ATALIA
1. Regină a lui Iuda, fiică a regelui Ahab al Israelului și a soției acestuia, Izabela; nepoată a lui Omri. (2Re 8:18, 26) Ea a fost soră cu Ioram, un rege al Israelului, precum și soră sau soră vitregă cu ceilalți 70 de fii ai lui Ahab, care au fost uciși la porunca lui Iehu. (2Re 3:1, 2; 10:1-9) Din motive politice, Atalia i-a fost dată de soție lui Ioram, fiul cel mai mare al lui Iosafat, rege al lui Iuda. (2Re 8:25-27; 2Cr 18:1) Ea a fost mama lui Ahazia, care, după un timp, a devenit rege al lui Iuda.
Atalia, la fel ca mama ei, Izabela, l-a instigat pe soțul ei, Ioram, să facă ce este rău în ochii lui Iehova pe parcursul celor opt ani în care acesta a domnit. (1Re 21:25; 2Cr 21:4-6) Asemenea mamei sale, ea a acționat cu cruzime și a vărsat sânge nevinovat. Când Ahazia, fiul ei rău, a murit după ce a domnit doar un an, Atalia i-a ucis pe toți membrii liniei regale, în afară de micuțul Ioas, pe care marele preot și soția acestuia (mătușa lui Ioas) l-au ascuns. După aceea, Atalia s-a autoproclamat regină și a domnit timp de șase ani, din c. 905 până în 899 î.e.n. (2Cr 22:11, 12). Fiii ei au furat din templu toate lucrurile sfinte și le-au folosit în închinarea la Baal. (2Cr 24:7)
Când Ioas, moștenitorul legitim al tronului, a împlinit șapte ani, marele preot Iehoiada, care era temător de Dumnezeu, l-a scos pe băiat din locul în care îl ținea ascuns și l-a făcut rege. Când Atalia a auzit zarva poporului, s-a dus imediat la templu și, văzând ce se petrecea acolo, a strigat: „Uneltire! Uneltire!”. Marele preot Iehoiada a poruncit să fie scoasă în afara incintei templului și să fie executată la intrarea Porții Cailor de la casa regelui. Probabil că ea a fost ultimul membru rămas din casa detestabilă a lui Ahab. (2Re 11:1-20; 2Cr 22:1–23:21) Cât de adevărate s-au dovedit cuvintele: „Niciun cuvânt al lui Iehova, pe care Iehova l-a rostit împotriva casei lui Ahab, nu va rămâne neîmplinit”! (2Re 10:10, 11; 1Re 21:20-24)
2. Un beniaminit din casa lui Ieroham care a locuit în Ierusalim. (1Cr 8:26-28)
3. Tatăl unui bărbat care s-a întors cu Ezra la Ierusalim în 468 î.e.n.; membru al familiei lui Elam. (Ezr 8:1, 7)