„Lui Iehova îi aparţine bătălia“

„Eu vin la tine cu numele lui Iehova al armatelor, Dumnezeul liniilor de bătaie ale lui Israel, pe care tu l–ai batjocorit.“ — 1 SAMUEL 17:45.

 1, 2. (a) Cu ce provocare se confruntă armata Israelului condusă de Regele Saul? (b) Cum reacţionează bărbaţii din armata Israelului în faţa provocării lui Goliat, şi cine intră în scenă?

DE O PARTE şi de alta a văii lui Elah („Valea terebinţilor“ B.C.), la sud–vest de Ierusalim, două armate puternice stau faţă în faţă. De o parte este armata lui Israel condusă de fricosul rege Saul. De cealaltă parte este armata filistenilor cu giganticul ei campion, Goliat, nume care probabil înseamnă „proeminent“. De la înălţimea sa de 2,80 metri, Goliat îi provoca pe israeliţi blasfemiindu–i. — 1 Samuel 17:1–11.

² Ce avea să scoată în evidenţă provocarea lui Goliat? „Cît despre toţi bărbaţii lui Israel, la vederea acestui bărbat, ei bine, au luat–o la fugă din calea lui şi erau foarte înspăimîntaţi.“ Dar iată, în scenă îşi face apariţia un tinerel! Numele lui este David, ceea ce înseamnă „iubit“. Ataşamentul său curajos faţă de dreptate dovedeşte că el este „iubit“ şi de Iehova. Samuel îl unsese deja pe David pentru a fi viitorul rege al Israelului, şi spiritul lui Iehova acţiona cu putere asupra lui. — 1 Samuel 16:12, 13, 18–21; 17:24; Psalm 11:7; 108:6.

 3. Cum este echipat David pentru bătălie şi cum este echipat Goliat?

³ Auzindu–l pe Goliat cum batjocorea „liniile de bătaie ale viului Dumnezeu“, David se oferă să lupte împotriva uriaşului. Cu consimţămîntul lui Saul, David înaintează împotriva adversarului său. Însă el nu poartă armura şi armele de război ale timpului său pe care i le–a oferit Saul. El este echipat doar cu un baston, o praştie şi cinci pietre lustruite — în contrast cu Goliat care ţine în mînă o suliţă al cărei vîrf cîntăreşte 7 kilograme şi este îmbrăcat cu o za de 57 kilograme! În timp ce înaintează urmat de bărbatul care–i duce scutul, puternicul ‘filistean, prin dumnezeii săi, invocă răul asupra lui David’. — 1 Samuel 17:12–44.

 4. Cum răspunde David provocării lansate de uriaş?

⁴ Cum reacţionează David? El îi întoarce uriaşului provocarea, strigîndu–i: „Tu vii la mine cu o sabie, o suliţă şi o lance, dar eu vin la tine cu numele lui Iehova al armatelor, Dumnezeul liniilor de bătaie ale lui Israel pe care tu l–ai batjocorit. În ziua aceasta Iehova te va preda în mîna mea şi, în mod cert, te voi doborî şi–ţi voi despărţi capul de trup; în mod cert, în ziua aceasta voi da cadavrele din tabăra filistenilor păsărilor cerului şi fiarelor pămîntului, iar oamenii întregului pămînt vor şti că există un Dumnezeu care îi aparţine lui Israel. Şi toată această congregaţie va şti că nici cu sabia, nici cu suliţa nu salvează Iehova, deoarece LUI IEHOVA ÎI APARŢINE BĂTĂLIA, şi el trebuie să vă predea în mîna noastră.“ — 1 Samuel 17:45–47.

 5. Care este rezultatul bătăliei şi cui îi revine meritul?

⁵ David înaintează curajos la luptă. Piatra sa merge drept la ţintă şi Goliat se prăbuşeşte la pămînt. Da, Iehova a recompensat credinţa şi curajul lui David îndreptînd cu precizie minusculul proiectil spre fruntea filisteanului. Apoi, David aleargă, scoate din teacă sabia lui Goliat şi îi taie capul. Filistenii o iau la fugă în dezordine. Într–adevăr, David putea să zică: „LUI IEHOVA ÎI APARŢINE BĂTĂLIA.“ —1 Samuel 17:47–51.

 6. (a) De ce a păstrat Iehova detaliile acestei bătălii? (b) De ce asigurare au nevoie slujitorii lui Dumnezeu atunci cînd sînt persecutaţi de duşmani asemănători lui Goliat?

