Iehova este cu adevărat grandios!
MAIESTUOS, distins, suprem, măreţ şi magnific. Acestea sînt cîteva dintre sinonimele cuvîntului „grandios“ (engl. grand), aşa cum apar notate în dicţionarea. Într-adevăr, toate aceste adjective pot fi utilizate pentru a-l identifica pe „grandiosul Creator“, aceasta fiind expresia folosită în Ecleziast 12:1 atunci cînd vorbeşte despre Dumnezeu.
‘Dar cuvîntul „grandios“ nu figurează în traducerea biblică de care dispun eu’, ai putea spune tu. Este aşadar exactă New World Translation (Traducerea Lumii Noi)?
În mod categoric, aici nu este vorba de o adăugare la Cuvîntul lui Dumnezeu, fapt care este condamnat în mod expres chiar în interiorul său (Deuteronom 4:2; 12:32; Proverbe 30:6; Apocalips 22:18). Mai degrabă, este vorba despre străduinţa de a transpune în limba noastră modernă semnificaţia exactă şi completă a termenului ebraic original. Nu este suficient să traducem acest termen doar prin cuvîntul „Creator“, chiar dacă în esenţă este corect. New World Translation (Traducerea Lumii Noi), 1984, cu referinţe, explică: „«Grandiosul tău Creator.» Ebr(aică) bohre‘ey‘kha. Participiul verbului ebr(aic) ‘a crea’ este la plural pentru a indica grandoarea sau măreţia.“
Redactorii Bibliei, care au fost inspiraţi de Dumnezeu, foloseau deseori la plural anumite forme verbale sau anumite substantive pentru a vorbi despre Dumnezeu. Acest fapt nu însemna însă sub nici o formă că ei ar fi crezut într-un Dumnezeu multiplu sau format din trei persoane. Dimpotrivă, apostolul Pavel scrie: „Există un singur Dumnezeu, Tatăl“ şi adaugă: „Şi există un singur Domn, Isus Cristos“ (1 Corinteni 8:6). Dacă totuşi aceşti redactori au utilizat o formă de plural, au făcut-o numai pentru a sublinia poziţia unică, inegalabilă, a lui Iehova. El este maiestuos, distins, înălţat, ilustru, copleşitor, magnific şi tot ce poate fi mai măreţ. El este cu adevărat grandios!
Dumnezeu este Creatorul şi Instructorul prin excelenţă
Un psalmist se întreabă: „Fiindcă cine, în ceruri, poate fi comparat cu Iehova? Cine se poate asemăna cu Iehova printre fiii lui Dumnezeu?“ (Psalm 89:6). Nici chiar Fiul său întîi-născut, care a colaborat la lucrarea de creare în calitate de „meşter priceput“, nu poate fi comparat cu Iehova sub acest aspect. De altfel, el însuşi a recunoscut acest lucru atunci cînd s-a aflat pe pămînt şi cînd era omul Isus Cristos. El a spus: „Tatăl este mai mare decît mine“ (Ioan 14:28). Cu toate că a fost „meşterul priceput“ al Tatălui său, el nu a pretins niciodată titlul de Creator. El l-a glorificat pe Dumnezeu, recunoscîndu-l drept singurul şi unicul Creator. — Vezi Geneza 1:26, 27; Proverbe 8:30; Matei 19:4.b
Iehova nu este doar un puternic, un dumnezeu aşa cum sînt mulţi alţii; ci el este Dumnezeul Atotputernic, Dumnezeul care este unic (Psalm 82:6; Apocalips 11:17). Avînd în vedere poziţia sa unică, se potriveşte în mod perfect să vorbim despre el ca despre un „grandios Dumnezeu“. În acest mod a fost numit, de altfel, de profetul Daniel, atunci cînd i s-a cerut să interpreteze visul regelui Nabucodonosor. El a spus: „Însuşi grandiosul Dumnezeu a făcut cunoscut regelui ce trebuie să se întîmple după aceasta. Iar visul este sigur şi interpretarea lui este demnă de încredere.“ Atunci regele i-a răspuns: „Într-adevăr, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul regilor şi Dezvăluitorul secretelor.“ — Daniel 2:45, 47.
