „misterele“ babilonice şi cu filozofia greacă, îndeosebi cu teoria lui Platon, conform căreia sufletul omului este nemuritor.

⁶ Această minciună a furnizat baza pentru alte minciuni, cum ar fi ideea că ‘toţi oamenii buni merg în cer’, ‘cei mai puţin buni merg în purgatoriu’ şi ‘cei răi sînt prăjiţi veşnic într-un iad de chinuri’. Întrucît în religiile babilonice există atît de multe învăţături eronate, cît de fericiţi sîntem că Isus a promis următoarele: „Dacă rămîneţi în cuvîntul meu, sînteţi într-adevăr discipolii mei, veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va elibera!“ Trebuie să dorim să fim susţinători zeloşi ai adevărului care eliberează. — Ioan 8:31, 32.

Urzirea unui mare neadevăr

 7. (a) Care este scopul lui Satan şi cum încearcă el să şi-l realizeze? (b) Ce învăţătură eronată a apărut în secolul al XIX-lea?

⁷ Totuşi, Diavolul caută prin orice mijloace să combată adevărul. El este plin de mînie atunci cînd cineva dă crezare Cuvîntului adevărului, Sfintei Biblii, care provine de la Dumnezeu. Scopul lui este să ‘orbească minţile celor necredincioşi, pentru ca ei să nu cunoască glorioasa veste bună despre Cristos’. Diavolul urmăreşte să discrediteze adevărul nu numai instigîndu-l pe „omul nelegiuirii“, care acţionează în creştinătate, să introducă învăţături religioase eronate în Biblie, ci şi afirmînd că Biblia are la bază mituri şi legende. Pe de altă parte, în secolul al XIX-lea, acest şarpe bătrîn a urzit încă o învăţătură: teoria evoluţiei. — 2 Corinteni 4:4.

 8. Ce conţine teoria lui Darwin?

⁸ În 1859, pe cînd se apropia „timpul sfîrşitului“ profeţit în Biblie, Charles Darwin a publicat cartea On the Origin of Species by Means of Natural Selection, or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life (Originea speciilor prin intermediul selecţiei naturale, sau lupta pentru existenţă în natură) (Daniel 12:4). Darwin a afirmat că vietăţile nu au fost create, ci, dimpotrivă, au evoluat din forme precedente de viaţă prin „selecţie naturală, ca urmare a luptei pentru existenţă“. În final, omul a evoluat dintr-o maimuţă mare fără coadă. Darwin afirma că evoluţia se bazează pe principiul „supravieţuirii celui mai bine adaptat.“

 9. (a) Ce adevăruri biblice — pe care Isus le-a predat ca învăţătură — ar deveni lipsite de sens, dacă evoluţia ar fi o realitate? (b) Cum a cauzat mari suferinţe omenirii ipoteza referitoare la „supravieţuirea celui care este cel mai tare“?

⁹ Această teorie constituie o negare făţişă a relatării biblice cu privire la creaţie şi căderea omului în păcat. Ea transformă în noţiuni lipsite de sens învăţăturile biblice referitoare la Isus, la Regat, la înviere, la viaţa veşnică şi la pămîntul paradiziac. Mai mult decît atît, teoria evoluţiei, dacă ar fi adevărată, ar descărca omenirea de orice responsabilitate faţă de Creator.a Propunînd ideea „supravieţuirii celui mai bine adaptat“, teoria evoluţiei a deschis, desigur, calea apariţiei marxismului, fascismului şi a altor ideologii.b Susţinătorii evoluţiei trebuie să-şi asume o mare responsabilitate, atît pentru multe dintre acţiunile lipsite de respect faţă de Dumnezeu, cît şi pentru suferinţele de care este afectată omenirea în prezent. — Psalm 14:1–4.

Apărători ai minciunii

10. Cum au dovedit clericii din timpul lui Darwin că sînt apărători ai minciunii?

¹⁰ Au luptat clericii din timpul lui Darwin împotriva teoriei acestuia, teorie care îl dezonorează pe Dumnezeu? Surprinzătoare în acest sens este afirmaţia unui profesor de la Universitatea Cambridge: „La început, o bună parte din opoziţia care s-a manifestat faţă de teoria lui Darwin a venit din partea oamenilor de ştiinţă pe baza dovezilor [prezentate], şi nu din partea teologilor pe baza Scripturilor.“ O altă personalitate ştiinţifică adaugă: „Cu doar cîteva excepţii, gînditorii creştini de seamă din Marea Britanie şi America au acceptat destul de lesne darwinismul şi evoluţia.“ In 1882 Darwin a fost chiar înmormîntat printre mormintele regilor de la Westminster Abbey, în urma unei înţelegeri cu decanul anglican al acestei mănăstiri. — Compară Fapte 20:30; 2 Timotei 4:3.

