Continuă în a te încrede în Iehova pentru răsplată
“Fericit este cel ce se încrede în Iehova“. — Proverbe 16:20
1, 2. Pentru ce ar trebui să ne încredem în Iehova pentru a remedia problemele omenirii?
MII DE ANI de istorie au demonstrat că oamenii, cu toate că sînt bine intenţionaţi şi din punct de vedere ştiinţific avansaţi, nu pot remedia enormele probleme ale omenirii. Numai Creatorul Universului şi al vieţii pe acest Pămînt, poate fi încredinţat să facă aceasta. El singur are înţelepciune, putere şi vionţa necesară. Apreciind aceast, psalmistul a declarat: „Tu eşti speranţa mea, Suverane Domn Iehova, încrederea mea din tinereţea mea“. (Psalm 71:5) Această speranţă este bine plasată, deoarece Cuvîntul lui Dumnezeu promite: „Speranţa nu duce la dezamăgire“. (Rom. 5:5) Pe drept, atunci, Biblia sfătuieşte: „Increde–te în Iehova cu toată inima ta şi nu te rezema pe propria ta pricepere“. — Proverbe 3:5.
2 Un motiv real de constrîngere pentru ce ar trebui să ne încredem în Iehova este că viitorul omenirii va fi decis de el, nu de oameni, nici nu va fi acesta determinat de vreo idee mistică, cum ar fi fost „evoluţia“ nici de vreo forţă oarbă intitulată „progres“. Intr–adevăr, viitorul a fost deja determinat de Iehova. Si noi putem să ne încredem în el pentru a împlini ceea ce el a intenţionat pentru viitor, deoarece „este imosibil ca Dumnezeu să mintă“. (Evr. 6:18) Mai departe, Iehova ne spune mîngîietor: „Aşa se va dovedi şi cuvîntul care iese din gura mea. El nu se va întoarce la mine fără rezultate, ci va face cu siguranţă aceea în care mi–am găsit plăcerea şi va avea un sigur succes în aceea pentru care eu l–am trimis“. (Isaia 55:11) Nici un om poate să fie demn de încredere.
3. Ce reasigurare dă Iehova servilor săi?
3 In plus, Iehova arată interesul său iubitor pentru servii săi prin faptul că îi informează despre scopurile sale. „Suveranul Domn Iehova nu va face un lucru fără ca să descopere problema confidenţială servilor săi, profeţilor“. (Amos 3:7) Iehova spune: „Lucruri noi vă spun. Inainte ca ele să înceapă a se realiza, eu vă fac să le auziţi“. (Isaia 42:9) Cît de încurajator este faptul că Dumnezeu spune servilor săi de încredere înainte de timp ceea ce va face în viitor. Si întrucît promisiunile sale sînt împlinite, aceasta zideşte şi mai mare încredere în ei. Isus a spus: „Eu v–am spus înainte ca să se întîmple, pentru ca atunci cînd ele se vor întîmpla voi să puteţi crede“. — Ioan 14:29.
DEMN DE INCREDERE IN TOATE TIMPURILE
4, 5. (a) Cum s–au dovedit a fi adevărate Cuvintele lui Iehova faţă de primii noştri părinţi? (b) In ce mod au suferit alte părţi creaţiunii pămînteşti a lui Dumnezeu?
4 Chiar de la începutul istoriei omenirii Iehova a demonstrat încrederea promisiunilor sale şi că avertismentele sale trebuie să fie ascultate. Un exemplu este ce s–a întîmplat primilor noştri părinţi, Adam şi Eva. Ei au abuzat de darul excelent al voinţei libere pe care Dumnezeu le–a dat. De fapt, Eva a crezut că independenţa de domnia lui Dumnezeu ar îmbunătăţi în realitate problemele făcînd–o în stare să fie „ca Dumnezeu“ (Gen. 3:5). Dar era aceasta cazul? Nu, căci Iehova deja avertizase că depărtarea de la domnia sa ar fi sigur să rezulte în mizerie şi moarte. Iehova a ştiut că oamenii nu erau creaţi cu capacitatea de a fi independenţi cu succes de Creatorul lor. — Gen. 2:17; 3:17–19.