⁶ De ce a păstrat Iehova în Cuvîntul său relatarea detaliată a unei bătălii care a avut loc cu aproximativ 3 000 de ani în urmă? Deoarece, aşa cum ne spune apostolul Pavel, „tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru instruirea noastră, pentru ca prin perseverenţa noastră şi prin consolarea din Scripturi să avem speranţă“ (Romani 15:4). Astăzi, mulţi slujitori loiali ai lui Iehova suportă ofense şi persecuţii directe din partea unor duşmani asemănători lui Goliat. Pe măsură ce persecuţiile cresc, fiecare dintre noi are nevoie de consolarea pe care o procură această asigurare: „LUI IEHOVA ÎI APARŢINE BĂTĂLIA.“

Controversa suveranităţii

 7. Ce controversă îl implică pe poporul lui Dumnezeu în toate naţiunile?

⁷ Goliat a înaintat cu mîndrie pentru a–l batjocori pe Dumnezeul lui Israel. În mod asemănător, în acest secol al XX–lea, sistemele politice totalitare de guvernare au ieşit în faţă batjocorind suveranitatea lui Iehova şi încercînd să–i intimideze pe slujitorii săi ca să se dedice unei forme de adorare a statului. Această controversă îl implică pe poporul lui Dumnezeu în toate naţiunile. De ce? Deoarece timpurile păgînilor sau „timpurile fixate ale naţiunilor“ despre care vorbeşte Biblia au luat sfîrşit în 1914. Atunci a început perioada de ‘nelinişte a naţiunilor îngrijorate’ (Luca 21:24–26, NW). Timpurile păgînilor au început atunci cînd naţiunile au început să calce în picioare Israelul terestru în 607 î.e.n. şi au durat 2 520 de ani, apoi, în 1914, Iehova l–a întronat pe Isus, făcîndu–l Regele mesianic al Ierusalimului ceresc. — Evrei 12:22, 28; Apocalips 11:15, 17.a

 8. (a) Au ascultat regii pămîntului de porunca profetică ce le ordona să–i ‘slujească lui Iehova cu teamă’? (b) Ce campioni politici îl batjocoresc astăzi pe Iehova şi încearcă să–i intimideze pe martorii săi uzînd de forţă?

⁸ În 1914, a avut loc o mare schimbare. De acum Dumnezeu avea să intervină în exercitarea guvernării de către naţiunile păgîne. Dar, au ascultat oare „regii“ care domneau pe vremea aceea de porunca profetică ce le ordona să–i „slujească lui Iehova cu teamă“? L–au recunoscut ei pe regele său întronat? Nu. Dimpotrivă, ei „s–au adunat în masă, ca un singur om, împotriva lui Iehova şi împotriva unsului său“, Isus. Căutînd să–şi satisfacă propriile lor ambiţii, ei s–au „adunat în tumult“ angajîndu–se în marele război din 1914—1918 (Psalm 2:1–6, 10–12). Pînă în ziua de azi, dominaţia mondială a constituit o chestiune mult controversată între oameni. Astfel, lumea lui Satan continuă să producă campioni politici asemănători neamului lui Goliat, refaimiţii. Aceşti dictatori îl batjocoresc pe Iehova şi încearcă să–i intimideze pe martorii săi uzînd de forţă. Dar, ca întotdeauna, bătălia şi victoria îi aparţine lui Iehova. — 2 Samuel 21:15–22.

Un Saul modern

 9. Cine se comportă, în timpul nostru la fel ca regele Saul şi în ce mod?

⁹ Ce rol ocupă regele Saul în această chestiune? În primul rînd din cauza răzvrătirii sale, Iehova a hotărît să ‘smulgă de la el stăpînirea regală a lui Iehova’ (1 Samuel 15:22, 28). Acum, în faţa provocării lui Goliat, Saul n–a susţinut suveranitatea lui Iehova. Mai tîrziu, el l–a persecutat pe învingătorul lui Goliat, David, pe care Iehova îl unsese pentru a–l succeda pe Saul la tronul lui Israel. Iată o conduită care se aseamănă mult cu cea a clerului creştinătăţii. Răzvrătindu–se împotriva adevărului biblic acesta s–a făcut vinovat într–o măsură foarte mare de apostazie; într–adevăr, el „nu ascultă vestea bună“ despre Domnul nostru şi despre Regatul său. Departe de a susţine suveranitatea universală a lui Iehova, el i–a persecutat cu cruzime pe martorii săi unşi de spirit şi pe însoţitorii lor, membrii marii mulţimi. ‘În furia sa’, Iehova îi va înlătura pe aceşti apostaţi. — 2 Tesaloniceni 1:6–9; 2:3; Osea 13:11.

