Isus Cristos — regele victorios căruia naţiunile trebuie să-i dea socoteală
1. Ce le-a scris Pavel în Evrei 1:8, 9 creştinilor din Ierusalim pentru a dovedi că Fiul lui Dumnezeu este mult superior îngerilor?
INAINTE ca Ierusalimul să fi fost distrus de către romani în anul 70 e.n. creştinii din acel oraş aveau nevoie să li se dovedească din Scripturile ebraice inspirate că Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost înălţat mai presus decît îngerii cereşti. De aceea, scriind acelor creştini din primul secol, apostolul Pavel le-a atras atenţia asupra acestor cuvinte profetice care s-au aplicat la Isus Cristos cel glorificat: «Dumnezeu este tronul tău pe vecie, iar sceptrul Regatului tău este un sceptru al echităţii. Tu ai iubit dreptatea şi ai urît nelegiuirea. Iată pentru ce Dumnezeu, Dumnezeul tău te-a uns cu untdelemn de bucurie mai mult decît pe tovarăşii tăi.» — Evr. 1:8,9
2. Pentru ce a devenit Dumnezeu «tronul» Fiului său şi în ce mod?
2 Regatul lui Isus, care a iubit dreptatea şi a urît nelegiuirea, va aduce desigur mari binecuvîntări tuturor locuitorilor pămîntului. De aceea, sceptrul pe care el îl poartă este «sceptrul echităţii». Nu e de mirare că Dumnezeu serveşte ca un «tron» pentru el, Dumnezeu fiind singura sursă a Regatului său şi cel care sprijineşte regalitatea sa. Toate naţiunile acestei lumi n-ar putea răsturna Regatul său, aşa cum ele nu l-ar putea răsturna pe Dumnezeu ca Suveran universal şi ca «Rege al naţiunilor». Toate naţiunile trebuie să dea acum socoteală Fiului său întronat.
3. Din ce a citat Pavel cuvintele din Evr. 1:8, 9 şi ce dovedeşte aceasta?
3 Cuvintele pe care autorul scrisorii către evreii care au devenit creştini le-a aplicat Fiului glorificat al lui Dumnezeu, au fost citate din cartea biblică a Psalmilor (45:6, 7). Aceasta dovedeşte că întregul psalm era profetic. Prin studierea lui, noi vom cîştiga informaţii cu privire la ceea ce va face regele uns al lui Dumnezeu pentru gloria lui Dumnezeu şi pentru fericirea durabilă a omului.
4. La ce se referă entuziasmul care radiază din Psalmul 45?
4 Acest psalm care radiază un mare entuziasm, a fost scris de către leviţii care serveau oficial în templul lui Dumnezeu la Ierusalim. Entuziasmul este justificat de stabilirea apropiată a unui nou guvern, al cărui conducător este drept şi incoruptibil. Imprejurările erau emoţionante, căci psalmistul începe brusc cu cuvintele: «Inima îmi freamătă de ceva minunat. Si zic: ’Operele mele se referă la un rege’. Fie ca limba mea să fie condeiul unui copist iscusit.» — Ps. 45:1 şi menţiunea din titlu.
5. In a cui predicare a fost «lucrul minunat» o temă deosebită şi de care publicitate a fost ea demnă?
5 Lucrul ‘minunat’ care a încălzit inima psalmistului inspirat s-a dovedit a fi un aspect remarcabil a ceea ce Isus Cristos a numit «această veste bună a Regatului». Aşa de «bun» era mesajul Regatului, încît el a meritat să «fie predicat pe întregul pămînt locuit, ca mărturie tuturor naţiunilor», pentru că «sfîrşitul» acestor naţiuni trebuie să vină (Mat. 24:14). Inimile noastre sînt mişcate astăzi de ‘minunatul’ subiect al Regatului lui Dumnezeu prin Cristos.
6. (a) In folosul cui sînt în principal «operele» noastre? (b) Cum devine «limba» noastră asemenea penei sau condeiului unui copist iscusit?