11. Ce au declarat clericii cu privire la teoria ateistă a lui Darwin?

¹¹ Teoria ateistă a lui Darwin este acceptată actualmente ca ‘literă de evanghelie’ de către mulţi dintre clericii creştinătăţii. Arhiepiscopul de York, al doilea prelat ca importanţă din Biserica Anglicană, consideră că teoria evoluţiei biologice şi-a consolidat atît de bine poziţia încît este „singura bază posibilă pentru biologia modernă“. Recent, la o întrunire care a avut loc la Vatican, 12 savanţi care alcătuiesc cel mai înalt consiliu ştiinţific al Bisericii Catolice au declarat: „Sîntem convinşi că numeroasele dovezi existente confirmă în mod indiscutabil aplicarea conceptului de evoluţie la om şi la celelalte primate.c Iar New Catholic Encyclopedia adaugă: „Evoluţia în general, chiar cea a corpului uman, pare cea mai verosimilă explicaţie a originii [speciilor].“ Dar este cu adevărat ştiinţifică această teorie? Se sprijină evoluţia pe dovezi ştiinţifice demne de încredere? Însăşi viaţa ta depinde de aflarea adevărului în legătură cu această problemă. — Ioan 14:6; 16:13; 17:17.

12. De ce trebuie să spunem că teoria creaţionistă este atît nescripturală cît şi imposibil de crezut?

¹² În ultimul timp unele religii fundamentaliste au elaborat teoria creaţionistă, ca răspuns la teoria evoluţiei. Dar procedînd astfel, ele fac afirmaţii care nu sînt nici scripturale, nici demne de crezut. Astfel, susţinătorii creştinismului spun că cerurile, pămîntul şi tot ce se află pe pămînt a fost creat de Dumnezeu în 6 zile de 24 de ore fiecare, respectiv în doar 144 de ore literale! Această doctrină i-a făcut pe mulţi să-şi bată joc de Biblie. Dar să ne punem întrebarea: O „zi“ din relatarea biblică are întotdeauna o durată de 24 de ore? În Geneza 2:4 se vorbeşte despre „ziua în care Iehova Dumnezeu a făcut pămîntul şi cerul“. Această zi include toate cele şase zile de ‘creare’ menţionate în Geneza, capitolul 1. Potrivit limbajului biblic, o „zi“ este pur şi simplu o anumită perioadă de timp. Pentru Iehova o „zi“ poate avea o mie de ani sau cîteva mii de ani, aşa cum a fost în cazul zilelor de „creare“. În această privinţă deci relatarea biblică este logică şi corespunde ştiinţei adevărate. — 2 Petru 3:8.

Originea vieţii

13. (a) Cum explică susţinătorii evoluţiei originea vieţii? (b) De ce este ridicol să se spună că celula vie s-a creat singură, în mod accidental?

¹³ Dar cum explică susţinătorii evoluţiei originea reală a vieţii? Ei spun că, în urmă cu cîteva miliarde de ani, oceanul care înconjura pămîntul a devenit, se presupune, „o supă organică“ în care nu existau încă forme de viaţă. Apoi, explică ei, ‘printr-un accident foarte puţin probabil s-a format o moleculă extraordinară’. În mod miraculos, aceasta s-a reprodus singură, pentru a forma alte molecule care s-au adunat mănunchi ca să formeze o celulă vie. Ai auzit ceva mai fantastic decît această relatare? Autorul care a făcut această descriere în cartea sa a afirmat următoarele în prefaţa cărţii: „Această carte ar trebui să fie citită ca şi cum ar fi un roman ştiinţifico-fantastic.“ Într-adevăr fantastic, dar cîtuşi de puţin ştiinţific! În revista National Geographic a apărut un articol în care se spunea că instrucţiunile programate (ADN) dintr-o singură celulă minusculă „ar umple, dacă ar fi aşternute pe hîrtie, o mie de cărţi de cîte 600 pagini fiecare“. Este de-a dreptul ridicol să se spună că celula s-a creat singură, în mod accidental, într-o oarecare supă primitivă.