10. (a) Ce manifest a fost publicat în Londra în 1918 de către un grup de clerici proeminenţi? (b) În loc să acţioneze în armonie cu acest manifest ce linie de conduită au adoptat ei?

¹⁰ În timpul primului război mondial, compromisurile clerului şi ale creştinătăţii au ieşit la suprafaţă. Era clar că profeţia lui Isus consemnată în Matei, capitolele 24 şi 25 şi în capitolul 21 din Luca era în curs de împlinire. De fapt, în 1918, un grup de preoţi proeminenţi reprezentanţi ai bisericilor baptiste, prezbiteriene, episcopale şi metodiste s–au unit la Londra şi au publicat un manifest care conţinea această declaraţie: „Criza prezentă marchează sfîrşitul timpurilor păgînilor.“ Însă, ei nu au acţionat în armonie cu această declaraţie. Deja în timpul primului război mondial, clerul creştinătăţii acordase un sprijin considerabil celor două părţi adverse. În loc să recunoască prezenţa lui Isus în putere regală ei s–au conformat modului de gîndire propriu naţiunilor lumii — acela că este mai bine pentru oameni să fie dominaţi de puteri politice care îi divizează şi chiar de tirani asemănători lui Goliat decît să fie uniţi sub Regatul lui Dumnezeu. — Matei 25:31–33.

Nici un compromis

11. Ce persoane nu fac compromis în ceea ce priveşte controversa suveranităţii, şi al cui exemplu îl urmează ele?

¹¹ Fac oare slujitorii devotaţi ai lui Dumnezeu vreun compromis în ce priveşte controversa suveranităţii? Desigur, nu, după cum arată în mod clar relatarea biblică (Daniel 3:28; 6:25–27; Evrei 11:32–38; Apocalips 2:2, 3, 13, 19). În timpul nostru, creştinii loiali susţin suveranitatea lui Iehova şi Regatul său în ciuda acuzaţiilor şi persecuţiilor pe care tiranicul ‘Goliat’ le aruncă asupra lor. Ei calcă, aşadar, pe urmele lui Isus, „Fiul lui David“, care poartă cu îndrăzneală războiul spiritual în favoarea suveranităţii lui Iehova în timp ce păstrează o strictă neutralitate faţă de conflictele şi politica lumii. În rugăciunea sa către Tatăl său, Isus a declarat că, la fel ca el, discipolii săi, adevăraţii creştini, „nu fac parte din lume“. — Matei 4:8–10, 17; 21:9; Ioan 6:15; 17:14, 16; 18:36, 37; 1 Petru 2:21.

12. (a) Cine l–a doborît pe Goliatul zilelor noastre şi cum? (b) Ce efect a avut asupra slujitorilor lui Iehova faptul că îl considerau pe Goliat ca fiind mort?

¹² Rămăşiţa creştinilor unşi de spirit reprezentată de David l–a răpus pe Goliatul zilelor noastre. Cum anume? Declarînd fără echivoc că este de partea lui Iehova în controversa referitoare la dominaţia mondială. O „rezoluţie (adoptată de Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Biblie la congresul de la Cedar Point [Ohio], duminică, 10 septembrie 1922)“ a stabilit modelul ce trebuia urmat. Ea includea următoarele:

„10) În plus, noi susţinem şi declarăm solemn că aceasta este ziua răzbunării lui Dumnezeu împotriva imperiului vizibil şi invizibil al lui Satan;

11) Că restabilirea lumii vechi sau a vechii stări de lucruri este absolut imposibilă; că a sosit timpul pentru instaurarea Regatului lui Dumnezeu prin intermediul lui Isus Cristos; şi că toate puterile şi organizaţiile care nu se supun de bună voie dreptei domnii a Domnului vor fi distruse.“

Nu există nici o îndoială că „Fiul lui David“ care este capul congregaţiei creştine a dirijat azvîrlirea acelei „pietre“ a adevărului Regatului (Matei 12:23; Ioan 16:33; Coloseni 1:18). Cu ocazia congreselor anuale care s–au ţinut între anii 1922 şi 1928 s–au adoptat unele rezoluţii pentru a confirma această luare de poziţie. Din punctul de vedere al poporului lui Dumnezeu ‘Goliat’ era cu desăvîrşire doborît, decapitat. Dictatorii umani nu au fost în măsură să–i constrîngă pe curajoşii susţinători ai suveranităţii lui Iehova să facă compromis. — Compară Apocalips 20:4.

