Nu te teme

„Iehova este ajutorul meu; nu mă voi teme. Ce-mi poate face un om?“ (Evr. 13:6)

 1 (a) Ce frică stăpîneşte de secole viaţa multor oameni? (b) Care pot fi urmările dacă creştinii adevăraţi cedează acestei frici?

De secole viaţa multor oameni a fost stăpînită de frica că într-o bună zi nu se vor mai putea îngriji de ei înşişi şi de familia lor. Deoarece această frică poate duce la ruină spirituală, servii lui Dumnezeu trebuie să i se împotrivească. Dar acest lucru nu este întotdeauna uşor. Creştinii adevăraţi n-au de luptat numai cu problemele obişnuite, comune şi celorlalte oameni, pentru a-şi cîştiga existenţa, ci ei sînt puşi uneori sub oprimare de către lume, fiindcă se ţin cu credincioşie de Cuvîntul lui Dumnezeu.

 2 In ce greutăţi ar putea ajunge un creştin datorită pretenţiilor dătătorului său de lucru?

² Un serv al lui Dumnezeu ştie că Biblia condamnă minciuna şi porunceşte creştinilor să se ţină despărţiţi de lume şi de căile ei. (Col. 3:9; Iac. 4:4.) Totuşi, se poate întîmpla ca dătătorul de lucru să–i pretindă să mintă pentru el, să treacă date false, să promoveze un spirit comun sărbătorilor lumeşti, să participe la politică şi multe altele ca acestea. Probabil, poate ajunge să-şi piardă locul de muncă dacă nu respectă dorinţa dătătorului de lucru.

 3 La ce ispite poate fi expus un creştin care conduce un magazin?

³ Un creştin ar putea conduce un magazin şi să constate că este din ce în ce mai greu să-şi cîştige existenţa. Ar putea ajunge în ispita de a aplica practici comerciale dubioase, sau să dea date false cu privire la venitul său pentru a cîştiga anumite avantaje în legătură cu impozitul. Alţii ar putea face aşa ceva, dar cel ce caută plăcerea lui Iehova ştie că ar fi greşit să cedeze acestei ispite. Biblia spune: „Să nu comiteţi nici o nedreptate . . . la cîntar şi la măsuri . . să se dovedească că aveţi balanţe precise şi pietre de cîntar exacte“ (Lev. 19:35, 36). „Daţi tuturor ce la datoraţi: celui ce pretinde impozit, impozitul, celui ce pretinde tribut, tributul“ (Rom. 13:7).

 4 Ce poate constata cineva cu privire la activitatea sa profesională după ce a studiat Biblia mai mult timp?

⁴ Cineva ar putea recunoaşte, pe baza studiului său biblic făcut cu un martor creştin al lui Iehova, că el calcă anumite principii biblice în legătură cu procurarea lucrurilor necesare vieţii. Aceasta este o problemă serioasă pentru el. I-ar putea fi greu să gasească un alt loc de muncă. Dacă-şi abandonează serviciul şi primeşte un alt post, se poate că va cîştigă mai puţin şi va trebui să se mulţumească cu asigurări sociale mai mici.

 5 Cum poate fi ameninţată siguranţa economică a unui creştin printr-o măsură a guvernului?

⁵ Se poate întîmpla, de asemenea, ca adevăraţii creştini să fie strîmtoraţi pe baza unor interdicţii. Guvernul ar putea cere loialitate absolută faţă de partidul politic aflat la putere şi sprijinirea deplină a acestuia. El ar putea pretinde ca statul să fie onorat asemenea unui idol. Că în lume vor exista asemenea evoluţii, reiese din Apocalipsa 13:16, 17, unde citim cu referire la „animalul sălbatic“, sistemul politic al lumii, că va exercita o anumită constrîngere asupra tuturor oamenilor, „asupra celor mici şi a celor mari, asupra bogaţilor şi săracilor, şi asupra celor liberi şi a sclavilor, ca să li se pună acestora pe mîna dreaptă şi pe frunte un semn şi ca nimeni să nu poată cumpăra sau vinde afară de cel ce are semnul, numele animalului sălbatic sau numărul numelui ei“.

CUM SE POATE REZISTA PRESIUNII

 6 Ce părere asupra lucrurilor materiale ne va ajuta să rezistăm ispitei de a încheia compromis în eforturile pentru siguranţa subzistenţei?

