Capitolul 16
Ce vei face tu personal?
1. Ce decizie trebuie luată în mod personal?
DECIZIA de a-i servi lui Iehova nu este o decizie pe care ar putea-o lua altcineva în locul tău. Dacă partenerul tău de căsătorie este un servitor fidel al lui Dumnezeu, lucrul acesta poate fi o nepreţuită binecuvîntare. În mod asemănător, dacă părinţii tăi îl iubesc pe Iehova, eşti într-o situaţie favorizată. Asemenea împrejurări familiale ne pot da imboldul de a ne asocia cu aceia care i se închină lui Iehova „cu spirit şi adevăr“ (Ioan 4:23, 24). Dar cu timpul va trebui să iei tu insuţi‚ o decizie personală. Îl iubeşti oare în mod sincer pe Iehova şi doreşti oare să fi unul dintre servitorii săi? Doreşti, într-adevăr, să trăieşti într-o lume în care va domni dreptatea?
2. (a) De ce este deosebit de importantă atitudinea unui părinte faţă de serviciul lui Iehova? (b) Enumeraţi cinci lucruri pe care le poate face un părinte pentru a le putea da un început excelent copiilor săi.
2 Dacă eşti un părinte doreşti copiilor tăi să se bucure de binecuvîntarea vieţii eterne sub Regatul lui Dumnezeu. Dar desigur ca părinte nu ai putere de control asupra a ceea ce vor face ei cînd vor creşte destul de mari pentru a-şi putea trasa propria linie de conduită în viaţă. Însă atitudinea ta personală faţă de închinarea adevărată poate exercita o puternică influenţă asupra lor fie în bine, fie în rău. Dacă ai neglija să-l serveşti pe Iehova, lucrul acesta i-ar deposeda pe copiii tăi de cel mai bun prilej pe care l-ar putea avea de-a începe să păşească pe calea vieţii eterne. Sau dacă tu ai ajunge să te dedici lui Iehova Dumnezeu, şi apoi să devi indiferent faţă de necesitatea de a trăi în conformitate cu această dedicare, lucrul acesta ar duce la dezastru spiritual întreaga familie, ajungînd să piardă totul în necazul cel mare. Dar dacă dai un exemplu de fidelitate, dacă tu vei ajuta personal pe copiii tăi să studieze Cuvîntul lui Dumnezeu, dacă vei cultiva în propriaţi inimă precum şi în inima lor iubirea faţă de Iehova şi respectul faţă de organizaţia sa vizibilă, dacă îi vei ajuta să înţeleagă în ce fel pot fi ocrotiţi înfăptuind voinţa lui Dumnezeu, dacă le vei arăta cum ar putea găsi bucurie în serviciul sacru, atunci le va da un excelent început pe calea care duce la viaţă. Lucrul acesta este posibil numai cu binecuvîntarea lui Iehova. (Compară 2 Timotei 1:5.) Roagă-te neîncetat în sensul acesta. Dar necesită şi mult efort din partea ta. Dar rezultatele vor merita toată osteneala!
3. (a) Dacă întîmpinaţi opoziţie din partea membrilor familiei, ce aţi putea face? (b) Dar dacă opoziţia continuă?
3 Probabil situaţia cu care eşti confruntat este aceea că alţi membri ai familiei din care faci parte nu împărtăşesc iubirea pe care o nutreşti pentru Iehova. Caută ei oare să te descurajeze, urmărind să te determine să nu te laşi „antrenat cu Martorii“? Sau este vorba de opoziţie făţişă? Cum i-ai putea ajuta să împărtăşească şi ei bucuria pe care ţi-o produce înţelegerea scopurilor lui Dumnezeu? Adeseori obstacolele pot fi înlăturate invitîndu-i pe membrii familiei să te însoţească la Sala Regatului, ca să vadă ei înşişi ce se petrece acolo. Acolo ei ar putea sta de vorbă cu unul dintre bătrîni, pentru a li se clarifica problemele pe care le au cu privire la ceea ce cred şi la ce practică Martorii lui Iehova. Dar în caz că opoziţia continuă? Atunci ţi-ai putea pune întrebarea: ’Îl iubesc eu oare, într-adevăr, pe Iehova şi pe Fiul său Isus Cristos şi le sînt eu destul de recunoscător pentru toate lucrurile bune pe care le-au făcut ei pentru noi, încît să fiu dispus să suport unele adversităţi, pentru a-mi dovedi iubirea şi recunoştinţa? Îmi iubesc oare suficient de mult familia pentru a-i oferi un exemplu corect, astfel încît, dacă ar fi posibil, să poată fi ajutaţi şi membrii ei să accepte îngrijirile lui Dumnezeu privitoare la viaţa eternă?‘ — Matei 10:36–38; 1 Corinteni 7:12, 13, 16.