13. (a) De ce compromis s–a făcut vinovat clerul sub opresiunea Germaniei hitleriste? (b) Ce se poate citi în legătură cu integritatea Martorilor în cartea Mothers in the Fatherland?

¹³ Germania hitleristă ne furnizează un exemplu frapant al brutalităţii la care s–au dedat unele guverne politice asemănătoare lui Goliat. Cele două mari religii ale ţării, catolică şi protestantă, s–au făcut vinovate de compromis supunîndu–se nazismului, idolatrizîndu–l pe führer, salutînd drapelul cu svastică şi binecuvîntîndu–i pe soldaţii care mergeau să–i masacreze pe coreligionarii lor din ţări vecine. Creştinătatea în ansamblu a fost prinsă în elanul şi fervoarea patriotică. În ceea ce–i priveşte pe martorii lui Iehova ei au stat departe. Iată ce se putea citi în cartea Mothers in the Fatherland (mame în patria mamă): „[Martorii lui Iehova] au fost trimişi în lagăre de concentrare, o mie dintre ei au fost executaţi şi încă o mie au murit între anii 1933 şi 1945. (...) Catolicii şi protestanţii au ascultat de îndemnurile clerului lor de a coopera cu Hitler. Dacă ei se împotriveau, încălcau atît ordinul bisericii, cît şi al statului.“ Atît Biserica cît şi Statul s–au încărcat cu o mare vină de sînge.b — Ieremia 2:34.

14. De ce sînt Martorii lui Iehova adeseori persecutaţi?

¹⁴ Încă şi astăzi, aşa cum a profeţit Isus, Martorii lui Iehova sînt, în multe ţări, victime ale unei crude persecuţii. Însă, indiferent de condiţiile lor de viaţă, aceşti creştini zeloşi continuă să predice „vestea bună a regatului“ (Matei 24:9, 13, 14). Şi, culmea ironiei, Martorii sînt recunoscuţi aproape peste tot ca fiind cetăţeni cinstiţi, care duc o viaţă curată şi care respectă legea şi ordinea într–un mod exemplar (Romani 13:1–7). Totuşi, ei sînt adeseori persecutaţi. De ce? Deoarece închinarea lor aparţinînd în exclusivitate lui Iehova nu le permite să salute sau să se închine în faţa simbolurilor reprezentînd Statul (Deuteronom 4:23, 24; 5:8–10; 6:13–15). Refuzînd să facă vreun compromis, ei îl adoră pe Iehova, pe „el singur“, şi îl consideră ca fiind Domnul Suveran al vieţii lor (Matei 4:8–10; Psalm 71:5; 73:28). Nefăcînd „parte din lume“ ei păstrează o strictă neutralitate creştină faţă de războaie şi faţă de conflictele politice ale lumii. — Ioan 15:18–21; 16:33.

15, 16. (a) Al cui exemplu pot să urmeze Martorii de toate vîrstele atunci cînd ‘Goliatul’ zilelor noastre îi ameninţă şi cum a fost ilustrat acest lucru de o fetiţă de şase ani? (b) Cu cine doresc creştinii să se asemene copiii lor?

¹⁵ Adeseori, ‘Goliatul’ zilelor noastre îi ameninţă pe aceşti creştini integri care i se închină lui Iehova şi resping practicile idolatre. (Compară Apocalips 13:16, 17.) Totuşi, indiferent de vîrsta lor, Martorii pot să urmeze exemplul lui David răspunzînd fără teamă provocării. Într–o ţară din America Latină o fetiţă de şase ani primise din cea mai fragedă copilărie o excelentă educaţie. (Compară Efeseni 6:4; 2 Timotei 3:14, 15.) Aceasta a făcut din ea eleva cea mai strălucită din clasă. Însă, conştiinţa sa educată după Scripturi a determinat–o să refuze să ia parte la anumite ceremonii idolatre organizate de şcoala sa. Învăţătoarea ei, la care ea i–a explicat poziţia sa, i–a răspuns că o fetiţă de vîrsta ei era prea mică pentru a avea o conştiinţă! Fetiţa a dovedit că învăţătoarea se înşela, depunîndu–i o mărturie impresionantă.

