Întrebări de la cititori
De ce s-a mâniat Moise pe Eleazar şi pe Itamar, fiii lui Aaron, după moartea fraţilor lor, Nadab şi Abihu, şi ce a potolit mânia lui Moise? (Lev. 10:16–20)
La scurt timp după instalarea preoţiei pentru serviciul la tabernacol, Iehova i-a omorât pe Nadab şi pe Abihu, fiii lui Aaron, deoarece aduseseră înaintea Sa foc nepermis (Lev. 10:1, 2). Moise le-a poruncit fiilor lui Aaron rămaşi în viaţă să nu-i jelească pe fraţii lor. N-a trecut mult şi Moise s-a mâniat pe Eleazar şi pe Itamar deoarece nu mâncaseră din ţapul ofrandei pentru păcat (Lev. 9:3). De ce a reacţionat Moise astfel?
Potrivit legilor pe care Iehova i le dăduse lui Moise, preotul care prezenta ofranda pentru păcat trebuia să mănânce o parte din ea în curtea cortului întâlnirii. Aceasta însemna că preotul răspundea pentru păcatele celor ce aduceau jertfa. Însă, dacă o parte din sângele jertfei era dus în Locul Sfânt, adică în prima încăpere a sanctuarului, ofranda nu trebuia să fie mâncată, ci trebuia să fie arsă (Lev. 6:24–26, 30).
Se pare că după evenimentele tragice din acea zi, Moise a considerat că era necesar să se asigure că toate poruncile lui Iehova fuseseră respectate. Când a aflat că ţapul ofrandei pentru păcat fusese ars, Moise, plin de mânie, i-a întrebat pe Eleazar şi pe Itamar de ce nu mâncaseră din ofrandă, aşa cum li se poruncise. Sângele acesteia nu fusese prezentat înaintea lui Iehova în Locul Sfânt şi, prin urmare, ei ar fi trebuit să mănânce din ofrandă (Lev. 10:17, 18).
Cel care i-a răspuns lui Moise a fost Aaron, deoarece, din câte se pare, preoţii rămaşi în viaţă acţionaseră cu aprobarea sa. Având în vedere că doi dintre fiii săi fuseseră omorâţi, este posibil ca Aaron să se fi întrebat dacă vreunul dintre preoţi mai putea să mănânce cu o conştiinţă curată din ofranda pentru păcat adusă în acea zi. Probabil Aaron s-a gândit că, dacă mâncau din ofrandă, lucrul acesta nu avea să fie plăcut în ochii lui Iehova, deşi ei nu erau direct răspunzători de păcatul comis de Nadab şi Abihu (Lev. 10:19).
E posibil ca Aaron să se fi gândit că în ziua aceea, în care unii membri ai familiei sale îşi îndeplineau pentru prima dată îndatoririle preoţeşti, aceştia trebuiau să fie deosebit de atenţi pentru a-i fi plăcuţi lui Dumnezeu chiar şi în cele mai mici detalii. Însă Nadab şi Abihu profanaseră numele lui Iehova, iar Dumnezeu se aprinsese de mânie împotriva lor. De aceea, Aaron a considerat probabil că membrii unei familii preoţeşti în care s-a comis un astfel de păcat nu trebuiau să mănânce dintr-o ofrandă sfântă.
Din câte se pare, Moise a fost mulţumit de răspunsul fratelui său, întrucât pasajul biblic se încheie astfel: „Moise a auzit acest lucru şi a fost bun în ochii lui“ (Lev. 10:20). Şi se pare că şi Iehova a fost mulţumit de răspunsul lui Aaron.