„Iehova este Păstorul meu“

„Iehova este Păstorul meu. Nu voi duce lipsă de nimic.“ — PSALM 23:1.

 1, 2. Care au fost unele dintre realizările lui David, şi cîţi psalmi a compus el?

IMAGINEAZĂ–ŢI scena: În timp ce armata filisteană şi cea israelită stau faţă în faţă, Goliat, un uriaş filistean, îi provoacă pe israeliţi să–l înfrunte. Un tînăr, neavînd alte arme decît o praştie şi nişte pietre, porneşte spre el şi, cu precizie, aruncă o piatră care străpunge fruntea uriaşului, ucigîndu–l. Cine este acest tînăr? David, un păstor. Această victorie uimitoare a obţinut–o cu ajutorul lui Iehova Dumnezeu. — 1 Samuel, capitolul 17.

² Acest om avea să devină regele Israelului; domnia sa avea să dureze 40 de ani. Fiind un iscusit cîntăreţ la harpă, el avea să compună numeroase poezii sub inspiraţie divină. El a mai scris peste 70 de psalmi neobişnuit de frumoşi care încă şi astăzi sînt o inepuizabilă sursă de încurajare şi sfaturi pentru slujitorii lui Iehova. Cel mai cunoscut dintre aceştia este Psalmul 23. De ce nu ţi–ai deschide Biblia pentru a urmări studiul pe care îl vom face acum verset cu verset?

Iehova, un Păstor plin de iubire

 3. (a) În ce împrejurări şi–a riscat David viaţa pentru a–şi ocroti oile? (b) În ce sens este Iehova Păstorul nostru?

³ „Iehova este Păstorul meu“ (Psalm 23:1). Fiind el însuşi un păstor experimentat, David ştia cum să conducă, să hrănească şi să ocrotească oile. Într–o zi, de pildă, el şi–a apărat în mod curajos turma de atacul unui leu, iar cu o altă ocazie de acela al unui urs (1 Samuel 17:34–36). Oile lui aveau o deplină încredere în el. Dar în relaţie cu Iehova, el însuşi era o oaie. Deoarece se afla în siguranţă sub ocrotirea plină de iubire a lui Dumnezeu, el a putut spune: „Iehova este Păstorul meu.“ Încerci şi tu un moment de siguranţă sub toiagul marelui Păstor, Iehova Dumnezeu? Fără nici o îndoială că el îi conduce, îi hrăneşte şi îi ocroteşte pe adoratorii săi de astăzi asemănători oilor. În plus, subpăstorii fideli şi plini de iubire veghează cu zel asupra acestor „oi“, în calitate de bătrîni numiţi în congregaţiile Martorilor lui Iehova. — 1 Petru 5:1–4.

 4. În ce privinţă este comparabilă situaţia noastră cu cea a israeliţilor în deşert?

⁴ „Nu voi duce lipsă de nimic.“ Să analizăm această declaraţie. Atenţia plină de iubire a lui Iehova nu trezeşte oare în tine un sentiment liniştitor de calm şi încredere? Îţi aminteşti cîte li s–au întîmplat israeliţilor în cei 40 de ani de rătăcire prin deşert? Dumnezeu s–a îngrijit de toate necesităţile lor! Acelaşi lucru se întîmplă şi astăzi. Slujitorii fideli ai lui Iehova nu duc lipsă de nimic. Mulţi pot aplica asupra propriilor lor persoane aceste cuvinte inspirate ale lui David: „Am fost tînăr, am şi îmbătrînit, şi totuşi nu l–am văzut pe cel drept părăsit de tot, nici pe descendenţii săi căutînd pîine“ (Psalm 37:25). Astăzi, prin intermediul ‘sclavului fidel şi prevăzător’ este asigurată hrana spirituală din abundenţă (Matei 4:4; 24:45–47). În afară de întrunirile săptămînale, noi posedăm Biblia, primim periodicele Turnul de veghere şi Treziţi–vă! precum şi multe alte publicaţii. Chiar şi în ţările în care lucrarea este interzisă martorii lui Iehova primesc cu regularitate hrană spirituală. Nu, oile lui Iehova nu duc lipsă de nimic.