14. Ce învăţătură biblică fundamentală trebuie să apărăm în calitate de susţinători ai adevărului?

¹⁴ Mult mai logică şi mai coerentă este explicaţia pe care o dă scriitorul biblic David care a scris următoarele în Psalm 36, versetele 5 şi 9: „O Iehova . . . la tine este sursa vieţii.“ În calitate de susţinători ai adevărului, noi trebuie să sprijinim această învăţătură biblică fundamentală. — Vezi de asemenea Psalm 100:3; Isaia 42:5, 8.

Evoluţie treptată sau creaţie directă

15. (a) Dacă evoluţia ar fi adevărată, cum ar dovedi lucrul acesta fosilele descoperite? (b) Ce ne arată fosilele descoperite? Ce declaraţie a lui Darwin întăresc ele?

¹⁵ Totuşi, nu s-ar fi putut ca, avînd în vedere existenţa vieţii, diferite specii de vieţuitoare să evolueze treptat în alte specii? Ei bine, dacă aşa s-ar fi petrecut lucrurile, fosilele din epocile trecute ar dovedi lucrul acesta. Dar îl dovedesc oare? Să analizăm aşa-zisa eră cambriană. Aici fosilele din grupele mari de nevertebrate apar pentru prima dată împreună ca o spectaculară „explozie“ de vietăţi. Dacă aceste grupe cu foarte mari deosebiri între ele au apărut toate deodată, cum s-ar fi putut ca ele să evolueze dintr-una în alta? Darwin însuşi a remarcat cu sinceritate: „Dacă multe specii (. . .) au apărut într-adevăr deodată, faptul acesta ar fi fatal pentru teoria evoluţiei.“ Fără îndoială că este fatal! — 1 Corinteni 3:19, 20.

16. (a) Referitor la formele de viaţă, cum dovedesc fosilele descoperite că evoluţia este o minciună? (b) Care este adevărul enunţat în Geneza 1:25?

¹⁶ Fosilele descoperite ne arată că forme de viaţă diferite şi foarte complexe au apărut brusc şi pe deplin dezvoltate. Iată ce a declarat în această privinţă un profesor universitar de ştiinţele naturii: „Balenele, liliecii, caii, primatele, elefanţii, iepurii sălbatici, veveriţele etc. sînt fiecare astăzi la fel de distincte ca atunci cînd au apărut. Nu există nici o urmă de strămoş comun, cu atît mai puţin o verigă de legătură cu vreo reptilă, presupusul strămoş.“ Există vreo fosilă de girafă care să aibă un gît de lungimea a două treimi sau trei pătrimi din lungimea actuală a gîtului de girafă? Nu, nu există. Adevărul în această chestiune îl găsim menţionat în Geneza 1:25: „Dumnezeu a început să facă fiara sălbatică a pămîntului după specia ei şi animalul domestic după specia lui şi orice animal care se mişcă pe pămînt, după specia lui. Şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.“ Da, foarte bun!

17. Ce minunată varietate de modele se poate vedea în rîndul vietăţilor? Cine este singura persoană de la care poate proveni această varietate?

¹⁷ Să ne gîndim, de asemenea, la uimitoarea varietate a vietăţilor de pe pămînt. Oare trandafirul, fluturele, pasărea colibri, păunul şi multe alte vietăţi şi-au cîştigat frumuseţea individuală din întîmplare, sau prin lupta pentru supravieţuire a celui care este cel mai bine adaptat? Sau sînt ele rezultatul unui proiect magistral, efectuat de un Dumnezeu plin de iubire, care vrea ca omenirea să se delecteze cu lucrările lui? Cînd privim la frumuseţea desăvîrşită pe care o găsim de-a lungul şi de-a latul acestui pămînt încîntător, în mod cert trebuie să exclamăm: „Ce numeroase sînt lucrările tale, o, Iehova! Pe toate le-ai făcut cu înţelepciune. Pămîntul este plin de produsele tale.“ — Psalm 104:24.

18. De ce s-ar putea spune că ornitorincul nu putea fi proiectat decît de Dumnezeu?

¹⁸ Proiectul necesită întotdeauna un proiectant inteligent. Iar cu privire la vietăţile care trăiesc pe această planetă, ele ne dezvăluie o organizare extrem de complexă. Să luăm, de exemplu, ornitorincul, care trăieşte în Australia. El este de mărimea unui iepure-de-casă, are blană ca de vidră, cioc ca de raţă, pinteni ca de cocoş şi labe palmate prevăzute cu ghiare. Ornitorincul depune ouă la fel ca reptilele şi îşi alăptează puii la fel ca mamiferele. Se simte la largul lui atît pe uscat cît şi sub apă. Dar din ce a evoluat ornitorincul? Întrucît iese numai noaptea, ornitorincul ar putea să fie denumit coşmarul evoluţionistului. Un biolog de la Universitatea Harvard spune despre el că este „o creatură proiectată cu multă măiestrie pentru un mod de viaţă specific şi ieşit din comun“. Cine a fost însă Proiectantul care a dovedit atîta măiestrie? Acesta poate fi numai Dumnezeu, care a spus: „Mie îmi aparţin toate animalele sălbatice ale pădurii.“ — Psalm 50:10.