5 Cuvintele lui Iehova către primii noştri părinţi cu siguranţă s–au dovedit a fi adevărate. Cînd au ieşit de sub îndrumarea lui Dumnezeu, ei de asemenea au pierdut contactul cu izvorul de susţinere a vieţii. Cu timpul, ei au îmbătrînit şi au murit, exact aşa după cum avertizase Dumnezeu. Ei, de asemenea, au trecut mai departe imperfecţiunea la urmaşii lor. Toată omenirea a experimentat astfel dezastrul păcatului şi al morţii adus asupra noastră de către primii noştri părinţi care s–au încrezut în domnia umană în loc de a se încrede în domnia lui Dumnezeu. (Romani 5:12) Si aceasta a fost un dezastru, de asemenea, pentru regnul animal. Omul nu mai exercită stăpînire iubitoare peste animal, aşa cum a făcut el la început. (Gen. 1:26) In schimb, omul a exploatat animalele provocînd stîrpirea multor varietăţi, mai cu seamă în anii recenţi. Omul de asemenea a exploatat, a jefuit şi a poluat pămîntul, astfel încît în multe locuri el este de asemenea în dezordine. „Toată creaţiunea continuă să geamă împreună şi este în dureri împreună pînă acum“ ca o consecinţă a neîncrederii omului în Iehova. — Romani 8:22.
6. Ce a rezultat din încrederea sau neîncrederea în Iehova în decursul zilelor lui Noe?
6 In zilele lui Noe, secole după rebeliunea din Eden, lumea omenirii devenise excesiv de coruptă şi de voilentă. Dumnezeu a spus lui Noe că lumea veche trebuia să fie distrusă cu ajutorul unui potop pe întregul pămînt. Noe şi familia sa s–au încrezut în Iehova, astfel ei au început să se pregătească pentru aceasta: „Noe a procedat în conformitate cu tot ceea ce Dumnezeu îi poruncise, el a făcut întocmai aşa“. (Gen. 6:22) Dar Noe continua să se încreadă în Iehova timp de mulţi ani, deoarece i s–a spus despre potop cu decenii înainte de a apare. Ce s–a întîmplat cu ceilalţi oameni din acea lume veche? „Ei n–au luat cunoştinţă despre aceasta“, a spus Isus. Totuşi exact la timpul hotărît „a venit potopul şi i–a măturat pe toţi“ (Mat. 24:39). Existenţa noastră astăzi demonstrează, că cuvintele lui Iehova erau demne de încredere. Aceasta mai dovedeşte că cea mai bună cale pentru oameni este să continue a se încrede în Iehova. De ce aşa? Deoarece noi toţi sîntem urmaşi ai lui Noe. Aceia care nu s–au încrezut în Iehova în zilele lui Noe, n–au mai avut copii. Ei toţi au pierit sub apele potopului, tăindu–li–se liniile lor de urmaşi. — Gen. 7:22, 23.
7. Cum s–a dovedit demnă de încredere promisiunea lui Iehova în timpul lui Avraam?
7 Increderea lui Iehova era iarăşi demonstrată în zilele lui Avraam. Iehova informase pe Avraam şi pe soţia sa Sara că ei vor avea un copil. Cu toate acestea Sara era cu mult trecută de vîrsta de a naşte copii. Cînd ea a auzit ştirea, a rîs. Notînd aceasta, Iehova a spus lui Avraam: „Este ceva prea extraordinar pentru Iehova? La timpul hotărît au mă voi întoarce la tine, anul viitor pe acest timp şi Sara va avea un fiu“. Exact la timpul hotărît al lui Iehova, Sara avea pe fiul său Isaac. Iehova reaprinsese în mod miraculos puterile de procreare ale lui Sara în conformitate cu scopul său de a aduce în existenţă pe Mesia prin linia lui Avraam de urmaşi. — Geneza 18:9–14; 21:2.