 5. De ce în zilele noastre oile lui Iehova trăiesc în pace şi linişte, şi ce rezultă de aici?

⁵ „El mă face să mă culc în păşuni pline de iarbă“ (Psalm 23:2). În Israelul antic, numeroase oraşe erau înconjurate de păşuni întinse şi bogate. La fel cum un păstor plin de iubire îşi păştea oile în deplină securitate pe aceste păşuni bogate, la fel poartă de grijă Iehova oilor sale astăzi. De fapt, psalmistul spune: „Noi sîntem poporul păşunii lui“ (Psalm 79:13; 95:7). Oilor luate în sens literal le merge bine cînd mănîncă pe săturate şi pot sta culcate în timpul zădufului zilei. În zilele noastre, oile lui Iehova trăiesc în pace şi linişte, deoarece ele se încred în păstorii lor: supraveghetorii maturi şi experimentaţi care lucrează în congregaţii şi în cadrul circuitelor. Din aceasta rezultă o creştere a turmei spirituale. Numeroase persoane care altădată aveau parte de un tratament rău din partea falşilor păstori ai Babilonului cel Mare sînt acum oi ale lui Iehova fericite şi mulţumite.

 6. Cum ne călăuzeşte Iehova prin locuri de odihnă bine udate?

⁶ „Mă călăuzeşte prin locuri de odihnă bine udate.“ În Israel, pentru a–şi adăpa turma, păstorul trebuia să îşi conducă turma spre un loc cu apă. Dar adesea era greu să găseşti un asemenea loc în timpul sezonului secetos. Tot la fel, în zilele noastre, Iehova ne „călăuzeşte prin locuri de odihnă bine udate“, asigurîndu–ne din abundenţă apa adevărului. (Compară Ezechiel 34:13, 14.) Profetul Isaia lansează această invitaţie entuziasmantă: „Hei, voi, toţi cei însetaţi, veniţi la ape“ (Isaia 55:1). Bînd din aceste ape spirituale oile sînt la adăpost de judecăţile arzătoare ce vin „asupra celor care nu îl cunosc pe Dumnezeu şi asupra celor care nu ascultă de vestea bună“. — 2 Tesaloniceni 1:8; Apocalips 7:16, 17.

 7. Cînd este în mod special necesar ca Iehova să ne învioreze, şi în ce împrejurări se poate dovedi folositoare cunoaşterea textelor biblice pe de rost?

⁷ „El îmi înviorează sufletul“ (Psalm 23:3). Cînd sîntem obosiţi, sau ne aflăm în strîmtorare, sau ne simţim descurajaţi, sau avem de înfruntat vreo opoziţie îndîrjită, Iehova ne înviorează prin Cuvîntul său. Este deci bine ca fiecare creştin să–şi facă obiceiul de a citi cîte o parte din Biblie în fiecare zi. Faci tu lucrul acesta? Unii găsesc potrivit de a învăţa pe de rost anumite texte: Exod 34:6, 7 sau Proverbe 3:5, 6. De ce este folositor lucrul acesta? Deoarece, chiar dacă o încercare survine cînd nu ai la dispoziţie Biblia, ideile reconfortante ale Scripturilor te pot întări imediat. Numeroşi Martori întemniţaţi sau aruncaţi în lagărele de muncă din cauza ataşamentului lor nezdruncinat faţă de dreptate au fost mult învioraţi şi întăriţi amintindu–şi versetele pe care le cunoşteau pe de rost. Da, Cuvîntul lui Dumnezeu poate ‘înveseli inima’ şi poate da ‘strălucire ochilor’. — Psalm 19:7–10.