⁶ Evaluarea justă a lucrurilor materiale ne ajută să rezistăm ispitei de a încheia compromis în eforturile pentru asigurarea subzistenţei. In Evrei 13:5, creştinii sînt îndemnaţi: „Modul vostru de viaţă să fie liber de iubirea de bani, mulţumindu-vă cu lucrurile pe care le aveţi“. Cine este mulţumit cu faptul că are „ce mînca şi cu ce se înveli“ îşi va face mai puţine griji în legătură cu ceea ce ar putea pierde dacă ar accepta o altă funcţie (1 Tim. 6:8). Mai mult, cel ce se arată mulţumit cu lucrurile strict necesare, va avea de ales între mai multe locuri de muncă. Chiar dacă poate găsi doar un loc de muncă prost plătit n-ar trebui să refuze să accepte o asemenea muncă, numai fiindcă crede că ar fi sub demnitatea lui. Ar trebui să fie gata să se ocupe cu o activitate de sine stătătoare, care în ochii altora ar putea fi cotată ca foarte neînsemnată.

 7 Ce ne poate ajuta cel mai bine să ne ferim de compromis cînd ne aflăm în greutăţi economice?

⁷ Cel mai preţios ajutor în lupta noastră împotriva ispitei de a încheia compromis atunci cînd ne găsim în greutăţi economice este totuşi credinţa nezdruncinată în capacitatea lui Iehova de a se îngriji de cei ce-l iubesc. După ce Pavel scosese în evidenţă atitudinea corectă faţă de lucrurile materiale, el a scris mai departe în Evrei 13:5, 6: „[Dumnezeu] a spus: ‘Nu te voi lăsa, nicidecum nu te voi părăsi’, aşa că noi putem zice cu toată îndrăzneala: ‘Iehova este ajutorul meu, nu mă voi teme. Ce-mi poate face un om?’“

 8 Pentru ce pierderea unui loc de muncă suferită din pricina împărăţiei n-ar trebui privită ca pierderea subzistenţei?

⁸ Oamenii pot face ce-i drept, ca cineva să-şi piardă locul de muncă, dar ei nu-l pot împiedica pe Iehova Dumnezeu să asculte rugămintea „dă–ne astăzi pîinea noastră pentru această zi“ (Mat. 6:11). Pierderea anumitor avantaje materiale nu înseamnă neapărat pierderea mijloacelor de existenţă. Isus Cristos l-a obligat, aşa-zicînd pe Tatăl său să se îngrijească de cei ce pun pe primul loc interesele spirituale şi care ţin cu credincioşie de normele lui Dumnezeu pentru dreptate şi nedreptate. El a zis: „Nu vă faceţi niciodată griji şi nu ziceţi: ‘ce vom mînca?’ sau: ‘ce vom bea?’ sau: ‘cu ce ne vom îmbrăca?’ Caci după toate aceste lucruri naţiunile aspiră cu asiduitate. Căci tatăl vostru ceresc ştie că voi aveţi nevoie de toate aceste lucruri. Astfel dar, continuaţi să căutaţi mai întîi împărăţia şi dreptatea lui şi toate celelalte lucruri vă vor fi adăugate. Nu vă faceţi deci griji pentru ziua de mîine“ (Mat. 6:31–34).

 9 Pentru ce ar fi neraţional să ne facem griji inutile cu privire la ziua de mîine?

⁹ In armonie cu cuvintele lui Isus ar trebui să ne gîndim mereu la faptul că fiecare zi îşi are propriile ei probleme. De aceea, n-ar trebui să agravăm aceste probleme prin griji inutile cu privire la ziua următoare. In realitate, nici unul din noi nu poate şti exact dacă în ziua următoare va fi încă în viaţă. In prezent, în domeniul uman siguranţa nici unui lucru nu este de durată. Intregul mers al vieţii se poate schimba repede, datorită bolilor, accidentelor sau morţii. Lumea se poate compara de fapt cu o tribună pe care se succed cu repeziciune, diferite scene. Este aşa cum a scris apostolul Pavel către corinteni: „Scena acestei lumi se schimbă“ (1 Cor. 7:31). Natural, cei mai mulţi vor mai fi în viaţă în ziua următoare. Cu toate acestea, situaţia nu se ameliorează prin facerea unor griji inutile cu privire la ceea ce ar putea aduce ziua de mîine. Cine este un serv al lui Iehova, poate fi convins că Dumnezeul lui îl va ajuta să înfrunte cu succes problemele vieţii.