8. Cum s–au împlinit promisiunile lui Iehova pentru o întreagă naţiune?
8 In zilele lui Moise, servii lui Dumnezeu erau grav apăsaţi de puterea mondială brutală a acelui timp Egiptul. Dar Iehova a spus: „Fără discuţie eu am văzut necazul poporului meu, care este în Egipt şi am ascultat strigătul lor ca un rezultat al acelora care i–au forţat la muncă; deoarece eu bine ştiu durerile pe care ei le suferă. Si eu mă voi coborî ca să–i eliberez din mîna egiptenilor şi să–i duc din acea ţară într–o ţară bună şi spaţioasă, într–o ţară unde curge lapte şi miere“ (Exod 3:7, 8). Aceste promisiuni sau împlinit, deoarece Dumnezeu a cauzat eliberarea servilor săi din Egipt, îndepărtînd din calea lor alte naţiuni duşmănoase puternice. Servii săi, cîteva milioane din ei, în cele din urmă au ajuns într–o „ţară bună şi spaţioasă“, „unde curge lapte şi miere“. Astfel promisiunile lui Iehova faţă de întreaga naţiune s–au dovedit a fi demne de încredere, fiind împlinite în fiecare amănunt. — Iosua 21:43–45.
9. Ce s–a întîmplat lui Israel şi lui Iuda din cauza neîncrederii în Iehova?
9 Dacă tot Israelul din vechime ar fi continuat să se încreadă în Iehova, ei ar fi continuat să prospereze în noua lor ţară. Dar, în schimb, ei au început să se încreadă în înţelepciunea omenească a lor proprie. In cele din urmă, apostazia şi corupţia au devenit obişnuite, în ciuda bunătăţii nemeritate a lui Iehova. Purtătorul de cuvînt al lui Iehova, Ahia, a profeţit cu privire la împărăţia celor zece seminţii de miază–noapte a lui Israel: „Iehova va lovi într–adevăr pe Israel . . . şi cu siguranţă va dezrădăcina pe Israel din această ţară bună pe care a dat–o părinţilor lor“ (1 Regi 14:15). Cuvintele lui Iehova s–au dovedit din nou adevărate: „Regele Asiriei a luat Samaria şi apoi a dus pe Israel în Asiria“. „Iehova a îndepărtat pe Israel dinaintea feţei sale exact aşa cum vorbise prin toţi servii săi, profeţi. Astfel, Israel a fost dus departe de ţara lui în exil în Asiria“. (2 Regi 17:6, 23) Mai tîrziu, cuvintele lui Iehova din nou s–au dovedit adevărate, cînd împărăţia de sud a lui Iuda a fost luată în exil de către babilonieni. — 2 Cron. 36:15–21.
INCREDEREA IN IEHOVA IN ZILELE NOASTRE
10. In zilele noastre, ce fel de încredere au nevoie să arate servii lui Iehova?
10 Servii lui Dumnezeu de astăzi sînt înconjuraţi de o lume flagrant coruptă şi violentă, similară aceleia din zilele lui Noe. Pentru a fi feriţi de a fi înghiţiţi în nelegiuire, descurajare sau lipsă de credinţă, noi avem nevoie foarte mult să continuăm a ne încrede pe deplin în Iehova. Noi avem nevoie să avem aceeaşi atitudine a minţii pe care o avusese Iosua, un serv credincios al lui Iehova înainte cu mult timp. El a spus: „Voi bine ştiţi cu toată inima voastră şi cu tot sufletul vostru că nici un cuvînt din toate cuvintele cele bune, pe care Iehova, Dumnezeu vostru, le–a rostit asupra voastră n–a dat greş. Toate s–au împlinit. Nici un cuvînt din ele n–a rămas neîmplinit“. „Nici o promisiune n–a dat greş din toate promisiunile bune pe care Iehova le făcuse casei lui Israel; toate s–au împlinit“. — Iosua 23:14; 21:45.