 8. Este oare uşor de umblat pe „făgaşurile dreptăţii“, şi la ce duc ele?

⁸ „Mă conduce pe făgaşurile dreptăţii.“ Într–adevăr, este greu de umblat pe făgaşurile dreptăţii, dar ele duc la viaţă. Isus a zis: „Strîmtă este poarta şi foarte îngustă este calea care duce la viaţă“ (Matei 7:14). Cît despre apostolul Pavel, el a declarat discipolilor din Listra, Iconia şi Antiochia: „În regatul lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.“ Fără îndoială că el ştia la ce se referă, deoarece, nu cu mult înainte, la Listra, a fost împroşcat cu pietre şi lăsat aproape mort. — Fapte 14:19–22.

 9. (a) În ce fel ‘ne conduce Dumnezeu pe făgaşurile dreptăţii’? (b) De ce ne va fi de folos să ne însuşim cuvintele consemnate în Psalmul 19:14? (c) Ce versete biblice ne pot ajuta să evităm capcanele impurităţii sexuale?

⁹ Iehova ne conduce „pe făgaşurile dreptăţii“ îndrumîndu–ne şi instruindu–ne prin Cuvîntul său şi al organizaţiei sale. Dar majoritatea oamenilor urmează calea largă şi spaţioasă „care duce la distrugere“ (Matei 7:13). Impuritatea sexuală atît de frecventă precum şi propagarea rapidă a bolii numită SIDA demonstrează faptul că toţi creştinii trebuie să fugă de societatea rea (1 Corinteni 15:33). Nici chiar gîndurile nu trebuie să ni le lăsăm să rătăcească pe căi necurate (Psalm 19:14). Pentru a putea face lucrul acesta, trebuie să aplicăm în permanenţă excelentele sfaturi ale Cuvîntului lui Dumnezeu referitoare la sexualitate şi la modul de a evita numeroasele capcane legate de impuritatea sexuală. — 1 Corinteni 7:2–5; Efeseni 5:5; 1 Tesaloniceni 4:3–8.

10. (a) Ce răspundere au Martorii lui Iehova faţă de numele divin? (b) De ce sîntem adesea criticaţi de oamenii din lume? (c) În ce împrejurări ne va ajuta Iehova?

¹⁰ „Din pricina numelui său.“ Martorii lui Iehova au marea răspundere de a glorifica numele lui Dumnezeu şi de a veghea ca niciodată să nu îl dezonoreze (Matei 6:9; Exod 6:3; Ezechiel 38:23). Mulţi oameni din lume sînt gata să–i arate cu degetul pe slujitorii lui Iehova. Dacă ne critică din cauza ataşamentului nostru faţă de principiile biblice, cum ar fi cele relativ la neutralitate sau la caracterul sacru al sîngelui, noi avem conştiinţa curată. Dar dacă o fac din cauza vreunui act incorect din partea noastră, îl vom dezonora pe Iehova (Isaia 2:4; Fapte 15:28, 29; 1 Petru 4:15, 16). Să urîm deci ceea ce este rău (Psalm 97:10). Dacă va trebui să suferim persecuţii, Iehova ne va ajuta şi ne va ocroti întotdeauna din cauza numelui său.

Iehova îşi ocroteşte oile

11. Ce se înţelege prin „valea umbrei adînci“, şi ce ne aminteşte aceasta în legătură cu Isus?

¹¹ „Chiar dacă umblu prin valea umbrei adînci, nu mă tem de nimic rău“ (Psalm 23:4). Traducerea Cornilescu a acestui verset sună astfel: „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de nici un rău.“ Aceste cuvinte ne fac să ne gîndim la trecătorile adînci sau văile care coboară din munţii Iudeei la estul Mării Moarte. O trecătoare sau un defileu unde, din umbră, animalele de pradă stau la pîndă este un loc periculos pentru oi. David a trecut prin multe văi de felul acesta în viaţa lui, aflîndu–se faţă în faţă cu moartea. Dar fiind condus de Dumnezeu, el îşi păstra încrederea şi nu era cuprins de panică. Noi ar trebui să avem o încredere asemănătoare în Iehova. Această menţionare a „umbrei adînci“ ne poate face să ne gîndim, de asemenea, la profeţia lui Ioan: „Poporul care umbla în întuneric a văzut o mare lumină, iar cît despre cei care stăteau într–o regiune a morţii, asupra lor a răsărit lumina.“ Cum? Prin marea lucrare de predicare organizată de Isus. — Isaia 9:2; Matei 4:13–16.