10 La ce ar trebui să ne gîndim cînd este în pericol existenţa noastră?

¹⁰ Dar ce se întîmplă cînd presiunea devine atît de mare, încît este ameninţată chiar existenţa noastră? In acest caz, ar trebui să ne gîndim la îndemnul lui Isus Cristos pe care îl găsim în Matei 10:28: „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; temeţi-vă mai degrabă de cel ce poate nimici atît trupul cît şi sufletul în gheenă“. Dacă un creştin îşi vede ameninţat subzistenţa printr-o interdicţie sau o prigonire, atunci el şi-ar pune în joc viaţa printr-un compromis. El ar scăpa poate trecător dintr-o situaţie dificilă. Dar el şi-ar putea pierde dreptul la viaţă şi să meargă în nimicire veşnică. Dacă ar pieri în timpul sentinţei divine sau să moară încă înainte în necredincioşie faţă de Dumnezeu şi faţă de Cristos, atunci şi-ar pierde perspectiva la o înviere dintre cei morţi şi la viaţă veşnică. Dimpotrivă, cel ce moare loial are siguranţa că va învia dintre, cei morţi. Nimeni nu-l poate împiedica pe Dumnezeu să trezească din nou pe cineva la viaţă. Indiferent cît de gravă ar putea părea situaţia, mîna lui Iehova nu este prea scurtă. Relatările referitoare la felul cum Iehova s-a îngrijit pentru poporul său sînt garanţie în acest sens.

CUM S-A INGRIJIT DUMNEZEU IN TRECUT PENTRU SERVII SAI

11 In ce situaţie a ajuns David după ce-şi atrăsese ura regelui Saul?

¹¹ Să luăm numai cazul lui David, un serv credincios al lui Iehova. Regele Saul a fost peste măsură de invidios din pricina faptului că David era iubit de toţi şi şi-a pus în gînd să–l ucidă. Deşi încercările lui Saul de a-l înlătura pe David au dat mereu greş, David a fost silit totuşi să fugă pentru a-şi scăpa viaţa, iar mai tîrziu i s-au alăturat circa 400 de oameni (bărbaţi). 1 Sam. 22:1, 2. Fiecare israelit care a venit în ajutorul lui David şi a bărbaţilor săi îşi atrăgea dizgraţia regelui Saul, deoarece aceşti bărbaţi treceau ca dispreţuiţi. Cum s-a gîndit Saul asupra sprijinitorilor lui David, se poate recunoaşte din ceea ce s-a petrecut cu marele preot Ahimelec şi cu familia sa. Stiind că David era în serviciul regelui Saul, Ahimelec i-a dat pîine şi o sabie. Din acest motiv, Saul a poruncit ca Ahimelec şi familia sa să fie omorît. Numai fiul său Abiatar a reuşit să scape (1 Sam. 22:9–20).

12 L-a împiedicat atitudinea regelui Saul pe Iehova de la a întrebuinţa pe anumiţi israeliţi ca să–l ajute pe David şi pe bărbaţii care erau cu el?

¹² Atitudinea amară a lui Saul şi a altor israeliţi nu l-a împiedicat însă pe Iehova să întrebuinţeze anumite persoane pentru a ajuta servilor săi. Acest lucru îl arată clar un incident în legătură cu omul bogat Nabal şi femeia sa Abigail. David şi bărbaţii lui păziseră turma lui Nabal şi pe păstorii ei aşa încît n-au suferit nici o pierdere. Pentru acest serviciu, lui David şi tovarăşilor lui li se cuvenea o anumită răsplată. Dar cînd David a trimis soli la Nabal, ca să–l roage să–l aprovizioneze cu cele necesare, ei au fost batjocoriţi de Nabal. Dar Abigail s-a pus cu curaj de partea lui David, deoarece şi-a dat seama că Dumnezeu îl alesese ca rege. Ea a adunat în grabă provizii pentru el şi pentru bărbaţii care erau cu el. Aşa s-a îngrijit Iehova de David şi de oamenii lui cu lucrurile de care avea nevoie, prin Abigail. (1 Sam. 25:9–19, 23–31.)

