O femeie precaută şi altruistă

 1, 2. (a) Ce evenimente dramatice ale secolului al V-lea î.e.n. dorim să examinăm şi unde le găsim menţionate? (b) Cine a fost Ahaşveroş? (c) De ce ne va fi folositoare această incursiune în antichitate?

AICI, în oraşul Susa se afla un palat măreţ. Constructorii? Se pare că au fost Dariu I regele Persiei şi fiul său Xerxes I. Materialul destinat împodobirii acestei clădiri a fost adus de departe. Una din inscripţiile lui Dariu spune de exemplu că grinzile din cedru au fost aduse din Liban, aurul din Sardes şi Bactria, argintul şi arama din Egipt iar fildeşul l-au adus din India şi Etiopia.

² Din palatul strălucitor de altă dată, azi nu a mai rămas decît nişte ruine neînsemnate. Insă cu ajutorul cărţii biblice Estera (care fără îndoială a fost scrisă de loialul Mardoheu), putem „vizita“ palatul regal la începutul secolului al cincilea înaintea erei noastre. Putem reînvia un deceniu de evenimente dramatice (aproximativ între anii 484–474 î.e.n.) cînd s-a hotărît exterminarea poporului lui Dumnezeu de pe tot cuprinsul imperiului persan. Aceasta s-a întîmplat în zilele regelui Ahaşveroş (probabil Xerxes I). Incursiunea noastră în antichitate ne va aduce un mare folos, fiindcă Biblia s-a scris pentru instruirea oamenilor temători de Dumnezeu, „ca prin răbdarea şi prin mîngîierea pe care o dă Scriptura să avem speranţă“ (Rom. 15:4).

EGOISMUL DUCE LA UMILIRE

 3–5. Ce este cetatea Susa şi ce fel de adunare s-a ţinut acolo în anul al III-lea de domnie a regelui Ahaşveroş?

³ Regele Ahaşveroş al cărui imperiu se întindea din India pînă în Etiopia cuprinzînd o sută douăzeci şi şapte de regiuni jurisdicţionale, îşi avea tronul în reşedinţa sa din cetatea Susa, un loc întărit care adăpostea un ansamblu de edificii regale. Ne aflăm în anul al treilea de domnie a sa, cînd şi-a convocat căpeteniile, servitorii, forţele armate şi nobilii. Această adunare s-a întins pe o perioadă de o sută optzeci de zile, desigur din cauză că trebuia să se ţină cont de funcţionarii al căror serviciu nu le permitea să fie prezenţi cu toţii în acelaşi timp. (Probabil că s-a discutat şi în scopuri militare, căci istoricul grec Herodot raportează că în al III-lea an al domniei lui Xerxes regele a convocat o adunare pentru a pregăti războiul împotriva Greciei.) — Estera 1:1–4

⁴ La terminarea acestei renumite întruniri regele dă un banchet de şapte zile pentru toţi locuitorii cetăţii Susa. Festivitatea se desfăşoară la palat în curtea grădinii. Priveşte în jur! Draperii din in, bumbac şi material albastru, fixate cu frînghii din ţesătură fină şi lînă, vopsite cu purpură de un roşu violet, sînt suspendate pe inele de argint. Coloanele sînt din marmoră. Canapele de aur şi de argint sînt aşezate pe o pardoseală de porfir, de marmoră, de sidef şi de marmoră neagră. — Estera 1:5, 6

⁵ Se bea vin din vase de aur de cele mai diferite forme. De altfel persanii sînt băutori renumiţi. La acest ospăţ însă, nu respectă obiceiul de a-i sili pe caspeţi să bea o anumită cantitate de vin. — Estera 1:7, 8

 6. Ce fel de femeie este Vaşti şi cum a devenit evident acest lucru?

⁶ La una din celealte părţ, ale palatului regal, regina Vaşti dă şi ea un banchet în cinstea femeilor. Au trecut deja şapte zile de ospăţ şi inima regelui este veselă din pricina vinului. El numeşte şapte funcţionari ai curţii pentru a aduce în faţa lui şi în faţa oaspeţilor lui pe frumoasa Vaşti. Dar ce se întîmplă? Regina refuză să dea ascultare poruncii regelui. Ahaşveroş înfuriat, cere sfatul a şapte din cele mai apropiate căpetenii ale sale, deoarece erau oameni înţelepţi în probleme juridice. „Ce trebuie — a întrebat regele — să se facă reginei Vaşti după lege?“ Această femeie egoistă se face vinovată de nesupunere! — Estera 1:9–15

 7, 8. (a) Pe cine a păgubit Vaşti şi la ce a dus atitudinea ei? (b) Ce credeţi că putem învăţa din comportarea lui Vaşti?