Un grandios Dumnezeu care are puterea să anunţe viitorul şi să dezvăluie secretele este, în mod evident, în stare să-şi îndrume bine poporul său şi să-l instruiască în aşa fel încît acesta să evite pericolele. El este un instructor incomparabil, este „grandiosul Instructor“, aşa cum este numit la Isaia 30:20, 21. Acest fapt se dovedeşte a fi adevărat în primul rînd pentru că ansamblul învăţăturii sale conţine înţelepciunea superioară. De exemplu, el a dat avertizări care au deschis ochii slujitorilor săi asupra pericolelor pe care le prezintă tutunul, toxicomania, transfuziile de sînge şi imoralitatea sexuală, şi aceasta cu mult timp înainte ca oamenii de ştiinţă şi medicii să recunoască cu adevărat pericolele acestor practici.c
În al doilea rînd, metoda de instruire însăşi este incomparabilă. Ea este întotdeauna pozitivă, plină de iubire şi răbdare, reflectînd o înţelegere perfectă a necesităţilor şi posibilităţilor fiecăruia. Metoda sa este extrem de eficientă. Nu este deci de mirare că un slujitor al lui Dumnezeu din trecut a ridicat următoarea întrebare; pentru a face o comparaţie: „Iată, Dumnezeu acţionează în mod sublim cu puterea sa; cine este un instructor asemenea lui?“ — Iov 36:22.
Rege, Făuritor şi Stăpîn
Ierusalimul, sediul care prefigura teocraţia lui Iehova, era numit „oraşul grandiosului Rege“ (Psalm 48:1, 2). Psalmul 135:21 îl identifică pe acest „Rege grandios“ ca fiind „Iehova, care locuieşte în Ierusalim.“ (Vezi şi Psalm 47:8; Matei 5:35.) În mod evident, întrucît este Suveranul universului, iar tronul său este ceresc, grandiosul Rege nu a locuit niciodată, în sensul propriu al cuvîntului, la Ierusalim. Aici au locuit numai regii umani care au domnit în calitate de reprezentanţi ai săi. — Psalm 10:16; 29:10; Ieremia 10:10; Daniel 4:34.
Dar începînd din anul 1914, Iehova îşi exercită din nou domnia sa prin intermediul unui Rege care îl reprezintă. Este vorba, de această dată, de Fiul său, Isus Cristos, care a fost instalat în „Ierusalimul ceresc“ (Evrei 12:22; Apocalips 11:15; 12:10). Regatul său mesianic va stabili pentru totdeauna legitimitatea suveranităţii lui Iehova şi va înlătura din univers pe toţi aceia care au contestat dominaţia Grandiosului Rege.
În conformitate cu textele din Iov 35:10; Psalm 149:2 şi Isaia 54:5, Iehova este numit, de asemenea, ‘grandios Făuritor’. Ultimele două texte amintite îl prezintă pe Iehova ca cel care face din Israel o naţiune care să servească interesele sale. Astfel, Iehova nu numai că are puterea să creeze, ci este în stare să şi acţioneze în aşa fel încît creaturile sale să devină ceea ce doreşte el să le vadă devenind, pentru ca în acest fel să se realizeze scopul său. Toate acestea sînt în perfect acord cu însăşi semnificaţia numelui său, şi anume: „El face să devină.“
Un astfel de Rege grandios şi Făuritor grandios este deci demn de încredere. Ba încă, el merită iubirea, ataşamentul, şi, mai presus de toate, închinarea noastră. El este în drept să fie numit ‘grandiosul nostru Stăpîn’ (Osea 12:14). N-ar trebui ca noi să imităm infidela naţiune Israel, care a prefigurat creştinătatea din epoca noastră. Referitor la aceşti apostaţi, Maleahi a scris: „«Un fiu, din partea lui, îşi onorează tatăl, şi un slujitor, pe grandiosul său stăpîn. Dacă deci eu sînt un tată, unde este onoarea faţă de mine? Şi dacă sînt un mare stăpîn, unde este teama de mine?», a spus Iehova al oştirilor, vouă, o, preoţilor care dispreţuiţi numele meu!“ (Maleahi 1:6). Noi trebuie să-l onorăm pe marele nostru Stăpîn cu o teamă plină de respect profund şi să nu-i dispreţuim numele, căutînd să-l ascundem — aşa cum au făcut mulţi traducători moderni — sau să-l scoatem cumva din Biblie ca şi cum ar fi un lucru ruşinos ca acest nume să fie menţionat. Dimpotrivă, vom fi mîndri să-i purtăm numele, pentru a ne identifica în calitate de martori ai săi.
Să recunoaştem în mod deplin grandoarea lui Iehova
Dumnezeu este personificarea însăşi a iubirii şi a tuturor calităţilor (1 Ioan 4:8). Nu este deci de loc surprinzător că Isaia îl denumeşte pe „Dumnezeul adevărat, Iehova, Creatorul cerurilor“, prin simpla expresie „Cel Grandios“. Iehova este într-adevăr personificarea grandorii. — Isaia 42:5.