13 Cum a aflat David ajutorul lui Iehova în ţinutul filistenilor?

¹³ Si mai remarcabil este faptul că duşmanii obişnuiţi ai israeliţilor le-au dovedit favoare lui David şi bărbaţilor săi. David se dovedise în campaniile de cucerire împotriva filistenilor ca un războinic distins. Cînd femeile israelite au ieşit o dată în întîmpinarea biruitorilor care se întorceau acasă, ele au cîntat: „Saul a doborît miile lui, iar David zecile lui de mii“ (1 Sam. 18:7). S-ar putea crede astfel că teritoriul filistenilor ar fi fost ultimul în care David şi bărbaţii lui ar fi putut găsi siguranţă. Si totuşi au găsit refugiu acolo. Regele filistean Achiş a fost impresionat de David şi de oamenii lui şi le-a dat Ţicleagul ca loc de locuit. El n-a aflat niciodată că David şi bărbaţii lui au rămas israeliţi credincioşi (1 Sam. 27:1–6). Achiş i-a luat sub ocrotire chiar şi în faţa celorlalţi comandanţi şi prinţi ai filistenilor. Mai tîrziu, el i-a zis lui David: „Pe cît este de adevărat că Iehova trăieşte, pe atît este de adevărat că tu eşti cinstit iar ieşirea şi intrarea ta cu mine în tabără a fost bună în ochii mei“ (1 Sam. 29:2–6). In acest fel, Achiş a servit, fără să ştie, ca unealtă a lui Iehova, că să dea ajutor lui David.

14 Cum s-a gîndit David despre Iehova ca ajutor, avînd în vedere întîmplările lui?

¹⁴ Cu multe alte ocazii, Iehova Dumnezeu i-a găsit o ieşire lui David şi a avut grijă de tot ce a avut nevoie. Deoarece Iehova îi ajutase într-un mod atît de minunat, David a fost ferm cunvins că Iehova nu l-ar părăsi niciodată. „Chiar dacă propriul meu tată şi propria mea mamă m-ar părăsi“, a zis David „Iehova m-ar primii“ (Ps. 27:10).

15 In ce sens nu s-a temut David atunci cînd a fost înconjurat de duşmani?

¹⁵ Aceasta nu înseamnă că David nu s-a temut niciodată. E absolut sigur că uneori i-a fost frică. Dar el nu s-a temut niciodată că Iehova l-ar părăsi de tot sau l-ar lăsa, în impas. David a scris sub inspiraţie: „Duşmanii mei au căutat să mă înşface necontenit, căci sînt mulţi care se războiesc cu mine. In orice zi, mă va cuprinde frica în ce mă priveşte mă voi bizui pe tine. Voi lăuda cuvîntul lui în comuniune cu Dumnezeu. Mi-am pus încrederea în Dumnezeu; nu mă voi teme. Ce-mi poate face carnea?“ (Ps. 56:2–4).

16 Ce n-a permis Iehova să i se întîmple lui Ieremia în timpul asedierii Ierusalimului?

¹⁶ Uneori, situaţia poate părea lipsită total de speranţă. Dar aceasta nu-l va împiedica pe Iehova Dumnezeu să se îngrijească ca servii săi să primească lucrurile de care au nevoie. Un exemplu grăitor este profetul Ieremia. In timpul asedierii groaznice a Ierusalimului, el a fost ţinut în siguranţă. Proviziile de alimente lipseau. In cele din urmă, situaţia ajunsese atît de desperată, încît unele femei au mîncat carnea propriilor lor copii (Plîng. 2:20). Dar a permis Iehova ca profetul său să sufere de foame? Nu. Biblia relatează: „I s-a dat zilnic o bucată de pîine din strada brutarilor, pînă ce s-a consumat toată pîinea din oraş“ (Ier. 37:21).