⁷ Fii atent! Memucan, purtătorul de cuvînt al celor şapte, consideră că Vaşti nu a jignit numai pe rege, ci şi pe prinţi şi pe întregul popor. Purtarea ei va fi cunoscută şi toate femeile, chiar şi prinţesele vor dispreţui pe bărbaţii lor. De aceea, Memucan îi recomandă regelui să publice un decret prin care să i se interzică reginei Vaşti să mai apară în faţa lui, iar demnitatea regală să fie dată unei femei mai bună decît ea. Atunci fiecare femeie căsătorită va respecta pe bărbatul ei. — Estera 1:16–20

⁸ Această propunere îi place lui Ahaşveroş. Nu peste mult timp poporul, fiecare regiune jurisdicţională, primeşte înştiinţare în propria-i limbă. În legea mezilor şi perşilor, care nu se putea schimba, s-a scris şi această hotărîre prin care „fiecare soţ, întotdeauna, trebuie să fie stăpîn în casa lui“ (Est. 1:21, 22). Nesupunerea şi egoismul lui Vaşti a costat-o coroana şi a dus-o la umilire.

O FEMEIE SUPUSA GASEŞTE FAVOAREA REGELUI

 9. Cum se face alegerea reginei în locul lui Vaşti?

⁹ Pentru ca mînia lui Ahaşveroş să înceteze a trebuit să treacă un anumit timp. După aceasta, la propunerea miniştrilor săi, regele numeşte funcţionari care să le caute pe cele mai frumoase dintre tinerele fecioare din toate ţinuturile imperiului. Acestea sînt aduse în cetatea Susa şi puse sub supravegherea unui eunuc numit Hagai. Acestora li se va face masaj pînă la vremea cînd Ahaşveroş o va face regină în locul lui Vaşti pe aceea care-i va plăcea cel mai mult. (De la înlăturarea lui Vaşti şi pînă la alegerea celei ce o va înlocui au trecut aproximativ patru ani. Probabil întîrzierea a fost cauzată de absenţa regelui care era angajat în campania împotriva Greciei.) — Estera 2:1–4, 16, 17

10. (a) Cine este Mardoheu? (b) Cine este Estera?

¹⁰ Mardoheu, unul dintre servitorii regelui, este foarte interesat în legătură cu căutarea noii regine. El este un evreu credincios din tribul lui Beniamin, un urmaş al unui oarecare Chiş, care a fost dus în robia Babilonului de către Nebucadneţar în anul 617 î.e.n. împreună cu regele Ioiachin (sau Ieconia) şi cu alţi iudei. După un anumit timp Mardoheu a devenit tutorele fetei evreice orfane Hadasa. Semnificaţia acestui nume este „mirt“. De altfel ea este cunoscută sub numele de Estera, ceea ce înseamnă „mirt proaspăt“. Ea era fiica lui Abihail, unchiul lui Mordoheu. Ce tînără frumoasă a devenit ea! Ea „avea o statură frumoasă şi era plăcută la înfăţişare“. Nu ne surprinde faptul că atunci cînd se căuta o regină în locul lui Vaşti, Estera era între fetele care au fost adunate în cetatea Susa şi puse sub supravegherea lui Hegai. — Estera 2:5–8, 15

 11. Cum o tratează Hegai pe Estera, conform instrucţiunilor lui Mardoheu, ce nu divulgă ea?

¹¹ Estera este apreciată de Hegai care se grăbeşte să-i facă masaj şi să-i dea mîncăruri corespunzătoare, şi-i alege şapte însoţitoare tinere pentru a o însoţi în locul cel mai bun din casa femeilor. Estera, urmînd sfatul lui Mardoheu, vărul ei mai în vîrstă, nu dă pe faţă apartenenţa ei la poporul evreu. Timp de şase luni fecioarele alese primesc masaj cu ulei de mirt, iar timp de alte şase luni primesc masaj cu ulei de balsam. După acestea fiecare intră la Ahaşveroş şi pe urmă trece în „a doua casă a femeilor“ sub supravegherea lui Saaşgaz, îngrijitorul concubinelor regelui. — Estera 2:9–14

