Întrebări de la cititori
◼ A avut oare tînăra iudeică Estera relaţii sexuale imorale cu regele Persiei, pentru a-i cîştiga favoarea şi a obţine astfel avantaje?
Pornind de la anumite relatări laice, se poate ca unii să fi ajuns la această concluzie, dar consemnarea biblică, demnă de toată încrederea, contrazice această supoziţie.
Istoricul iudeu Josephus Flavius prezintă o relatare laică privitoare la refuzul reginei persane Vasti de a se înfăţişa înaintea soţului ei Ahaşveroş, după care regele, evident Xerxes I din secolul al cincilea î. e. n., a repudiat-o cu mînie pe Vasti şi a consimţit să-i fie căutată în întregul imperiu o nouă regină. Au fost adunate frumoase fete virgine şi au fost supuse unui îndelungat program de îngrijire a frumuseţii.
„Apoi cînd [eunucul regelui] a considerat că virginele au fost suficient îngrijite (. . .) şi erau potrivite acum pentru a se sui în patul regal, el a trimis în fiecare zi cîte una ca să se culce cu regele, care, după ce avea relaţii cu ea, o trimitea numaidecît înapoi la eunuc. Dar cînd a ajuns şi Estera la el, acesta a fost încîntat de ea, şi apoi, îndrăgostindu-se de ea, a făcut-o soţia lui legitimă, luînd-o în căsătorie.“ — Jewish Antiquities, cartea XI, 184-202, tradusă de Ralph Marcus, (cartea 11, capitolul 6, paragrafele 1, 2, după traducerea lui William Whiston).
Această relatare laică se poate să-i fi determinat pe unii să creadă că fetele virgine ar fi avut relaţii sexuale imorale cu regele şi că singura deosebire în cazul Esterei a fost că imoralitatea ei s-a soldat cu căsătoria, devenind regină. Biblia ne oferă însă informaţii mult mai exacte şi satisfăcătoare.
După ce descrie măsurile de ordin cosmetic, Biblia spune: „Apoi (. . .) în aceste condiţii [fiecare] tînără a venit ea însăşi la rege. (. . .) Seara intra ea însăşi, iar dimineaţa se reîntorcea în cea de a doua casă a femeilor, sub supravegherea lui Şaaşgaz, păzitorul concubinelor. Ea nu mai intra la rege dacă regele nu o plăcuse şi nu o chemase pe nume.“ — Estera 2:13, 14.
Scripturile spun că Estera „a fost luată“ la „casa femeilor“ pentru îndelunga îngrijire cosmetică prescrisă: „Apoi Estera a fot dusă la regele Ahaşveroş (. . .) Şi regele a iubit-o mai mult decît pe celelalte femei, astfel că ea a cîştigat mai multă favoare şi bunătate iubitoare în faţa lui decît toate celelalte virgine. Şi el i-a pus pe cap podoabă regală pentru cap şi a făcut-o regină în locul Vastiei.“ — Estera 2:8, 9, 16, 17.
Aţi observat din relatarea biblică unde erau duse femeile după ce şi-au petrecut noaptea cu regele? «În cea de a doua casă a femeilor, sub păzitorul concubinelor.» Astfel deci, ele deveneau concubine. Mardoheu, cel care a scris cartea biblică a Esterei, a fost evreu şi, în acele timpuri, în poporul său o concubină avea statut de soţie secundară. Legea divină prevăzuse ca un israelit să poată lua o fată străină, care era luată captivă în timp de război, şi ea putea să devină concubina lui sau soţia lui secundară, cu drepturi legale şi sub ocrotire legală. (Deuteronom 21:10-17; compară cu Exod 21:7-11.) Copiii născuţi de o asemenea concubină legitimă erau legitimi şi puteau să obţină o moştenire. Cei 12 fii ai lui Iacob, strămoşul celor 12 triburi ale Israelului, erau descendenţii soţiilor şi ai concubinelor sale legitime. — Geneza 30:3-13.
Procedura a fost aceea că, după ce virginele fuseseră la regele persan, ele s-au dus la casa concubinelor. Faptul acesta arată că ele au devenit soţiile sale secundare.
Care a fost însă situaţia Esterei? Biblia nu spune că ea ar fi dormit cu regele şi astfel ar fi cîştigat favoarea lui. Ea nu spune că ea ar fi fost dusă la casa concubinelor, ci spune pur şi simplu: „Atunci Estera a fost dusă la regele Ahaşveroş, la casa lui regală. (. . .) Şi regele a ajuns să o iubească pe Estera mai mult decît pe celelalte femei.“ Să ne aducem aminte că anterior, fără nici un compromis de ordin sexual cu privire la starea ei de virtute şi de virginitate, a cîştigat „bunătatea iubitoare“ a lui „Hegai, păzitorul femeilor. Ba mai mult: „Tot timpul Estera a continuat să cîştige favoare în ochii oricui o vedea.“ (Estera 2:8, 9, 15-17) Este limpede, astfel, că Estera a produs o puternică impresie asupra regelui şi a cîştigat respectul acestuia, tot la fel cum cîştigase şi respectul altora.
Cît de recunoscători putem fi pentru fapele şi pentru înţelegerea pe care ne-o oferă Biblia! Cu toate că au trecut mii de ani de la acele evenimente, noi avem, totuşi, toate motivele să credem că Estera a acţionat cu adevărată virtute şi în conformitate cu principiile divine.