SEMNALUL SPRE CARE SE ÎNDREAPTĂ NAŢIUNILE
4. Cum putem dovedi că îl iubim cu adevărat pe Iehova?
4 În prezent, li se oferă oamenilor de pretutindeni prilejul de a-şi dovedi iubirea faţă de Iehova, aliniindu-se de partea Regatului său mesianic. Acesta este mijlocul de guvernare prin intermediul căruia va fi justificat numele lui Iehova. Atitudinea noastră faţă de Regat dovedeşte ce sentimente nutrim faţă de Iehova Dumnezeu însuşi.
5. (a) Ce s-a profeţit cu privire la zilele noastre în Isaia 11:10? (b) Ce înseamnă aceasta?
5 Iehova l-a inspirat pe profetul Isaia să scrie: „Şi se va întîmpla negreşit în ziua aceea că rădăcina lui Iese va fi înălţată ca un semnal pentru popoare. Spre el se vor îndrepta întrebător naţiunile şi locul său de odihnă va trebui să devină glorios“ (Isaia 11:10). Acea „rădăcină“ a lui Iese este glorificatul Domn Isus Cristos. Atunci cînd a început să îşi exercite autoritatea regală, el, în calitate de „rădăcină“ dătătoare de viaţă, a revitalizat linia regilor mesianici coborîtori din Iese prin fiul său, regele David (Apocalips 5:5; 22:16). De la 1914, el ’s-a înălţat ca un semnal pentru popoare‘, — ca un punct de adunare pentru oamenii care doresc un guvern drept. Iehova însuşi l-a înălţat drept un asemenea Semnal, drept adevăratul Rege mesianic. — Isaia 11:12.
6. (a) Ce anume le-a dat oamenilor posibilitatea să se adune în jurul Regelui mesianic? (b) Ca urmare a faptului că ’s-au îndreptat în mod întrebător‘ spre „semnal“, ce au aflat ei?
6 Dar cum s-ar putea aduna în jurul Regelui ceresc oamenii de aici, de pe pămînt? Este necesar ca ei să fie informaţi din paginile Bibliei, pentru ca ei să-l poată vedea cu ochii înţelegerii. Sub îndrumarea spiritului sfînt, rămăşiţa Israelului spiritual a îndeplinit în mod viguros această activitate de informare, vestind pe întregul pămînt vestea bună a Regatului mesianic întemeiat al lui Dumnezeu. Oamenii din toate naţiunile au ascultat cu profundă apreciere această veste. Ei s-au interesat de exigenţele divine pe care trebuie să le satisfacă în calitate de supuşi ai Regatului, pentru a se bucura de viaţă eternă pe un pămînt transformat în paradis. Satisfăcuţi de răspunsurile primite din Biblie, ei au acţionat în armonie cu acestea şi au luat poziţie de partea Regatului mesianic al lui Iehova. Aţi făcut, deja lucrul acesta?
’VOR AUZI DAR NU VOR PUNE ÎN PRACTICĂ‘
7. Ce reacţie în faţa mesajului biblic a fost profeţită în Ezechiel 33:30–33?
7 Din cauza activităţii lor zeloase, Martorii lui Iehova constituie în mod frecvent subiectul de conversaţie al oamenilor. Dar ce atitudine au aceşti oameni faţă de mesajul pe care îl vestesc Martorii lui Iehova? Reacţia multora este asemănătoare aceleia a tovarăşilor de exil în Babilon ai profetului Ezechiel. Iehova a zis cu privire la ei: „Cît despre tine, o, fiu al omului, fiii poporului tău vorbesc unul cu altul (. . .) zicînd: «Veniţi, vă rog, şi auziţi care este cuvîntul care iese de la Iehova.» Şi ei vor veni înăuntru la tine cum vin oamenii şi se vor aşeza înainta ta ca popor al meu; şi ei vor auzi, în mod sigur, cuvintele tale, dar nu le vor pune în practică, fiindcă ei exprimă cu gura lor dorinţe desfrînate şi inima lor umblă în căutarea cîştigului lor nedrept. Şi iată că tu eşti pentru ei ca un cîntec al iubirilor senzuale, ca unul care are voce frumoasă şi care cîntă bine la un instrument cu coarde. Şi ei vor auzi în mod sigur cuvintele tale, dar nu există nimeni care să le pună în practică. Şi cînd se va realiza lucrul acesta — iată că se va realiza negreşit — atunci vor şti în mod sigur că a fost un profet în mijlocul lor.“ — Ezechiel 33:30–33.
8. În ce fel manifestă unii spiritul amintit?
