Creatorul nostru se interesează foarte mult de noi

‘Dumnezeu nu este părtinitor, ci în orice naţiune orice om care se teme de el şi face dreptatea este acceptabil pentru el.’ — Fapt. 10:34, 35.

 1. Cît de mult a iubit Dumnezeu omenirea şi de aceea ce nu ne putem imagina?

Iehova Dumnezeu, Cel atotsuprem, şi-a dovedit deja iubirea lui copleşitoare faţă de omenire. Cu toate că el şi-a iubit foarte mult unicul Fiu născut, a permis totuşi ca el să moară pentru noi ca să putem fi împăcaţi cu el şi în cele din urmă să putem trăi veşnic ca oameni perfecţi. (Ioan 3:16; Rom. 5:6–8) De aceea ne-am putea noi oare imagina că Dumnezeu îi priveşte pe oameni doar ca pe o masă, sau că el îşi acordă favoarea doar unei grupe alese în mod special, iar pe ceilalţi îi ignoră?

 2. Cum îl priveşte Iehova pe fiecare om?

² Asta niciodată! Dumnezeu recunoaşte ca individ pe fiecare om: „El vrea ca toţi oamenii să fie salvaţi şi să cunoască adevărul.“ (1 Tim. 2:4, Vestea Bună) Cînd Petru a văzut că Dumnezeu i-a acceptat pe păgîni în adunarea creştină, el a exclamat: „Văd în mod categoric că Dumnezeu nu este părtinitor, ci în orice naţiune omul (ca individ) care se teme de el şi face dreptatea este acceptabil pentru el“ — Fapt. 10:34, 35.

 3. De ce putem conta pe faptul că sub stăpînirea regatului lui Cristos va fi luat în considerare fiecare individual?

³ Isus Cristos a fost trimis de Dumnezeu pentru a se oferi „ca preţ de răscumpărare corespunzător pentru toţi“. (1 Tim. 2:6) El a gustat „moartea pentru fiecare“ (Evr. 2:9) şi în felul acesta a răscumpărat întregul neam omenesc. Ar fi atunci de aşteptat ca Fiul lui Dumnezeu să fie indiferent şi să spună oarecum: „E drept că mi-am dat sîngele vieţii mele pentru fiecare, dar ce importanţă are pentru mine omul acesta? El nu joacă pentru mine absolut nici un rol, fie că-şi pierde viaţa, fie că nu.“? Niciodată! Sub regatul său fiecare individ asupra căruia îşi găseşte aplicare preţul său de răscumpărare va fi luat în considerare şi va dobîndi ocazia de a obţine viaţă.

 4. Ce aflăm noi din Biblie despre statornicia iubirii lui Dumnezeu?

⁴ De aceea Iehova este întotdeauna gata să-şi ofere ajutorul şi iubirea celor ce exercită credinţă în el. Iubirea lui este mai mare şi mai durabilă decît aceea pe care am putea-o noi exprima faţă de alţii. Să ne gîndim numai la iubirea pe care a avut-o Dumnezeu faţă de Avraam, Isaac şi Iacob care au fost cu toţii oameni imperfecţi, dar care i-au servit din toată inima. Sute de ani mai tîrziu Moise i-a zis naţiunii lui Israel: „Iehova s-a apropiat de strămoşii voştri ca să-i iubească“. (Deut. 10:15) Datorită iubirii sale el a suportat sute de ani încăpăţînarea acestei naţiuni. — Mal. 3:6.

 5. Işi acordă Iehova iubirea numai unor aleşi?

⁵ Iubirea lui Iehova faţă de cei care-i servesc astăzi este exact la fel de mare şi de statornică. El caută, ca să zicem aşa, o ocazie de ‘a se apropia’ de oricine îl cheamă cu sinceritate şi în adevăr. „In ce-l priveşte pe Iehova — spune Biblia — ochii lui cutreieră întregul pămînt, ca să se dovedească puternic în favoarea celor a căror inimă este neîmpărţită faţă de el.“ (2 Cron. 16:9) ‘Urechile lui sînt îndreptate spre implorările lor.’ — 1 Petr. 3:12

 6. Ce arată că Iehova nu caută greşeli?

⁶ Cînd Iehova priveşte pămîntul şi vede numeroasele probleme ale oamenilor, el simte o mare compătimire faţă de ei. El ar dori să-i ajute. Cu toate că el nu trece cu vederea delictele, el nu caută totuşi greşelile oamenilor, ci laturile lor bune. Psalmistul a spus: „Dacă ai privi păcatele noastre, o Iah, o Iehova, cine ar putea rezista?“ Nu, ci cînd ne ia în consideraţie el „îşi aduce aminte că sîntem ţărînă.“ — Ps. 130:3; 103:14.