12. Ce trăsături de caracter are Estera, cum o priveşte Ahaşveroş şi cu ce rezultat?

¹² Estera nu este egoistă. Ea nu are pretenţie să i se dea podcabe strălucitoare şi nu cere nimic în plus de la Hegai, în afară de ceea ce îi dă el, lucru care nu o împiedică să obţină favoarea tuturor celor care o văd. Ne aflăm în luna Tebeth (decembrie-ianuarie), luna a zecea, în anul al şaptelea al domniei lui Ahaşveroş. Tensiunea ajunge la punctul culminant atunci cînd Estera intră la rege. Oare o să-i placă regelui? Desigur! Domnitorul persan se îndrăgosteşte de Estera, iubind-o mai mult decît pe oricare dintre celelalte femei, şi o face regină în locul lui Vaşti. Plin de bucurie el dă un mare ospăţ tuturor prinţilor şi servitorilor săi, „banchetul Esterei“. În afară de aceasta el decretează o amnistie în toate regiunile jurisdicţionale (probabil reduceri de impozite, eliberări din serviciul militar şi închisoare). Ahaşveroş face cadouri demne de un monarh. Ce timpuri îmbucurătoare! — Estera 2:15–18

13. (a) Care a fost podoaba cea mai importantă a Esterei? (b) Ce învăţătură pot desprinde femeile creştine din secolul XX examinînd conduita lui Vaşti şi a Esterei?

¹³ O femeie cu adevărat supusă a primit favoarea regelui. Cu toate că Estera este — acum regină a Persiei, totuşi ea se conformează instrucţiunilor lui Mardoheu (Estera 2:19, 20). Privind în trecut, ne putem imagine pe Estera ca o femeie încîntătoare în haine regeşti. Cu toate acestea podoaba ei principală este „omul ascuns al inimii, cu haina incoruptibilă a unui spirit blînd şi liniştit care are mare valoare în ochii lui Dumnezeu“ (1 Pet. 3:3, 4). Femeile creştine din secolul al douăzecilea au toate motivele de a evita să fie egoiste ca fosta regină Vaşti care şi-a pierdut favoarea şi să imite supunerea şi altruismul Esterei temătoare de Dumnezeu.

14. De ce se poate bucura Mardoheu într-un mod deosebit de alegerea Esterei ca regină?

¹⁴ Un lucru vrednic de luat în seamă este faptul că atunci cînd Estera a devenit regină a fost o mare bucurie la care a luat parte desigur din toată inima şi verişorul ei mai în vîrstă, Mardoheu. El trebuie să fi presimţit că în final acest fapt va servi spre folosul tuturor evreilor care trăiesc în toate provinciile Persiei.

LOIAL, DAR FARA COMPROMIS

15. Ce uneltire descoperă Mardoheu şi ce se întîmplă cu trădătorii?

¹⁵ Estera rămîne în legătură cu Mardoheu, urmîndu-i indicaţiile. În timp ce Mardoheu este aşezat la poarta regelui, doi funcţionari de la curte, Bigtan şi Teres (care probabil păzesc uşa apartamentului regelui) se indignează şi caută momentul să ridice mîna asupra lui Ahaşveroş. Mardoheu află despre acest complot şi imediat îi dă se ştire Esterei care, în numele lui Mardoheu îi transmite mal departe regelui. Se deschide imediat o anchetă şi deoarece aceşti oameni au comis crimă de lezmajestate sînt executaţi, corpurile lor fiind atîrnate pe un stîlp şi expuse public. Cu toate că Mardoheu atunci nu primeşti nici o recompensă, actul său de fidelitate a rămas înscris în cartea întîmplărilor curente. — Estera 2:21–23

16, 17. (a) Cine este Haman? (b) De ce Mardoheu nu vrea să se închine în faţa lui Haman?