11. Cum au fost împlinite cuvintele lui Iehova pentru generaţia noastră?
11 Cu toate acestea, nu numai în timpurile din vechime s–a întîmplat că servii lui Dumnezeu au văzut împlinirile cuvintelor şi promisiunilor sale. Impliniri similare au avut loc în zilele noastre. Un exemplu de acesta este ceea ce s–a întîmplat lumii din această generaţie. Contrar prezicerilor multor conducători omeneşti, acest secol ar însemna o nouă epoca glorioasă, ştiinţifică unde problemele omenirii ar fi rezolvate. Cuvîntul lui Dumnezeu a prezis cu precizie: „Să ştiţi că în zilele din urmă vor veni timpuri critice la care cu greu se va face faţă“. Lăcomia, ura, nelegiuirea, războaiele mondiale, delincvenţa juvenilă, prăbuşirea familiei, făţărnicia religioasă şi necredinţa în Dumnezeu prezise a avea loc în timpul nostru, toate s–au împlinit. Aceasta s–a întîmplat în conformitate cu orarul precis al lui Iehova, începînd cu anul 1914, punctul de cotitură al istoriei moderne. — Mat. 24:3–14; 2 Tim. 3:1–5, 13.
12. In ce mod au prosperat servii lui Iehova astăzi?
12 Totuşi, în mijlocul acestei perioade foarte dificile, aceste „zile din urmă“ ale acestui sistem, Iehova a protejat şi a făcut să prospere servii săi de încredere în mod minunat. In ciuda imenselor crurimi care sau îngrămădit asupra lor de către persecutători, închinătorii săi au crescut pînă ce numără milioane. După cum a spus Cuvîntul lui Iehova: „Cel mai mic se va face o mie, şi cel mai neînsemnat o naţiune puternică. Eu însumi, Iehova, voi grăbi aceste lucruri la vremea lor“. (Isaia 60:22) In plus, servii săi învaţă cum să producă roadele spiritului călăuzitor a lui Dumnezeu, căci ei cultivă „iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, amabilitatea, bunătatea, credinţa, smerenia, stăpînirea de sine“. (Gal. 5:22, 23) Cuvintele din Psalmul 29:11 sînt împlinite asupra servilor lui Dumnezeu: „Iehova însuşi va da putere într–adevăr poporului sau. Iehova însuşi va binecuvînta pe poporul său cu pace“. Toate acestea se întîmplă în timp ce lumea, în contrast, descinde mai adînc „curvie, necurăţie, conduită desfrînată, idolatrie, practica spiritismului, vrăjmăşie, ceartă, gelozie, izbucniri de mînie, controverse, dezbinări, secte, pizme, starea de beţie, îmbuibările şi lucrurile asemănătoare acestora“. — Gal. 5:19–21.
13, 14. In timp ce autorităţile lumeşti recunosc problemele critice ale omenirii ce remedii oferă ele încă?
13 Autorităţile lumeşti recunosc starea critică a lumii. Dar ele nu privesc la Iehova pentru remedii. Ele privesc încă la înţelepciunea omenească pentru o cale de ieşire. Un exemplu este notată în cartea Environmental Ethics care spune: „Orice examinare realistă a omului pe pămînt astazi arată că el este confruntat cu dezastre cataclismice ale foametei, molimei şi războiului“. Dar ce remediu este sugerat? Autorul declară:
“O formă oarecare de guvern mondial, cum ar fi unul universal al naţiunilor unite trebuie să fie stabilit în aşa fel încît omenirea să se poată considera ca o specie şi să se conducă pe sine ca întreagă.
Un program educaţional mondial este necesar pentru a convinge popoarele lumii despre necesitatea programului pentru a aduce populaţia şi sursele într–o balanţă ecologică, şi acest lucru poate fi realizat numai cu cooperare internaţională. . . .