 7, 8. (a) Cum a dovedit Isus că el voia într-adevăr să îi ajute pe oameni? (b) La ce ar trebui să ne determine compătimirea pe care o arată Dumnezeu şi Cristos faţă de omenire?

⁷ Cînd Fiul lui Dumnezeu a fost pe pămînt, el s-a străduit întotdeauna să-şi folosească puterea pentru a-i ajuta pe oameni. Odată un lepros i-a zis: „Este de ajuns să vrei şi mă poţi curăţa.“ Pentru că Isus a fost „mişcat de milă, el şi-a întins mîna, l-a atins şi i-a spus: ‘Vreau. Fii curăţit!’“ Si l-a vindecat — Marcu 1:40, 41.

⁸ Cînd Isus îi vindeca pe oamenii ce căutau ajutor el avea întotdeauna o mare compătimire. Exact la fel şi acum Iehova Dumnezeu şi Fiul său manifestă un mare interes faţă de oricine ţine să acorde atenţie în problemele vieţii zilnice „veştii bune“ despre proiectul lui Dumnezeu. Te ocupi tu cu adevărat de Cuvîntul lui Dumnezeu pentru a-l căuta cu seriozitate şi pentru a învăţa mai mult despre el? Dacă da, atunci lucrul acesta este o dovadă în sine că el se interesează de tine. De ce se poate spune cu certitudine lucrul acesta?

 9. Ce face Iehova pentru cei care cercetează sincer Cuvîntul său?

⁹ Această afirmaţie este adevărată pentru că Dumnezeu vede ceva bun în oricine cercetează sincer Cuvîntul său. De aceea el deschide mintea unui asemenea om ca să înţeleagă Cuvîntul său. Isus a spus: „Nimeni nu poate veni la mine dacă nu-l atrage Tatăl care m-a trimis pe mine.“ (Ioan 6:44) Fără ajutorul spiritului lui Dumnezeu nu poţi înţelege proiectele lui Dumnezeu. Dacă cunoşti proiectele lui Dumnezeu poţi fi sigur că el te ajută.

APRECIEREA LUI DUMNEZEU

10. Ce arată că Iehova îi apreciază pe servii săi?

¹⁰ Prin reacţia lui la străduinţele tale de a înţelege Cuvîntul lui Dumnezeu, el dezvăluie şi o altă însuşire bună. Această însuşire este aprecierea. Apreciezi fără îndoială faptul că un altul îţi face un bine şi spui: „Iţi mulţumesc foarte mult“, sau îţi arăţi aprecierea într-un alt fel. Insă aprecierea pe care o manifestă oamenii nu este nici pe departe atît de mare şi de sinceră ca aprecierea lui Dumnezeu faţă de cei care cred în el şi iau în consideraţie Cuvîntul său. El se bucură de ei. Isus chiar a spus că în cer domneşte bucuria cu privire la un păcătos individual care se căieşte şi renunţă la modul său greşit de procedare, pentru a fi plăcut lui Dumnezeu (Luca 15:10). El a amintit că nici chiar acela care oferă doar un pahar de apă rece unui serv adevărat al lui Dumnezeu — fiindcă-l recunoaşte ca atare — nu va rămîne nicidecum nerăsplătit (Mat. 10:42). Iar răsplata pe care o dă Iehova depăşeşte cu mult valoarea serviciului său închinării care i se aduce. Iehova observă şi apreciază pe cineva care îi ia în considerare numele şi tratează prieteneşte poporul lui. El îi dăruieşte inima sa şi-i vine în ajutor.