¹⁶ Sperăm că toţi părinţii îi educă pe micuţii lor astfel încît aceştia să urmeze exemplul tînărului David şi să ia poziţie în faţa ameninţărilor ce vin din partea Goliatului modern. Aceşti copii pot să se comporte tot atît de fidel ca cei trei tineri iudei, ca Daniel şi ca alte persoane curajoase despre care Scripturile ne spun că ‘au păstrat o conştiinţă bună’ şi au respectat principiile biblice! —1 Petru 2:19; 3:16; Daniel 3:16–18.

Ce spun istoricii

17. (a) Ce a spus istoricul englez Arnold Toynbee cu privire la timpul nostru? (b) Cum pune la încercare clasa modernă Goliat fidelitatea slujitorilor lui Dumnezeu?

¹⁷ Binecunoscutul istoric englez, Arnold Toynbee, a scris despre dezvoltarea în timpul nostru a „formei sinistre a unui cult păgîn dedicat suveranităţii naţionale a statului“; el a numit acest cult „fermentul acru al vinului nou al democraţiei pus în burdufurile vechi ale tribalismului“. Aceia care pretind că naţiunea lor este superioară tuturor celorlalte şi merg pînă acolo că aduc un cult statului, sînt manevraţi de către conducători şi încorporaţi pentru a face din ei instrumentele politicii lor, bună sau rea. În consecinţă, clasa ‘Goliat’ şi–a făcut apariţia şi pune la încercare fidelitatea slujitorilor lui Dumnezeu, care îşi iubesc pămîntul natal dar care refuză să se închine Statului şi simbolurilor sale.

18. La ce întrebări profunde trebuie să răspundă astăzi creştinii conştiincioşi?

¹⁸ Aşa cum a fost cazul în Germania nazistă, astăzi se pun unele întrebări la care creştinii conştiincioşi trebuie să răspundă: Ţara mea se bucură oare mai mult ca altele de favoarea lui Dumnezeu? Este logic sau rezonabil să consider, mai ales în epoca noastră care este cea mai periculoasă din istoria omenirii, că o anumită parte a globului ar fi superioară tuturor celorlalte părţi sau că o anumită parte a familiei umane ar fi superioară tuturor celorlalte?

19. Cum consideră cel mai mare istoric, Iehova Dumnezeu o naţiune care crede şi acţionează ca şi cum ar fi superioară tuturor celorlalte naţiuni?

¹⁹ Să examinăm punctul de vedere al celui mai mare Istoric, Iehova Dumnezeu, Autorul Bibliei. Iată ce ne spune referitor la el, apostolul Petru: „Îmi dau seama cu certitudine că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice naţiune, omul care se teme de el şi lucrează dreptatea îi este plăcut.“ Şi nu ar trebui oare să trăim întotdeauna în conformitate cu aceste cuvinte inspirate ale apostolului Pavel referitor la Creator: „Dintr–un singur om [Dumnezeu] a făcut fiecare naţiune a oamenilor, ca să locuiască pe întreaga suprafaţă a pămîntului.“? De ce ar crede şi ar acţiona o naţiune ca şi cum ar fi superioară tuturor celorlalte? Vorbind despre toţi oamenii, Pavel a spus: „Sîntem (...) neam de Dumnezeu“. — Fapte 10:34, 35; 17:26, 29.

20. În sistemul nou promis de Iehova, căror provocări nu vor fi supuşi slujitorii lui Iehova şi despre ce anume va discuta studiul nostru următor?

²⁰ În noul sistem promis de Iehova, cei care iubesc dreptatea nu vor mai fi provocaţi de către organizaţiile politice totalitare asemănătoare lui Goliat deoarece partizanii urii şi ai mîndriei vor fi dispărut (Psalm 11:5–7). Oriunde trăiesc pe pămînt, slujitorii lui Dumnezeu s–au debarasat de aceste sentimente naţionaliste; ei ascultă de porunca lui Isus de ‘a se iubi unii pe alţii aşa cum i–a iubit el’ (Ioan 13:34, 35; Isaia 2:4). Studiul nostru următor va arăta ce fel de iubire este aceasta!

[Note de subsol]

Recapitulare

◼ Ce simbolizează tiranicul uriaş Goliat?

◼ De ce se poate spune că slujitorii lui Dumnezeu nu fac compromis cu privire la controversa suveranităţii?

◼ De ce slujitorii lui Dumnezeu pot să spună că ‘Goliatul’ modern a fost doborît?

◼ Cine se comportă la fel ca regele Saul şi ce ne îndreptăţeşte să afirmăm lucrul acesta?

◼ De ce se poate spune că slujitorii lui Iehova au acţionat la fel ca David în faţa opresiunilor din partea ‘Goliatului’ modern?