¹⁶ Deşi Mardoheu este loial faţă de puterea guvernatoare şi îi acordă respectul cuvenit, el nu este omul să facă compromis. Cu timpul, din anumite considerente, Ahaşveroş numeşte prim-ministru pe un oarecare om bogat numit Haman. Conform poruncii regelui, toţi slujitorii aflaţi la poarta palatului trebuie să-şi plece genunchiul şi să se închine adînc în faţa lui Haman. Dar priviţi pe Mardoheu! El refuză cu hotărîre să se închine înaintea noului prim-ministru. Acest fapt îl umple de mînie pe Haman. — Estera 3:1–5

¹⁷ De ce are Mardoheu o atitudine atît de hotărîtă? Fiindcă Haman este un agaghit, după toate aparenţele un descendent al liniei regale a amaleciţilor. Iehova a poruncit exterminarea totală a amaleciţilor fiindcă au arătat ură faţă de Dumnezeu şi poporul său pe care l-a atacat în Sinai (Exod 17:8, 14–16; Deut. 25:17–19; 1 Sam. 15:1–33). Iată motivul pentru care Mardoheu s-a împotrivit cu toată hotărîrea să se închine în faţa lui Haman. Închinarea în faţa lui Haman nu ar fi însemnat numai respect, ci pace cu acest amalecit şi omagierea lui. Fiind vorba de integritatea faţă de Dumnezeu, Mardoheu rămîne neînduplecat.

18. Ce plan îşi face Haman cu privire le Mardoheu şi poporul său de pe întreg cuprinsul imperiului?

¹⁸ În urma acestei atitudini Haman este plin de mînie şi caută ocazia de a-l omorî pe Mardoheu şi de a extermina poporul evreu de pe tot cuprinsul imperiului. În acest scop, în luna I–îi a anului doisprecelea de domnie a lui Ahaşveroş, în luna Nisan, acest agaghit lipsit de conştiinţă recurge la prezice (fără îndoială un astrolog) pentru a arunca Pur, adică sorţul, pentru a cunoaşte care fi ziua cea mai prielnică pentru exterminarea poporului lui Iehova. — Estera 3:6, 7

19, 20. Ce acuze false aduce Haman asupra evreilor înaintea lui Ahaşveroş? Care este rezultatul?

¹⁹ Haman merge de grabă la Ahaşveroş şi îi prezintă pe evrei într-un mod fals, ca fiind de nedorit, fiindcă nu se supun legilor. Insoţindu-şi argumentele de o ofertă financiară, el spune: „Să se dea în scris ca ei să fie nimiciţi şi voi plăti zece mii de talanţi de argint (valoarea a mai multe milioane de dolari) în mîna celor ce fac serviciul de a-i duce în visteria regelui“. — Estera 3:8, 9

²⁰ Crede oare Ahaşveroş acuzele false? Da, le crede. Scoţîndu-şi inelul pe care-l folosea la pecetluirea documentelor oficiale, îl dă lui Haman spunînd: „Iţi dau ţie şi argintul şi poporul, fă cu ei ce vei vedea de bine“. Nu peste mult timp, la porunca lui Haman, secretarii regali scriu scrisori care conţin hotărîrea de exterminare e evreilor. Acest agaghit nelegiuit foloseşte inelul care poartă pecetea personală a monarhului şi îl aplică pe ceară sau pe un alt material moale de pe aceste documente pentru a le da, oficial, putere. — Estera 3:10–12

21. Ce se pregăteşte în ziua a 13-a a lunii Adar a anului al doisprezecelea al domniei lui Ahaşveroş, ca urmare a poruncii regale?

²¹ În scurt timp scrisorile se află în mîinile curierilor care călăresc pe iuţii cai de poştă. Decretul publicat în diferite limbi şi răspîndit în tot imperiul, împuterniceşte devastarea şi exterminarea evreilor Cînd? În ziua 13 a lunii de iarnă Adar (februarie-martie). Este, aşadar, uşor de înţeles că în timp ce Ahaşveroş şi Haman stau şi beau, oraşul Susa în care se aflau mulţi evrei, este cuprins de panică. — Estera 3:13–15; 9:18