11. Cum reiese din Marcu 14:3–9 că şi Isus a avut apreciere?

¹¹ Odată cînd într-o casă în care Isus fusese invitat la masă a intrat o femeie şi i-a turnat pe cap un ulei parfumat, el a apreciat aşa de mult gestul acesta încît a spus: „Adevărat vă spun că oriunde se va predica în lumea întreagă vestea bună, se va povesti şi ceea ce a făcut această femeie, ca aducere aminte despre ea.“ Cuvintele lui s-au confirmat, căci fapta bună a acestei femei, deşi neînsemnată, a fost consemnată în Sfînta Scriere, aşa că ea a intrat în atenţia a milioane de oameni (Marcu 14:3–9).

12. Ce efect ar trebui să aibă asupra noastră aprecierea de care au dat dovadă Tatăl şi Fiul?

¹² De aceea pe drept ar trebui să manifestăm şi noi apreciere faţă de bunătatea lui Dumnezeu, deoarece el ne ajută să-i cunoaştem proiectele şi ne dă ocazia să dobîndim viaţă veşnică. Noi ar trebui să fim recunoscători că Dumnezeu a găsit cu cale să ne permită să fim aşa ca oamenii cărora le-a predicat Pavel în Asia Mică. Acolo iudeii se împotriveau adevărului. Existau însă şi alţii. Relatarea sună astfel: „Cînd cei dintre naţiuni auziră . . . (despre ocazia de a fi acceptaţi de Dumnezeu), ei începură să se bucure şi să glorifice Cuvîntul lui Iehova, şi toţi cei ce erau predispuşi în mod sincer spre viaţă veşnică deveniră credincioşi“ (Fapte 13:48). Aceşti oameni au apreciat bunătatea lui Dumnezeu. Aprecierea lor le-a ajutat să fie astfel încît să poată obţine simpatia lui Dumnezeu şi să fie aprobaţi de el.

UN ASCULTATOR AL RUGACIUNII

13. Prin cine trebuie să ne îndreptăm rugăciunile spre Dumnezeu şi de ce nu e nevoie să ne temem că el n-ar asculta?

¹³ Noi ştim acum că Dumnezeu ne-a comunicat planul său. La rîndul nostru putem oare să-i comunicăm şi noi lui Dumnezeu cele mai ascunse gînduri şi dorinţe ale inimii noastre? Da. Si aceasta prin mijlocirea rugădiunii. Nu e nevoie să te temi că Dumnezeu n-ar asculta. El doreşte doar ca acela ce se roagă să fie sincer şi să recunoască faptul că este un păcătos ce are nevoie de ajutorul lui. Cine îl imploră pe Dumnezeu pentru ajutor va afla ce trebuie să facă. El va recunoaşte că trebuie să-şi îndrepte rugădiunea spre Dumnezeu prin Isus Cristos care este marele preot instalat de Dumnezeu. Apostolul Pavel scria: „Căci nu avem ca mare preot pe unul care să nu poată avea compasiune faţă de slăbiciunile noastre ci pe unul care în toate privinţele a fost pus la probă ca şi noi, însă fără păcat. De aceea ne apropiem cu sinceritate a vorbirii de tronul bunătăţii nemeritate ca să dobîndim îndurare şi să putem dobîndi bunătate nemeritată ca ajutor la timpul potrivit“ (Evr. 4:15, 16).

14–16. Pentru ce lucruri putem să ne rugăm şi de ce?

¹⁴ Ce se poate menţiona în rugăciune? Tot ce priveşte relaţia cu Dumnezeu; tot ce priveşte binele spiritual. Apostolul Ioan scria că Dumnezeu „ne ascultă indiferent ce îi cerem în conformitate cu voinţa sa“ (1 Ioan 5:14).

¹⁵ Expresia „în conformitate cu voinţa sa“ înseamnă că noi nu trebuie să ne rugăm pentru lucruri ce servesc intereselor noastre egoiste ca de pildă pentru bogăţie, o poziţie mai bună, pentru răzbunare şi pentru satisfacţii, egoiste. Insă dacă, de pildă, un necăsătorit ar dori să se căsătorească, el poate să se roage lui Dumnezeu să-i ajute să-şi găsească o parteneră (conjugală) potrivită sau, în calitate de necăsătorit, să ducă o viaţă echilibrată, plină de sens, dacă nu–şi găseşte imediat o asemenea parteneră. Cuplurile căsătorite îi pot prezenta cereri cu privire la întemeierea unei familii sau se pot ruga pentru înţelepciune în vederea educaţiei copiilor lor. Noi avem exemplul Anei care s-a rugat lui Dumnezeu să aibă un copil şi exemplul părinţilor lui Samuel care au cerut sfat privitor la felul în care trebuie educat copilul lor (1 Sam. 1:10–17; Jud. 13:8–14). Noi ne putem ruga şi pentru armonie în căsnicie, şi-i putem cere lui Dumnezeu să binecuvînteze străfuinţele noastre de a ne face căsătoria fericită. Chiar şi o mutare sau schimbare a locului de muncă pot forma obiectul rugăciunii, căci aceste lucruri privesc familia din punct de vedere economic şi spiritual.