Dacă recunoaştem în mod deplin că el este grandiosul Rege care începînd din 1914, îşi exercită dominaţia într-un sens special, atunci vom păstra o strictă neutralitate faţă de afacerile politice. Noi vom evita să luăm poziţie de vreo parte oarecare, în cadrul lumii, fie chiar şi într-o formă pasivă. În schimb, vom adopta o atitudine pozitivă în favoarea dominaţiei lui Dumnezeu, şi anume, ‘căutînd mai întîi regatul şi dreptatea Sa’ şi predicînd în mod activ „această veste bună a regatului“ semenilor noştri. — Matei 6:33; 24:14.
Dacă recunoaştem în mod deplin că Iehova este „grandiosul Stăpîn“, atunci ne vom reţine să rostim vreun cuvînt sau să întreprindem vreo acţiune care ar fi în contradicţie cu ceea ce preconizează el. Noi vom fi gata întotdeauna să-l ascultăm. Întrucît el ocupă poziţia unică de mare Dumnezeu, grandios Creator şi grandios Făuritor, vom recunoaşte că el are dreptul să primească ataşamentul nostru exclusiv. Noi nu vom da înapoi să înfăptuim ceea ce pretinde el de la noi, chiar dacă unele dintre cerinţele sale ni s-ar părea restrictive. Noi vom accepta cu toată spontaneitatea măsurile luate de Iehova pentru menţinerea păcii şi unităţii în sînul adunării şi al familiei. — Vezi Evrei 13:17; Efeseni 6:1–3.
Dacă recunoaştem în mod deplin că Iehova este grandiosul nostru Instructor, nu vom contesta şi nu vom critica metodele de instruire pe care le foloseşte în prezent „sclavul fidel şi prevăzător“. Dimpotrivă, vom susţine măsurile disciplinare care s-ar putea să fie necesare uneori pentru instruirea noastră şi ne vom strădui în acelaşi timp să tragem foloase maxime din excelentele manuale de studiu pe care ni le pune la dispoziţie astăzi organizaţia vizibilă a lui Dumnezeu. — Matei 24:45–47.
În rezumat, dacă recunoaştem în mod deplin că Iehova este Cel Grandios, vom sesiza cu promptitudine orice ocazie pentru a-i sluji. Puterea, celebritatea şi bogăţia de care se bucură oamenii politici, vedetele din lumea spectacolului şi magnaţii finanţelor nu sînt nimic în comparaţie cu privilegiul de a-i sluji Grandiosului Iehova.
Mulţi oameni s-ar putea să fie dispuşi să admită că Iehova este Creatorul şi Făuritorul lor, dar cînd este vorba să recunoască şi faptul că el este şi Dumnezeul lor, Instructorul lor, Regele şi Stăpînul lor, atunci se împotrivesc. Să nu comitem niciodată această eroare. Să nu uităm faptul acesta: atît în calitate de Creator şi Făuritor cît şi în calitate de Dumnezeu, Rege sau Stăpîn, Iehova este maiestuos, distins, suprem, magnific şi tot ce poate fi mai măreţ. Da, el este cu adevărat grandios!
[Note de subsol]
a English-Romanian Dictionary, editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1984, pag. 390 şi Dicţionarul de sinonime al limbii Române, editura academiei Republicii Socialiste România, 1982, pag. 337.
b Nu este întîmplător faptul că, atunci cînd vorbeşte atît despre Iehova cît şi despre „meşterul său priceput“, Geneza 1:26 spune: „să facem“, în timp ce versetul următor Gen. 1:27 foloseşte verbul „a crea“ atunci cînd este vorba numai de Iehova. Iată ce declară cu privire la termenul ebraic „a crea“ un dicţionar („A Dictionary of the Hebrew Old Testament in English and German“ de Koehler şi Baumgartner): „În V[echiul] T[estament] [acest cuvînt] este un termen teologic care se referă în exclusivitate la Dumnezeu.“
c Cu mai multe decenii în urmă, aceste pericole au fost dezvăluite cu ajutorul Scripturilor în paginile Turnului de veghere (ediţiile engleze) din 1 iulie 1942, pag. 205–207; 1 iulie 1945, paginile 198 la 201; 1 decembrie 1949, pagina 367 şi în paginile revistei Awake! (Treziţi-vă!) din 8 februarie 1951, paginile 6 şi 7.