O DOVADA DE CURAJ

22. Cum reacţionează Mardoheu şi ceilalţi evrei, cînd iau cunoştinţă de planul de exterminare a naţiunii?

²² De îndată ce planul de exterminare a naţiunii ajunge la cunoştinţa lui Mardoheu, al îşi sfîşie hainele, se îmbracă într-o haină dură de sac, îşi pune cenuşă pe cap în semn de doliu şi începe să se vaiete cu strigăte amare. Nenorocirea care-i ameninţă devine un motiv de doliu pentru evreii din toate ţinuturile jurisdicţionale. Ei postesc şi desigur că multe rugăciuni se înalţă către Iehova Dumnezeu. — Estera 4:1–3

23. Ce a poruncit Mardoheu Esterei să facă şi ce s-ar fi putut întîmpla dacă ar fi intrat nechemată la rege?

²³ Şi Estera este pătrunsă de o adîncă durere. Ea îi trimite haine lui Mardoheu în locul hainilor din sac, dar el le refuză. Drept răspuns el îi trimite un exemplar al decretului dat de curînd şi îi porunceşte să meargă la rege şi să ceară îndurare pentru poporul ei. Ce răspunde ea? „Oricine ştie că orice bărbat sau femeie care intră la rege nechemat este pedepsit cu moartea, şi numai dacă regele îşi întinde spre el sceptrul de aur, atunci poate să rămînă în viaţă. Cît despre mine, deja de treizeci de zile nu m-a chemat la el“ (Estera 4:4–11). Cu siguranţă Estera şi-ar pierde viaţa dacă regele nu şi-ar întinde spre ea în mod excepţional, sceptrul de aur, acel toiag pe care-l poartă ca simbol al puterii regale. Desigur se cere un mare curaj şi credinţă în Iehova să mergi nechemat în faţa domnitorului.

24. Ce crede Mardoheu despre faptul că Estera a ajuns regină?

²⁴ Cu toate acestea, Mardoheu îi răspunde: „Să nu-ţi imaginezi în sufletul tău că poporul din casa regelui va fi mai ocrotit decît ceilalţi evrei. Căci dacă tu în timpurile acestea vei tăcea, ajutorul pentru evrei va veni din altă parte; dar în ce te priveşte pe tine şi casa tatălui tău, voi veţi pieri. Şi cine ştie, dacă nu pentru aceste timpuri ai primit demnitate regală.“ — Estera 4:12–14. Mardoheu este convins că Estera a ajuns regină tocmai pentru acum, în urma unui plan bine stabilit, pentru eliberarea poporului lui Dumnezeu. Dar oare Estera va da dovadă de altruism, curaj şi credinţă?

25. Ce au făcut în realitate Estera, Mardoheu şi ceilalţi evrei, prin faptul că au postit?

²⁵ În răspunsul ei, Estera îl urgentează pe Mardoheu să adune pe toţi evreii din Susa şi să postească pentru ea. „Şi eu“ — a spus ea — „voi posti şi voi intra la rege în ciuda legii, şi dacă va fi să pier, voi pieri.“ Această femeie precaută este gata să-şi rişte viaţa. Dar ceea ce a determinat-o pe această femeie înţeleaptă la o asemenea conduită a fost curajul şi altruismul în interesul poporului ei. Astfel, Estera, Mardoheu şi toţi evreii din Susa privesc spre Iehova ca eliberator, rugîndu-se şi postind. — Estera 4:15–17

26. Ce poate permite Dumnezeu în ziua de azi duşmanilor poporului său şi în consecinţă ce trebuie să facă discipolii unşi ai lui Cristos şi asociaţii lor consacraţi?

²⁶ Şi în timpurile moderne discipolii unşi ai lui Cristos, iudeii spirituali şi asociaţii lor, trebuie să stea curajos în faţa încercărilor şi a duşmanilor (Rom. 2:28, 29). Regele domnitor Isus Cristos poate permite duşmanilor poporului Dumnezeu să meargă pînă la extrem în străduinţele lor de a-i extermina. Cît este deci de important ca discipolii unşi ai lui Isus Cristos şi asociaţii lor consacraţi să acţioneze curajos şi, rugîndu-se pentru înţelepciune divină, să dovedească o credinţă victorioasă! Dar va sprijini oare Iehova şi pe mai departe pe poporul său? Judecă singur pe măsură ce drama din zilele Esterei se desfăşoară în faţa noastră.