¹⁶ Aceste lucruri sînt de natură absolut personală, dar ele influenţează decisiv viaţa noastră şi pretind schimbări pentru care avem nevoie de înţelepciunea lui Dumnezeu. Dumnezeu se interesează de noi şi se bucură cînd îi prezentăm cererile noastre. Decisiv în lucrurile pentru care ne rugăm este să avem dorinţa de a cunoaşte voinţa lui Iehova şi de-a o şi împlini. Fiecare trăieşte, desigur, în alte condiţii, şi astfel conţinutul rugăciunii va fi şi el diferit.

17. La ce ar trebui să ne aşteptăm privitor la rugăciunile noastre după Psalm 32:8?

¹⁷ Noi ne putem aştepta ca Dumnezeu să asculte rugăciunile noastre de vreme ce el ne dă îndrumări în acest sens. Dumnezeu a promis: Iţi voi da pricepere şi te voi instrui în căile pe care trebuie să le urmezi. Indreptându-mi ochii asupra ta, eu te voi sfătui“ — Ps. 32:8.

18. Ce ar trebui să facem cu toţii pentru a acţiona în armonie cu rugăciunile noastre?

¹⁸ După ce ne-am rugat lui Dumnezeu, fireşte că trebuie să fim consecvenţi şi să acţionăm în armonie cu rugăciunea noastră. Inainte de toate ar trebui să ne străduim să găsim afat pentru problemele noastre în Biblie. Psalmistul a spus: „Am chemat din toată inima mea. Răspunde-mi o, Iehova. Voi respecta deciziile tale“ (Ps. 119:145). Dumnezeu care a ştiut dinainte problemele noastre s-a îngrijit să fie consemnate în Cuvîntul său inspirat sfaturi pentru toate problemele umane. Noi putem cere sfat şi altora care sînt în măsură să ne arate ce are Biblia de spus despre ceea ce ne interesează şi-i putem chiar ruga să se roage şi ei pentru noi. Noi ar trebui să ne rugăm stăruitor pentru ajutor, pînă vom înţelege clar cum va trebui să acţionăm. Dacă nu facem aşa, dovedim că nu avem credinţă suficientă sau nu sîntem cu adevărat interesaţi ca Dumnezeu să ne asculte. Isus a scos în evidenţă această idee în pilda sa despre văduva care s-a întors într-una la un anumit judecător, pînă cînd i s-a făcut dreptate (Luca 18:1–8; Iac. 1:5–8).

19. Cum îl putem cunoaşte mai bine pe Iehova?

¹⁹ Cine se roagă şi procedează cu credinţă în Dumnezeu poate fi convins că Dumnezeu îi va ajuta să facă ceea ce este cel mai bine pentru el. El îl va cunoaşte cu adevărat pe Dumnezeu, pe Dumnezeul care a promis: „Intimitatea cu Iehova aparţine celor ce se tem de el“ (Ps. 25:14). Dumnezeu îl va ajuta cu adevărat pe respectivul, iar acesta va recunoaşte că ‘umblă cu Dumnezeu’, ba va simţi chiar că Dumnezeu îl sprijineşte, îl conduce şi îl iubeşte. Frica de Dumnezeu menţionată în acest Psalm nu este o frică bolnăvicioasă ci un respect cuvenit faţă de Dumnezeu. Dacă-l iubeşti pe Dumnezeu îi vei prezenta problemele tale fără să trebuiască să te temi că vei suferi un eşec sau că vei fi refuzat. Despre o asemenea frică restrictivă apostolul Ioan a spus: „Iubirea desăvîrşită izgoneşte frica, deoarece frica acţionează restrictiv“ (1 Ioan 4:18).