12. (a) Cum au reacţionat slujitorii lui Iehova în multe ţări în care sînt persecutaţi, şi cu ce rezultate? (b) Cum i–a încurajat Petru pe primii creştini cînd au fost persecutaţi?

¹² David ‘nu se temea de nici un rău’. Acelaşi lucru se poate spune despre slujitorii de astăzi ai lui Iehova, deşi nu sînt bine văzuţi în această lume rea, dominată de Satan (1 Ioan 5:19). Într–adevăr, mulţi îi urăsc, iar în unele ţări sînt crunt persecutaţi. Dar în aceste ţări ei continuă să predice vestea bună a Regatului, chiar dacă nu o fac într–un mod atît de deschis ca în alte părţi. Ei ştiu că Iehova este cu ei şi îi va ocroti (Psalm 27:1). În multe ţări în care lucrarea Regatului trebuie dusă subteran s–au obţinut excelente progrese. În asemenea ţări Martorii lui Iehova se fac ecoul cuvintelor din Psalmi: „Iehova este de partea mea; nu mă voi teme. Ce–mi poate face omul pămîntesc?“ (Psalm 118:6). Aceşti Martori sînt într–o situaţie asemănătoare cu aceea a primilor creştini, cărora apostolul Petru le–a scris aceste cuvinte de încurajare: „Dar chiar dacă aţi suferi pentru dreptate, fiţi fericiţi. Totuşi, nu vă temeţi de ceea ce se tem ei şi nu vă lăsaţi tulburaţi.“ — 1 Petru 3:14.

13. (a) Ce interesantă schimbare se produce în Psalmul 23:4 şi de ce? (b) Cum pot creştinii să–şi învingă frica?

¹³ „Căci tu eşti cu mine.“ Să observăm un aspect destul de interesant în această frază. Psalmistul inspirat trece de la persoana a treia la a doua. În loc să se refere la Iehova cu pronumele „el“, David foloseşte acum pronumele „tu“. De ce? Deoarece modul acesta de exprimare este mai intim. Situaţiile periculoase ne apropie de iubitorul nostru Părinte Iehova. În asemenea situaţii ne bucurăm de o relaţie mai intimă cu el. Prin intermediul rugăciunii şi al implorării îl putem chema pentru a primi ocrotire şi pentru a învinge frica. — Compară Ţefania 3:12.

14. (a) Ce unelte aveau păstorii din timpul lui David, şi cum le foloseau? (b) Cum ocrotesc păstorii creştini turma în zilele noastre?

¹⁴ „Nuiaua şi toiagul tău, ele mă mîngîie.“ Cuvîntul ebraic she’vet, tradus „nuia“, poate însemna bîtă de păstor. Atît nuiaua cît şi toiagul pot fi folosite atît pentru apărare cît şi pentru a reprezenta sau indica autoritatea. Cu siguranţă că ele erau foarte utile pentru a respinge prădătorii, cum ar fi lupii. Toiagul păstorului mai putea fi folosit pentru a îndemna oile să se îndrepte în direcţii corecte sau chiar pentru a întoarce o oaie care s–ar fi apropiat prea mult de un loc în care ar fi existat pericolul să cadă şi să–şi facă rău. Astăzi Iehova se îngrijeşte de păstori fideli, bătrîni de congregaţie, care apără turma de prădătorii spirituali apostaţi. În alte cazuri bătrînii sînt nevoiţi să dea sfaturi celor care încep să neglijeze întrunirile sau care se abat de la conduita creştină.

Un ospăţ bogat în mijlocul duşmanilor

15. (a) Ce semnificativă schimbare de ilustrare se află în Psalmul 23:5? (b) Ce fapte arată că poporul lui Iehova este bine nutrit spiritual, dar cine suferă în schimb de foame?