19. (a) Ce acţiune uluitoare efectuează o minusculă pasăre cîntătoare? (b) Cum poate ea să efectueze o asemenea acţiune?

¹⁹ Dar despre instinctul care este implantat în atît de multe vietăţi? De exemplu, există o minusculă pasăre cîntătoare numită în limbaj ştiinţific dendroica striata, care cîntăreşte numai 21 de grame. Ea ştie să aleagă momentul potrivit din timpul toamnei ca să zboare din Alaska în New England.d Acolo se îngraşă, hrănindu-se cu mîncare consistentă şi aşteaptă apariţia unui front de aer rece. Cînd acesta apare, dendroica striata îşi ia zborul, ridicîndu-se pînă la o înălţime de peste 6 100 m., ca să prindă curentul de aer care se îndreaptă spre Africa. Dendroica striata se lasă purtată de acest curent, pînă este luată de un vînt mai puternic care îi schimbă destinaţia, îndreptînd-o spre America de Sud. Cunoştinţele instinctive ale acestei păsărele, dendroica striata, sînt programate într-un creier de mărimea unei boabe de fasole. Pot evoluţioniştii să explice cum a luat naştere un asemenea instinct? Nu, ei nu pot. Dar Biblia arată că Iehova este atotştiutorul „Făuritorul cerului şi al pămîntului, al mării şi a tot ce există în ele“, inclusiv al acelor creaturi care sînt „înţelepte din instinct“. — Psalm 146:5, 6; Proverbe 30:24–28.

Îi sînteţi recunoscători lui Dumnezeu?

20. (a) Care trebuie să fie explicaţia minunăţiilor care ne înconjoară? (b) În ce fel îşi exprimă Creatorul faţă de noi bunătatea sa plină de iubire? (c) Deci cum ar trebui să reacţionăm noi în calitate de apărători ai adevărului?

²⁰ Adevărul este că pămîntul şi cerul dezvăluie o frumuseţe, o organizare şi o măreţie atît de uluitoare încît nu poate exista decît o singură explicaţie, aceea că ele au fost create de o Fiinţă inteligentă, atotputernică şi plină de iubire. Cît de minunat se unesc, în condiţii normale, simţurile pe care ni le-a dat Dumnezeu cu cadrul natural în care trăim, pentru a ne face viaţa plăcută! Superbele apusuri de soare pe care le vedem; florile înmiresmate pe care le mirosim; fructele delicioase al căror gust îl savurăm; briza cu blîndele ei adieri, pe care le simţim; foşnetul pădurii pe care îl auzim — cît de convingător exprimă toate acestea bunătatea plină de iubire a Creatorului şi Dumnezeului nostru! (Psalm 136:1–6, 25, 26). Cu cîtă rîvnă trebuie să dorim a ne exprima recunoştinţa faţă de Dumnezeu, apărînd adevărul în această lume lipsită de respect faţă de Dumnezeu. Într-adevăr, „cuvîntul“ lui Dumnezeu „este adevăr“.

[Note de subsol]

Ce vei răspunde în calitate de susţinător al adevărului?

◻ Cum a devenit adevărul un subiect controversat?

◻ Cum demască adevărul biblic minciuna babilonică?

◻ Care este singura modalitate în care se poate explica apariţia vieţii şi diversitatea formelor de viaţă?

◻ Ce dezvăluie modul remarcabil în care sînt concepute creaturile vii?

◻ Cum ne putem exprima recunoştinţa faţă de Creatorul nostru?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 10]

Isus le-a spus pe faţă celor care se împotriveau adevărului: „Voi proveniţi de la tatăl vostru Diavolul“

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Charles Darwin — a susţinut teoria că omul provine din maimuţă

[Legenda fotografiei de la pagina 13]

Biserica Anglicană l-a înmormîntat pe Darwin la Westminster Abbey

[Provenienţa fotografiei de la pagina 15]

U.S. Fish & Wildlife Service