17 Cum a servit Ebed-Melec ca unealtă al lui Iehova pentru a-l ajuta pe Ieremia?

¹⁷ Odată, se părea că Ieremia va pieri cu siguranţă. Căpeteniile evreieşti l-au acuzat pe nedrept de instigare. Zedechia a cedat şi l-a dat pe profet pe mîna lor. Ei l-au aruncat pe Ieremia într-un puţ mlăştinos, în care trebuia să piară de foame (Ier. 38:4–6). Atunci un eunuc (famen) etiopian numit Ebed-Melec s-a dus în faţa lui Zedechia şi a intervenit pentru Ieremia în ciuda pericolului pe care şi l-a atras datorită urii generale împotriva profetului lui Iehova. Implorările lui Ebed-Melec au fost ascultate. Cu sprijinul a 30 de bărbaţi, Ebed-Melec l-a salvat pe profet. Fiindcă el a servit în acest fel interesul lui Iehova, a primit asigurarea: „Nu vei fi dat în mîna bărbaţilor de care te temi. Căci voi avea negreşit grije pentru scăparea ta şi nu vei cădea sub sabie; iar sufletul tău va fi negreşit prada ta, fiindcă te-ai încrezut în mine, zice Iehova“ (Ier. 39:17, 18).

18 Cum au simţit mulţi martori din Rhodezia grija afectuoasă a lui Iehova?

¹⁸ Si astăzi, persoanele care-şi pun încrederea în Iehova simt grija lui afectuoasă. Acesta a fost cazul cu sutele de martori creştini ai lui Iehova din Rhodezia. Cînd au înţeles că participarea la fabricarea de tutun stă în contradicţie cu principiile creştine şi-au abandonat munca. N-a fost uşor, căci a însemnat ca ei să renunţe la tratamente clinice gratuite, la anumite drepturi provinciale şi la alte asigurări sociale. Dar ei au fost gata să aducă această jertfă şi au fost apoi bogat binecuvîntaţi. Au găsit noi locuri de muncă, un mare număr din ei l-a fraţii de credinţă. Mulţi s-au mutat în ţinuturi unde înainte vestea despre împărăţia lui Dumnezeu nu fusese predicată. In acest fel, nu numai ei au avut un folos spiritual, ci au transmis şi altor oameni din Rhodezia, speranţă. Intr-adevăr, aceşti martori au simţit grija lui Iehova pe propriul lor trup.

PASTREAZA–TI MEREU INCREDEREA IN CAPACITATEA LUI IEHOVA DE A SE INGRIJI PENTRU SERVII SAI

19 Ce nu va uita Iehova niciodată şi la ce ar trebui să ne stimuleze aceasta, cînd ne aflăm în faţa unor greutăţi de ordin economic?

¹⁹ Indiferent ce greutăţi economice s-ar mai putea afla înaintea ta, tu ar trebui să te gîndeşti mereu la aceea că Iehova va păstra şi va răsplăti astăzi pe servii lui, tot aşa cum a făcut-o în trecut. El n-a uitat generozitatea creştinilor evrei faţă de fraţii lor de credinţă. Apostolul Pavel le-a amintit: „Dumnezeu nu este nedrept ca să uite munca voastră şi dragostea pe care aţi arătat-o faţă de numele său, prin faptul că aţi slujit sfinţilor şi încă mai slujiţi“ (Evrei 6:10). Indeosebi creştinii evrei care au trăit în Ierusalim şi în restul Iudeii au simţit grija iubitoare a lui Dumnezeu, atunci cînd s-au aflat în nevoi. Indemnaţi de spiritul lui Dumnezeu, mulţi fraţi de credinţă, printre care mulţi neevrei, au luat parte la o acţiune de ajutor organizată pentru ei. (Fapte 11:28, 29; Rom. 15:25–27; 1 Cor. 16:1–3; 2 Cor. 9:5, 7.) Aceşti evrei au avut, fără îndoială, toate motivele să aibă încrederea că Iehova nu-i va uita. Si el nu ne va uita nici pe noi.

20 Ce ar trebui să facem cînd avem probleme grave?

²⁰ Cum ai putea să dai greş vreodată cînd Iehova este ajutorul tău? Ia, de aceea, hotărîrea fermă de a păstra relaţia cu el ca bunul tău cel mai de preţ. Străduieşte-te întotdeauna să manifeşti atitudinea pe care psalmistul inspirat a exprimat-o cu următoarele cuvinte: „Pe cine am eu în cer? Si pe lîngă tine n-am nici o plăcere pe pămînt. Organismul şi inima mea au eşuat. Dumnezeu este stînca inimii mele şi partea mea pe timp nedefinit“ (Ps. 73:25, 28). Dacă ai probleme atunci roagă–te lui Iehova pentru putere, încrezîndu-te pe faptul că te va ajuta să rămîi un serv plăcut lui. (1 Petru 5:7.)