8 Există mulţi oameni care îi admiră pe Martorii lui Iehova şi cărora le place literatura lor biblică. Ei poate că acceptă chiar şi oferta unui studiu biblic la domiciliu. Unii vin împreună cu prietenii lor la întrunirile speciale ţinute de către Martori. Spre exemplu, este un lucru aproape obişnuit ca numărul celor prezenţi la Comemorarea anuală a morţii lui Cristos să fie dublu faţă de numărul Martorilor activi ai lui Iehova. În unele ţări numărul celor prezenţi cu această ocazie este de cinci ori mai mare decît numărul Martorilor. Dar ce atitudine vor lua ei faţă de adevărurile biblice pe care le aud? Mai bine de două milioane şi jumătate de oameni au pus la inimă, în mod individual, aceste adevăruri, aducîndu-şi viaţa în armonie cu ele. Dar alţii le tratează ca pe o simplă muzică plăcută, ca pe ceva distractiv. Ei se situează pe o poziţie de spectatori, poate chiar adresînd cuvinte încurajatoare, dar fără să îşi dedice lui Dumnezeu viaţa şi fără să participe la serviciul său sacru.
9. În loc să se îndoiască şi să aştepte, ce vor face persoanele înţelepte?
9 Ce se cîştigă printr-o atitudine de îndoială şi aşteptare? În nici un caz favoarea şi ocrotirea din partea lui Iehova în cursul viitoarei sale zile de răzbunare. Pentru ca să vă aflaţi printre supravieţuitori, trebuie să daţi încă de pe acum dovezi convingătoare că ’v-aţi alăturat lui Iehova‘ şi că îi aparţineţi lui. — Zaharia 2:11; Matei 7:21.
EI AU LUAT DECIZIA CORECTĂ
10, 11. (a) Cine a fost Hobab şi ce invitaţie i s-a făcut? (b) De unde ştim ce decizie a luat el?
10 Toţi aceia care au devenit închinători ai lui Iehova şi continuatori ai lui Isus Cristos au decis în mod individual în acest sens. Lucrul acesta este valabil şi cu privire la toţi aceia care sînt moştenitori ai Regatul ceresc. Acum le este deschisă şi altora preţioasa ocazie de-a alege, cu perspectiva de a supravieţui necazul cel mare şi de a trăi în perfecţiune pe pămînt. Hobab le-a oferit acestor oameni un exemplu demn de a fi imitat.
11 Hobab a fost cumnatul lui Moise. El nu era un israelit, ci un membru al tribului cheniţilor, care trăiau pe teritoriul madianit. După ce Israel a primit Legea prin intermediul lui Moise şi a construit tabernacolul sacru pentru închinarea la Iehova, a sosit timpul ca ei să se îndrepte spre nord, către Ţara Promisă. Înaintea lor avea să meargă stîlpul de nor care reprezenta prezenţa lui Iehova, indicîndu-le ruta pe care trebuia să o urmeze şi locul în care să cantoneze. Dar era de mare folos ca israeliţii să aibă cu ei pe cineva care cunoştea terenul şi care putea să îi ajute să găsească lucrurile necesare unui cantonament. Moise l-a invitat pe Hobab să li se alăture, dar la început Hobab a refuzat, gîndindu-se că era mai bine să rămînă împreună cu rudele sale în locul său natal. Moise însă l-a îndemnat să reexamineze invitaţia ce i s-a făcut şi să ’servească drept ochi‘ pentru Israel, făcîndu-se astfel demn de a se împărtăşi de binecuvîntările pe care Iehova avea să i le acorde poporului său. Hobab a luat înţeleapta hotărîre de-a urma sfatul lui Moise, după cum indică Judecători 1:16. — Numere 10:29–32.
12. (a) Cine se aseamănă astăzi cu Hobab şi în ce privinţă? (b) Ce invitaţie de astăzi este asemănătoare aceleia pe care i-a făcut-o Moise lui Hobab?
12 Există astăzi oameni care au fost ilustraţi prin Hobab. Deşi nu sînt Israeliţi spirituali aceştia îşi leagă soarta de aceea a moştenitorilor Regatului în tîmpul călătoriei spre noul sistem a lui Dumnezeu. Pentru a face lucrul acesta, ei trebuie să rupă legăturile cu rudele ataşate acestei lumi şi cu guvernele omeneşti. Ei servesc cu bucurie sub conducerea Mai Marelui Moise, Isus Cristos, împreună cu rămăşiţa „fraţilor“ lui Cristos, deschizînd frecvent noi teritorii pentru predicarea veştii bune. Mulţi dintre ei s-au mutat în zone în care nevoia de vestitori ai Regatului este foarte mare, servind adesea în calitate de pionieri şi misionari şi folosindu-şi din plin timpul pentru a le aduce oamenilor la cunoştinţă că Regatul lui Dumnezeu este singura speranţă reală a omenirii. Există încă numeroase alte ocazii de a participa la un asemenea serviciu sacru. Persoanele calificate sînt invitate să se ofere şi să se împărtăşească în felul acesta de binecuvîntările de care este însoţit un asemenea serviciu lărgit. Vă puteţi oferi la fel?