20. De ce n-ar trebui să ne temem să-i prezentăm lui Iehova o oarecare problemă?

²⁰ N-ar trebui să te temi sau să eziţi niciodată să-i prezinţi lui Iehova problemele tale personale, indiferent despre ce este vorba, — inclusiv păcatele tale. El nu va găsi stupidă problema ta, şi nici nu va rîde de tine, cum ar putea face oamenii. „El le dă tuturor cu generozitate şi fără să facă reproşuri.“ „Dacă ne recunoaştem păcatele, el este loial şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nedreptate“ (Iac. 1:5; 1 Ioan 1:9).

UN RASPLATITOR

21. Ce atitudine faţă de el ca răsplătitor ar dori să vadă Iehova la noi, şi ce efect va avea acest fapt asupra noastră?

²¹ Afară de aceasta, este absolut potrivit şi neegoist să sperăm că Dumnezeu nu ascultă doar rugăciunile noastre, ci că ne şi răsplăteşte pentru loialitatea noastră. Iehova doreşte ca noi să privim răsplata vieţii veşnice drept ceva ce el ne dă cu plăcere pentru că ştie că îi sîntem recunoscători pentru lucrul acesta şi că vom foloşi această răsplată într-un mod corect. Iehova ar dori să ştim că el este un Dumnezeu care-i răsplăteşte pe cei ce-l iubesc. El nu este aşa ca mulţi oameni din lume care nu se dovedesc mulţumitori sau recunoscători cînd cineva a făcut ceva pentru ei din iubire sau din loialitate. In afară de aceasta un Dumnezeu care nu s-ar dovedi loial şi recunoscător, şi nu i-ar răsplăti pe servii săi, n-ar fi demn de închinare. Iehova Dumnezeu este însă loial; el este generos şi apropiat de prietenii săi. Celor ce cred în el, le-a promis: „Nu te voi abandona nicidecum, nici nu te voi părăsi“ (Evr. 13:5, NW).

22. (a) Cum vom fi răsplătiţi deja acum pentru că îl servim pe Dumnezeu? (b) Ce binecuvîntări ne mai stau încă de acum în perspectivă?

²² Prin urmare dacă devenim prieteni de încredere ai lui Dumnezeu, ne închinăm lui şi umblăm cu el, aceasta ne aduce deja acum o mare răsplătire. Iar mai departe avem perspectiva unei şi mai mari răsplătiri, — Mult mai mare decît ne-am putea noi imagina. Dacă îi sîntem credincioşi lui Dumnezeu, vom duce deja acum o viaţă mai bună, plină de sens, şi ne vom scuti de problemele şi grijile pe care le are lumea (Efes. 3:20). In plus, avem perspectiva de a face parte din „temelia pămîntului nou“. Ce bucurie va fi să faci parte dintre aceia care vor participa cei dintîi la opera de a face pămîntul paradis! Si ce frumos va fi să fii cel dintîi care trăieşte evenimentul învierii altora şi să-i înveţi, să-i ajuţi şi să-i instruieşti pe aceştia! Inaintea noastră se află un viitor emoţionant, cu un scop măreţ al vieţii.

23. De ce n-ar trebui să ezite cineva acum să ocupe poziţie de partea lui Dumnezeu, şi ce include aceasta?

²³ Noi însă n-ar trebui să desconsiderăm minunata ocazie de a-i servi acum lui Dumnezeu căci aceasta este ultima dată cînd oamenii au ocazia de a ocupa poziţie de partea lui Dumnezeu în controversa privitoare la dominaţia universală în mijlocul unei lumi umane care nu cunoaşte îngrijirile lui Dumnezeu. Aceasta este, de asemenea, cea din urmă ocazie de a le anunţa oamenilor „vestea bună“, în ciuda împotrivirii. Ce admirabilă posibilitate de a ne dovedi loialitatea faţă de Dumnezeu! Această activitate va aduce cea mai mare răsplătire. Acum există ocazia de a colabora cu „casa lui Dumnezeu care este adunarea Dumnezeului cel viu, un stîlp şi un sprijin al adevărului,“ şi de a anunţa vestea bună a regalităţii (1 Tim. 3:15).

[Legenda ilustraţiei de la pagina 13]

Faptul de a ne ruga împreună lui Iehova pentru conducerea sa contribuie la o căsătorie armonioasă