Cineva poate spera că elita puterii lumii — conducătorii de guverne, de afaceri, în industrie şi militarism — vor vedea necesitatea de a planifica cooperarea mondială pentru binele speciei umane şi astfel să formeze un guvern mondial“.
După accentuarea astfel a necesităţii pentru un guvern mondial, cu toate acestea, ei şi–au exprimat teama „că nevoia nu va acţiona . . . pînă cînd foametea, molima şi războiul vor lovi o mare parte a popoarelor lumii“.
14 In mod similar în cartea intitulată Ark II, savanţii D. Pirages şi P. Ehrlich observă:
“Noe fusese amplu avertizat de o autoritate respectată să construiască arca sa şi el a folosit timpul său cu bun avantaj. Scepticii rideau, îşi băteau joc şi s–au înecat — dar Noe . . . a supravieţuit.
Noi de asemenea am fost avertizaţi că un potop de probleme ameninţă acum persistenţa societăţii industriale, dar de astă dată arca nu poate fi construită din lemn şi călăfătuire.
Noi trebuie să asigurăm supravieţuirea noastră prin reproiectarea instituţiilor politice, economice şi sociale ale societăţii industriale. Dacă o nouă arcă instituţională un poate fi făcută la timp etanşă, societatea industrială se va scufunda“.
15. (a) Pentru ce nu există motiv pentru a ne încrede în remediile umane la această dată tîrzie? (b) Cine cooperează cu adevărat cu singurul remediu pentru problemele omenirii?
15 Dă istoria omenirii vreun motiv sănătos pentru a crede că acest sistem corupt poate fi „reproiectat“? Există vreo bază pentru încrederea naţiunilor să coopereze pe neaşteptate pe plan mondial, neegoist, în orice sferă a activităţii umane? Conduce ele un program educaţional mondial care ar uni toată omenirea sub un guvern şi ar motiva toate popoarele spre un scop comun? Nici unul din aceste lucruri nu este făcut de către ele. In toate naţiunile servii lui Iehova singuri cooperează paşnic şi uniţi pentru a învăţa pe oameni despre venirea unui guvern pentru toată omenirea pe care Dumnezeu l–a intenţionat, Impărăţia sa cerească sub Cristos. Ei nu promovează o reproiectare a acestui sistem prezent irealizabil de lucruri, deoarece nu aceasta este scopul lui Dumnezeu. El nu–l va reproiecta ci–l va demola. In această promisiune putem să ne încredem. — Dan. 2:44; Mat. 6:9, 10.
16. In ce promisiuni ar trebui să avem noi deplină încredere?
16 Servii lui Iehova nu trebuie să fie induşi în eroare de oarecare scheme de a perpetua acest sistem corupt prezent de lucruri. Ei ar trebui în schimb, să continue să se încreadă în Iehova cu deplină încredere pentru a duce la un capăt acest sistem rău şi să–l înlocuiască cu noua sa orînduire a dreptăţii. (2 Petru 3:10–13) Noi trebuie să fim încrezători că Iehova singur poate şi va şterge „orice lacrimă din ochii lor (a servilor săi de încredere) şi moartea nu va mai fi“. „Nu va mai fi nici tînguire, nici ţipăt, nici durere“. (Apoc. 21:4) In mod precis, la timpul său hotărît, Iehova va împlini astfel de promisiuni, pentru că „aceste cuvinte sînt credincioase şi adevărate“. — Apoc. 21:5.
17. Ce serveşte ca o sursă de încurajare pentru noi?
17 In plus, ca o încurajare pentru a continua a ne încrede în el, Iehova cere servilor sţi să continue a–şi îndrepta ochii lor spre răsplăţile sale. „Cel care se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că el există şi că el devine răsplătitorul acelora care–l caută cu sinceritate“. (Evr. 11:6) Speranţa răsplăţii era un stimulent pentru creştinii din primul secol. Apostolul Pavel a spus: „Prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi. sporiţi întotdeauna în lucrul Domnului, ştiind că lucrul vostru nu este în zadar în legătură cu Domnul“. „Dumnezeu nu este nedrept, astfel încît să uite lucrul vostru şi iubirea voastră pe care aţi arătat–o pentru numele său“. — 1 Corinteni 15:58; Evr. 6:10.