13. (a) Cine a fost Iael şi care era poziţia soţului ei faţă de închinătorii lui Iehova? (b) Cu ce încercare a fost confruntată Iael?
13 La circa 180 de ani după ce Hobab a luat hotărîrea de a merge împreună cu Israel, unul dintre descendenţii lui, un bărbat care se numea Heber, locuia împreună cu soţia sa, Iael, nu departe de Meghido. Heber se despărţise de restul cheniţilor şi intrase în relaţii paşnice cu Iabin, un rege canaanit care îl asuprea cu cruzime pe Israel. Cînd Iehova l-a ridicat pe Barac în calitate de eliberator al Israelului, Sisera, comandantul oştirii lui Iabin, şi-a adunat armata şi cele nouă sute de care de război prevăzute cu coase de fier fixate la roţi. Dar însuşi Iehova a luptat pentru poporul său, provocînd derută în tabăra duşmană şi o inundaţie fulgerătoare, pentru a înnămoli carele de război. Însuşi Sisera şi-a abandonat carul şi a fugit pe jos spre cortul Iaelei, soţia lui Heber. Aşa cum spera Sisera, ea l-a invitat în cort. — Judecători 4:4–17; 5:20, 21.
14. Ce decizie a luat Iael şi ce a dovedit aceasta din partea ei?
14 Ea se afla acum în faţa unei încercări. Ce va face ea acum cu acest duşman al poporului lui Iehova? Ea l-a acoperit pe Sisera cu o pătură, i-a potolit setea cu lapte bătut şi a aşteptat pînă a adormit. Apoi „a luat un ţăruş de cort şi a luat în mînă ciocanul. Apoi s-a apropiat tiptil de el şi i-a înfipt ţăruşul în tîmplă şi l-a bătut pînă în pămînt, în timp ce el dormea adînc şi era obosit. Astfel a murit.“ Ceea ce a făcut Iael pretindea mult curaj şi iubire faţă de Iehova şi poporul său. Lucrul acesta mai implica din partea ei o acţiune fermă şi efort. — Judecători 4:18–22; 5:24–27, 31.
15. Cum dovedesc unii oameni astăzi că sînt asemenea Iaelei?
15 Ca şi în cazul altor închinători neisraeliţi ai lui Iehova, Iael le reprezenta pe „alte oi“ care le fac bine fraţilor spirituali ai lui Cristos. Indiferent ce legături pot să aibă rudele lor apropiate cu lumea şi cu clasa ei stăpînitoare, „alte oi“ nu aprobă asuprirea poporului lui Iehova de către conducătorii lumii. Loialitatea acestor „oi“ se manifestă faţă de Mai Marele Barac, Domnul Isus Cristos şi faţă de adevăraţii lui continuatori. Aceia care fac parte din clasa Iael nu ridică ei personal mîna împotriva conducătorilor laici, ci utilizează tot ce le stă la dispoziţie pentru a contracara eforturile care se fac în vederea oprimării servitorilor lui Iehova. Ei nu se reţin să aducă la cunoştinţa publică faptul că aprobă întru totul scopul lui Iehova de a-i distruge pe toţi duşmanii săi.
16, 17. (a) Ce exemplu demn de a fi imitat de noi este relatat în Fapte capitolul 8? (b) După aceea, ce ar trebui să continuăm să facem?
16 Nu este timp de pierdut. Dacă aveţi într-adevăr credinţă în Iehova şi în Regatul său mesianic, şi dacă v-aţi adus viaţa în armonie cu exigenţele Bibliei, atunci manifestaţi-vă în mod deschis şi fără întîrziere în sensul acesta. Manifestaţi spiritul eunucului etiopian despre care se relatează în Fapte, capitolul 8. De îndată ce a înţeles ce i se cerea, el l-a întrebat pe Filip, care îi prezentase vestea bună despre Cristos: „Ce mă împiedică să fiu botezat?“ Şi el a fost scufundat neîntîrziat în apă.
17 O dată ce aţi făcut astfel un excelent început, întăriţi-vă zilnic relaţia cu Iehova, căutaţi modalităţi de-a aplica mai deplin în viaţă Cuvîntul său şi participaţi cît mai din plin posibil la lucrarea vitală de vestire a Regatului, care se face acum, în cursul zilelor finale ale acestui sistem de lucruri.