Avram a demonstrat în scurt timp că credinţa sa în Iehova nu era pasivă. Într-un anumit mod, Dumnezeu ‘i-a apărut’ lui Avram. (Fapte 7:2–4) Atunci el i-a ordonat: „Pleacă din ţara ta şi dintre rudele tale şi din casa tatălui tău în ţara pe care ţi-o voi arăta; şi voi face din tine o naţiune mare, te voi binecuvînta şi voi face mare numele tău; şi te vei dovedi o binecuvîntare. Voi binecuvînta pe aceia care te vor binecuvînta iar pe acela care va chema răul asupra ta îl voi blestema, şi toate familiile pămîntului se vor binecuvînta cu certitudine prin intermediul tău.“ — Geneza 12:1–3.

Avram răspunde chemării

Să plece din Ur, acest oraş prosper din Caldeea? Unele locuinţe de aici erau clădiri frumoase cu un etaj, construite din cărămidă, avînd pînă la 14 încăperi dispuse în jurul unei curţi interioare pavate. Nu este deci de mirare că istoricul francez Henri Gaubert îl consideră pe Avram doar un nomad, fiindu-i greu să creadă că acesta ar fi putut părăsi „o casă în Ur, cu camere mobilate cu paturi şi perini, o locuinţă confortabilă, răcoroasă în timpul verii şi caldă în timpul iernii, cu o pivniţă bine aprovizionată, cu fîntînă cu apă întotdeauna proaspătă“. Într-adevăr, a renunţa la toate acestea pentru a duce o viaţă de nomad poate părea un lucru incredibil.

În plus, Avram trebuia să-şi părăsească rudele. În Orientul Mijlociu, legăturile familiale erau atît de puternice încît faptul de a fi exilat din propria familie echivala cu o condamnare la moarte. Cum putea Avram să părăsească totul pentru nişte simple promisiuni? Şi cum avea să facă Dumnezeu din acest om — încă fără copii — „o mare naţiune“? Unde era această ţară promisă?

Avram era însă un om cu credinţă, iar credinţa este „aşteptarea garantată a lucrurilor sperate“. (Evrei 11:1) Evenimentele din trecut — cum ar fi potopul mondial — l-au convins de faptul că orice cuvînt al lui Dumnezeu se împlineşte fără greş. Avram nu s-a simţit tulburat pentru faptul că nu ştia cum, cînd şi unde aveau să se împlinească promisiunile divine. Pentru el, o casă frumoasă, mijloacele sigure de subzistenţă şi chiar legăturile de familie nu au avut atîta valoare cît a avut prietenia cu Iehova. Astfel, pentru Avram, singura decizie pe care o putea lua, era să asculte de Dumnezeu şi să părăsească oraşul Ur!

[Harta/Fotografiile de la pagina 16]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Călătoria lui Avraam

Ur

Haran

Carchemiş

CANAAN

Marea Mediterană

[Legenda fotografiei]

Eufratul în apropiere de Ur

[Legenda fotografiei]

Haran astăzi

[Legenda fotografiei]

Eufratul aproape de Carchemiş