¹⁵ „Tu aşterni înaintea mea o masă, în faţa celor care îmi arată ostilitate“ (Psalm 23:5). Aici, ilustrarea face o semnificativă schimbare. Din păstor în gazdă. Ca o gazdă foarte generoasă, Iehova asigură o bogată hrană spirituală prin intermediul clasei unse a ‘sclavului’ (Matei 24:45). Deşi trăim într–o lume ostilă, sîntem bine nutriţi. Revista Turnul de veghere este publicată în peste o sută de limbi, astfel încît să poată nutri spiritual oameni care trăiesc în locuri diferite ca Republica Sud–Africană, Groenlanda, Insulele Solomon şi India. În plus, cele circa 58 000 de congregaţii existente pe pămînt au oratori publici şi instructori bine calificaţi şi frumoase locuri de întrunire, printre care sute de noi Săli ale Regatului. Pentru a–i ajuta pe oamenii asemănători oilor sînt efectuate peste 3 200 000 de studii biblice la domiciliu. În contrast cu aceştia, cei care sînt în Babilonul cel Mare, imperiul mondial al religiei false, suferă de foame. — Isaia 65:13.

16. (a) Ce a omis să–i facă lui Isus un anumit fariseu, spre deosebire de femeia păcătoasă? (b) Ce fel de ulei oferă Iehova slujitorilor săi loiali?

¹⁶ „Cu ulei mi–ai uns capul.“ În Israelul antic o gazdă ospitalieră se îngrijea de ulei cu care ungea capul oaspeţilor săi. Este interesant faptul că, într–una dintre ocazii, Isus era oaspetele unui fariseu care nu i–a uns capul cu ulei şi nici apă nu i–a adus pentru a–şi spăla picioarele. Cu acea ocazie o femeie păcătoasă i–a spălat picioarele cu propriile ei lacrimi şi i–a uns capul cu ulei special, parfumat (Luca 7:36–38, 44–46). Dar Iehova este o gazdă foarte ospitalieră! Pentru slujitorii săi loiali el se îngrijeşte de uleiul spiritual „de exultare“ (Isaia 61:1–3). Da, astăzi poporul lui Iehova se află într–adevăr într–o stare de exultare.

17. (a) Ce anume înseamnă ‘cupa bine umplută’? (b) În ce fel le oferă Iehova slujitorilor săi de astăzi o ‘cupă bine umplută’?

¹⁷ „Cupa mea este bine umplută.“ O altă traducere redă: „Paharul meu este plin de dă peste el“ (Traducerea Cornilescu). Aceasta înseamnă abundenţă spirituală. Deşi nu este vorba despre exces de băutură, aceste cuvinte lasă ideea unui pahar cu vin bun. Această băutură are proprietatea de a vindeca, aşa cum reiese din sfatul lui Pavel adresat lui Timotei: „Nu mai bea apă, ci foloseşte puţin vin, din cauza stomacului tău şi a frecventelor cazuri de boală“ (1 Timotei 5:23). În sens spiritual, vinul chiar înveseleşte inima (Psalm 104:15). Tatăl nostru iubitor, Iehova, le oferă cu generozitate slujitorilor săi loiali un ospăţ spiritual de lucruri bune, printre care „o cupă“ de bucurie „bine umplută“.

18. (a) Cine se bucură de generozitatea şi bunătatea iubitoare a lui Iehova, şi cum demonstrează Psalm 103:17, 18 lucrul acesta? (b) Ce glorioasă perspectivă au în faţă cei care se dovedesc fideli lui Iehova?

¹⁸ „În mod sigur generozitatea şi bunătatea lui iubitoare mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele“ (Psalm 23:6). Bunătatea face parte din rodul spiritului sfînt al lui Iehova (Galateni 5:22, 23). Cine umblă pe căile sale se bucură de generozitatea şi bunătatea iubitoare a lui Dumnezeu (Psalm 103:17, 18). Punîndu–şi încrederea în Iehova, poporul său poate înfrunta orice încercare ce i–ar apărea în faţă şi constituie întotdeauna obiectul binecuvîntărilor şi grijei sale iubitoare. Şi a rămîne fidel pînă la sfîrşit înseamnă viaţa veşnică în lumea nouă. Ce minunată perspectivă!

