Au trăit oamenii din timpurile biblice atât de mult?

LA 4 AUGUST 1997 a încetat din viaţă în oraşul său natal din sud-estul Franţei Jeanne Louise Calment. Avea 122 de ani!

Progresele înregistrate în domeniul ştiinţei şi al îngrijirii sănătăţii, precum şi în alte domenii, contribuie la creşterea duratei de viaţă a oamenilor. Cu toate acestea, puţini ajung la venerabila vârstă de 100 de ani. Probabil că acesta este şi motivul pentru care longevitatea lor este uneori un subiect de ştiri.

Biblia spune că în trecut oamenii trăiau mult mai mult, unii ajungând la aproape o mie de ani. Este oare adevărat acest lucru? Au trăit oamenii din timpurile biblice atât de mult? Şi de ce ne-ar interesa astăzi acest subiect?

Oameni care au trăit foarte mult

Cartea biblică Geneza menţionează şapte bărbaţi care au trăit peste 900 de ani: Adam, Set, Enos, Chenan, Iared, Metusala şi Noe (Geneza 5:5–27; 9:29). Toţi s-au născut înainte de Potop şi au trăit în timpul primelor zece generaţii din istoria omenirii. Poate că mulţi oameni de azi nici n-au auzit de unii dintre ei, însă majoritatea au auzit că Metusala a fost omul care a trăit cel mai mult: 969 de ani!

Biblia mai menţionează cel puţin 25 de persoane care au ajuns la vârste ce depăşesc cu mult durata vieţii oamenilor din prezent. Unele dintre acestea au trăit 300, 400, 700 de ani sau chiar mai mult (Geneza 5:28–31; 11:10–25). Însă astfel de relatări biblice sunt considerate astăzi simple legende. Este întemeiat acest punct de vedere?

Legende sau relatări istorice?

Potrivit unui document publicat de Institutul pentru Cercetări Demografice Max Planck din Germania, cercetătorii au validat vârsta doamnei Calment, menţionată la începutul articolului, pe baza unor „simple declaraţii verificabile“ făcute chiar de ea. Acestea se refereau la anumite evenimente din viaţa ei sau a rudelor ei. Declaraţiile doamnei Calment au fost apoi confruntate cu informaţiile din registrele de stare civilă, notariale şi bisericeşti, precum şi din ziarele vremii şi din listele întocmite cu ocazia recensămintelor. Deşi nu s-a putut confirma fiecare amănunt, vârsta ei a fost validată pe baza dovezilor directe şi indirecte existente.

Ce putem spune despre relatările Bibliei? Sunt ele demne de încredere? Categoric da! Deşi sursele laice disponibile nu confirmă fiecare detaliu, dovezile au demonstrat în repetate rânduri că ceea ce afirmă Biblia este exact din punct de vedere istoric, ştiinţific şi cronologic.a Acest lucru n-ar trebui să ne surprindă, întrucât Biblia însăşi declară: „Dumnezeu va spune adevărul, chiar dacă toată lumea va minţi“ (Romani 3:4, Traducere în limba română modernă). Într-adevăr, fiind o carte „inspirată de Dumnezeu“, Biblia nu poate conţine inexactităţi (2 Timotei 3:16).

Moise, care a fost inspirat de Iehova Dumnezeu să scrie Pentateuhul, adică primele cinci cărţi ale Bibliei, este incontestabil unul dintre cei mai importanţi şi mai respectaţi oameni din istoria omenirii. Pentru evrei, el este cel mai mare dintre toţi învăţătorii lor. Pentru musulmani, este unul dintre cei mai mari profeţi. Iar pentru creştini, Moise este un precursor al lui Isus Cristos. Ar fi oare raţional să considerăm că scrierile unei personalităţi istorice atât de importante nu sunt demne de încredere?

Se măsura timpul altfel?

Unii au lansat ipoteza că, în vechime, timpul se măsura în mod diferit şi că un an însemna în realitate o lună. Totuşi, o analiză a cărţii Geneza dovedeşte fără umbră de îndoială că oamenii din acele vremuri aveau aceeaşi concepţie despre timp ca şi noi, cei de astăzi. Să luăm două exemple. În relatarea despre Potop citim că diluviul a început când Noe avea 600 de ani, „în luna a doua, în a şaptesprezecea zi a lunii“. Apoi se spune că pământul a fost acoperit de ape 150 de zile şi că arca s-a oprit pe munţii Ararat „în luna a şaptea, în a şaptesprezecea zi a lunii“ (Geneza 7:11, 24; 8:4). Observăm, aşadar, că cinci luni — din ziua a 17-a a lunii a doua până în ziua a 17-a a lunii a şaptea a aceluiaşi an — echivalau cu 150 de zile. Prin urmare, nu există nicio bază pentru a considera că un an echivala cu o lună.