18. Ar trebui să fie diminuată încrederea noastră în Iehova chiar dacă ar trebui să înfruntăm moartea?
18 Increderea noastră în Iehova n–ar trebui să fie diminuată, chiar dacă noi ar trebui să confruntăm moartea înainte ca noua orînduire a lui Dumnezeu să devină o realitate. Noi putem avea aceeaşi încredere, pe care o avusese Avraam cînd i s–a cerut să–l sacrifice pe Isaac. „El a recunoscut că Dumnezeu era în stare să–l învieze chiar din morţi“. Cînd Iehova a intervenit, Isaac era ca şi mort, motiv pentru care Biblia spune că, din morţi Avraam „a primit pe Isaac de asemenea într–un mod ilustrativ“. (Evr. 11:19). Poate vreo agenţia umană să aducă înapoi pe cei morţi? Cu siguranţă nu. Numai Iehova poate prin aranjamentele pe care le prevede el. — Fapte 24:15.
19. Care sînt unele din răsplăţile pe care le vor primi în noua orînduire servii de încredere ai lui Iehova?
19 In noua orînduire a lui Dumnezeu, servii săi de încredere vor primi răsplata sa deplină pentru credincioşia faţă de el. Pentru vecie ei vor fi eliberaţi de sistemul corupt de lucruri care îi apasă acum. Pentru vecie ei vor fi eliberaţi de blestemele păcatului şi ale morţii. Si instruirea excelentă pe care servii lui Iehova o primesc acum în lucrare şi vieţuire laolaltă în conformitate cu normele lui Dumnezeu va fi pusă în folosinţă imediată pe măsură ce ei cooperează sub îndrumarea împărăţiei lui Dumnezeu pentru a începe construirea unui pămînt nou al paradisului. Ce fericire va fi experimentată atunci de către toţi aceia care continuă să se încreadă în Iehova! Cît de mulţumitori vor fi ei faţă de Iehova cînd văd binecuvîntare peste binecuvîntare revărsată asupra lor! Cu adevărat, „cei blînzi vor moşteni pămîntul şi ei vor găsi într–adevăr plăcere în belşug de pace“. — Psalm 37:11.
20. Ce încredere putem noi avea în ceea ce priveşte modul cum vor fi folosite resursele pămîntului sub împărăţia lui Dumnezeu?
20 În noua orînduire a lui Dumnezeu oamenii nu vor mai trebui să se neliniştească cu privire la invenţiile şi maşinile ştiinţei lucrînd împotriva lor. Iehova, care a creat toate lucrurile materiale, inclusiv energia, ştie ce ar trebui să folosească servii sţi pentru a face pămîntul un paradis. Progresul în cunoştinţă sau normele de vieţuire nu vor mai lucra pentru păgubirea şi poluarea pămîntului. Creatorul şi Indrumătorul a miliarde de galaxii din Univers ştie cum să îndrume poporul său în folosirea foarte cu folos şi durabilă a lucrurilor pe care el le–a făcut pentru bucuria lor. Astfel, dintr–o dare de seamă din trecut şi prezent, noi avem orice motiv să continuăm a ne încrede în Iehova, deoarece Cuvîntul său sfătuieşte: „Increde–te în Iehova şi fă binele; locuieşte pe pămînt şi poartă–te cu credincioşie. De asemenea desfătează–te în Iehova şi el îţi va da tot ce–ţi doreşte inima. Incredinţează–ţi soarta în mîna lui Iehova şi bizuieşte–te pe el şi el va lucra“. — Psalm 37:3–5.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 21]
Numai servii lui Iehova sînt uniţi, pe plan mondial, învăţînd pe oameni despre un guvern, pe care Dumnezeu l–a intenţionat pentru întreaga omenire.