19. (a) Ce înseamnă ‘a rămîne în casa lui Iehova’? (b) Ce a întemeiat organizaţia lui Iehova în vederea promovării adevăratei închinări de astăzi, şi de ce mii de creştini dedicaţi consideră un privilegiu faptul de a sluji aici? (c) Cine sînt aceia care au decis şi ei să îl slujească pe Dumnezeu pentru totdeauna?

¹⁹ „Şi eu voi locui în casa lui Iehova pentru lungimea zilelor.“ Pe vremea lui David sanctuarul lui Dumnezeu era tabernacolul, deoarece templul încă nu fusese construit. Întrucît psalmistul avea în minte o gazdă binevoitoare, „a locui în casa lui Iehova“ înseamnă a avea o bună relaţie cu Dumnezeu în calitate de oaspeţi ai săi (Psalm 15:1–5). Astăzi acea casă poate fi identificată ca fiind templul sfînt al lui Iehova, aranjamentul său în vederea închinării curate. Privilegiul de a construi primul templu literal, bogat ornamentat cu aur şi construit spre lauda lui Iehova, i–a revenit lui Solomon. Ce mare privilegiu era să prestezi acolo serviciu! Deşi un asemenea templu nu mai există, Dumnezeu are o organizaţie sfîntă care îl onorează promovînd adevărata închinare. În acest scop, printre alte bucurii, organizaţia lui Iehova a întemeiat case Betel în mai multe ţări. „Betel“ înseamnă „Casa lui Dumnezeu“. Mii de creştini dedicaţi prestează servicii în aceste centre teocratice. Unii dintre aceştia, bărbaţi şi femei, au prestat servicii în felul acesta „pentru lungimea zilelor“, petrecîndu–şi cea mai mare parte a vieţii în serviciul Betel. Alte milioane, care nu sînt membrii ai familiei Betel, sînt, de asemenea, decişi să îl slujească pe Iehova pentru totdeauna.

20. (a) De ce este Psalmul 23 o parte deosebită a Bibliei, şi ce ne ajută el să cultivăm? (b) Ce privilegii îi aşteaptă pe slujitorii lui Iehova?

²⁰ Psalmul 23 este ca un diamant cu o mie de feţe scînteietoare. El înalţă gloriosul nume al iubitorului nostru Tată ceresc, Iehova, revelează modul în care îşi conduce şi îşi ocroteşte oile precum şi modul în care le satisface necesităţile. Drept urmare, poporul său este fericit şi este bine hrănit din punct de vedere spiritual, înregistrînd o creştere numerică rapidă chiar şi în ţările în care trebuie să facă faţă unor aspre opoziţii. Psalmul 23 ne mai ajută să cultivăm o relaţie călduroasă şi intimă cu Creatorul nostru. Şi cînd admirăm cerul înstelat, asa cum făcea adesea David cînd îşi păzea oile, sîntem recunoscători că Marele Creator al acestui maiestuos univers ne poartă de grijă ca un Păstor plin de iubire. În mod iubitor, de asemenea, el ne oferă viaţă eternă în lumea nouă, dacă ne menţinem integritatea faţă de el. Ce minunat va fi atunci să–i întîlneşti pe fidelii slujitori ai lui Dumnezeu, ca David, cînd vor fi înviaţi! Şi ce privilegiu va fi să îl slujeşti pe Iehova, Marele Păstor, pentru toată eternitatea!

Cum vei răspunde?

◼ Cum se dovedeşte Iehova că este păstorul nostru iubitor?

◼ Prin ce mijloace ne conduce Dumnezeu pe ‘făgaşurile dreptăţii’?

◼ Cum îşi ocroteşte Iehova oile?

◼ În ce sens a întins Dumnezeu o masă pentru noi în mijlocul duşmanilor noştri?