Să analizăm al doilea exemplu. Potrivit cu Geneza 5:15–18, Mahalalel a devenit tată la 65 de ani, a mai trăit 830 de ani şi a murit la vârsta de 895 de ani. Nepotul său Enoh a avut un fiu tot la 65 de ani (Geneza 5:21). Dacă un an ar fi echivalat într-adevăr cu o lună, cei doi bărbaţi ar fi devenit părinţi la vârsta de doar 5 ani! N-ar fi absurd să credem aşa ceva?

Să ne gândim şi la dovezile pe care le aduce arheologia. Acestea susţin ceea ce relatează Biblia despre viaţa unor persoane care au trăit foarte mult. Biblia spune despre patriarhul Avraam că era din oraşul Ur, că a locuit ulterior în oraşul Haran şi apoi în regiunea Canaan şi că a luptat împotriva lui Chedorlaomer, regele Elamului, pe care l-a învins (Geneza 11:31; 12:5; 14:13–17). Descoperirile arheologice au confirmat existenţa acestor locuri şi persoane. Arheologia oferă informaţii şi despre caracteristicile geografice ale locurilor respective, precum şi despre obiceiurile popoarelor menţionate în legătură cu Avraam. Dacă toate aceste afirmaţii pe care le face Biblia în legătură cu Avraam sunt corecte, de ce am avea îndoieli în privinţa vârstei sale de 175 de ani? (Geneza 25:7)

Prin urmare, nu există niciun motiv să punem sub semnul întrebării ceea ce spune Biblia cu privire la longevitatea unor oameni din vechime. Dar poate vă întrebaţi: De ce m-ar interesa pe mine dacă acei oameni au trăit sau nu atât de mult?

Putem trăi mai mult decât ne-am imaginat!

Longevitatea deosebită a acelor oameni de dinainte de Potop este o dovadă a remarcabilului potenţial de a trăi pe care îl are corpul uman. Tehnologia modernă le permite oamenilor de ştiinţă să studieze mai în profunzime corpul uman şi modul minunat în care este conceput acesta, inclusiv uluitoarea sa capacitate de a se regenera şi de a se vindeca singur. La ce concluzie au ajuns ei? Corpul uman are capacitatea de a trăi la nesfârşit. „Îmbătrânirea rămâne un mare mister pentru ştiinţa medicală“, comenta profesorul de medicină Tom Kirkwood.

Pentru Iehova Dumnezeu însă, îmbătrânirea nu este nici un mister, nici o problemă fără soluţie. El l-a creat pe primul om, Adam, în mod perfect, iar scopul său a fost ca oamenii să trăiască veşnic. Din nefericire, Adam a ales să nu asculte de Dumnezeu. Drept urmare, a păcătuit şi a devenit imperfect. Biblia spune: „Printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, şi astfel moartea s-a extins la toţi oamenii, fiindcă toţi au păcătuit“ (Romani 5:12). În realitate, aceasta este explicaţia pe care o caută oamenii de ştiinţă. Da, omul se îmbolnăveşte, îmbătrâneşte şi moare din cauza păcatului şi a imperfecţiunii.

Totuşi, scopul Creatorului nostru iubitor nu s-a schimbat. O dovadă impresionantă în acest sens este jertfa de răscumpărare a Fiului său, Isus Cristos, care a deschis calea spre perfecţiune şi spre viaţă veşnică. Biblia afirmă: „Aşa cum toţi mor prin Adam, tot aşa toţi vor fi readuşi la viaţă prin Cristos“ (1 Corinteni 15:22). Oamenii de dinainte de Potop erau mai aproape de perfecţiune şi de aceea au putut să trăiască mai mult, mult mai mult, decât trăim noi. Însă noi suntem mai aproape de timpul când se va împlini promisiunea lui Dumnezeu. În curând orice urmă de păcat şi de imperfecţiune va dispărea, iar oamenii nu vor mai îmbătrâni şi nu vor mai muri (Isaia 33:24; Tit 1:2).

Dar ce trebuie să faceţi pentru a avea parte de aceste binecuvântări? Nu vă gândiţi că promisiunea lui Dumnezeu e prea frumoasă ca să fie adevărată. Isus a spus: „Cine aude cuvântul meu şi îl crede pe cel care m-a trimis are viaţă veşnică“ (Ioan 5:24). Aşadar, studiaţi Biblia şi aplicaţi cele învăţate! În felul acesta, veţi acţiona potrivit sfatului dat de apostolul Pavel ‘de a ne strânge la loc sigur drept comoară pentru viitor o bună temelie, ca să apucăm strâns adevărata viaţă’ (1 Timotei 6:19). Puteţi fi sigur că Dumnezeu, care a făcut posibil ca acei oameni menţionaţi în Biblie să trăiască atât de mult, vă poate face şi pe dumneavoastră să trăiţi veşnic!

[Notă de subsol]

[Graficul de la pagina 12]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

1000*

969* METUSALA

950* NOE

930* ADAM

900*

800*

700*

600*

500*

400*

300*

200*

100* OMUL MODERN

*ANI