6 Ne unim noi vocea cu a psalmistului şi spunem aşa ca oricine să audă: «Operele mele se referă la un rege»? N-avem nici un motiv să ne ruşinăm de acest Rege uns al lui Dumnezeu. De aceea «operele» noastre principale ar trebui să fie vorbirea, învăţarea şi predicarea în legătură cu acest Mesia regal. Noi lucrăm înainte de toate în folosul intereselor Regatului său şi nu în folosul unor oarecare regate lumeşti care se apropie de sfîrşitul lor dezastruos. Noi sîntem mişcaţi pentru a ne folosi limbile la vestirea Regatul lui Dumnezeu şi al Regelui său uns. Ceea ce rostesc limbile noastre curge ca scrisul executat de pana sau condeiul unui scrib iscusit în executarea copiilor de pe un manuscris al Scripturilor ebraice. Sîntem de asemenea dornici să copiem ceea ce spunem cu gura, pentru ca şi alţii să citească cu bucurie. Ba mai mult, datorită maşinilor tipografice de mare viteză noi sîntem azi în stare să imprimăm mesajul în milioane de copii identice în nenumărate limbi şi să le distribuim în lumea întreagă.
O DECLARAŢIE DIVINĂ INSPIRATĂ ADRESATĂ REGELUI
7. Ce problemă ridică descrierea din Psalmul 45:2?
7 Este oare pe placul nostru Regele uns al lui Dumnezeu? Aşa ar trebui să fie, dacă ne place descrierea făcută pentru el. Psalmistul i se adresează şi-l compară cu regii de odinioară din linia regală de urmaşi a regelui David din Ierusalim, spunînd: «Tu eşti cu adevărat mai frumos decît fiii oamenilor. Farmecul a fost turnat pe buzele tale. Iată pentru ce Dumnezeu te-a binecuvîntat pentru timp nelimitat». — Ps. 45:2
8. Ce este ceea ce contribuie la frumuseţea sau graţia lui Isus Cristos?
8 Isus Cristos o fost un om perfect, tot atît de perfect cum a fost primul om Adam în grădina Eden. Icoanele care îl reprezintă şi care sînt pictate de artiştii creştinătăţii, fără îndoială sînt departe de redarea înfăţişării reale pe care a avut o cînd a fost pe pămînt. Descrierea psalmistului diferă în întregime de cea dată în Isaia, capitolul 53 unde el este ilustrat ca un serv suferind al lui Dumnezeu. Dar cînd îl vedem în lumina a ceea ce este şi ce face în realitate, el ne arată o frumuseţe care nu depinde de trăsăturile caracteristice ale feţei, ci una care depăşeşte frumuseţea tuturor celorlalţi oameni, chiar şi pe aceea a lui Adam.
9. Ce a dat farmec buzelor lui Isus Cristos, şi ce adaugă farmec propriilor noastre buze?
9 Buzele regelui erau bine conturate. Dar ceea ce ieşea de pe aceste buze le adăuga un farmec sporit, şi acest farmec era de la Dumnezeu. Duşmanii săi rău intenţionaţi au acuzat buzele sale de a fi hulit împotriva lui Dumnezeu. Da, chiar şi funcţionarii care fuseseră trimişi să-l aresteze şi să-l aducă la tribunal, au fost obligaţi să spună criticilor: «Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acest» (Ioan 7:46). Mesajul Regatului lui Dumnezeu predicat de el a dat farmec buzelor sale. Noi, care-l recunoaştem ca Invăţător al nostru, sîntem fermecaţi de ceeace spune el. Ca discipoli ai săi, noi adăugăm farmec buzelor noastre prin repetarea învăţăturii sale.
10. Pentru ce i-a acordat Dumnezeu lui Isus Cristos binecuvîntarea sa nesfîrşită şi cum a fost exprimată această binecuvîntare?
10 Acest frumos Rege cu cuvinte fermecătoare are binecuvîntarea nesfîrşită a lui Dumnezeu. Motivul este că el a vorbit ceea ce l-a învăţat Dumnezeu să vorbească. El a predicat şi a învăţat adevărul lui Dumnezeu despre guvernul teocratic care trebuie să binecuvînteze întregul neam omenesc. Cînd Isus Cristos stătea în faţa tribunalului şi guvernatorul roman Pilat din Pont l-a întrebat dacă era un rege, cu toate că viaţa îi era în joc el a răspuns fără frică: «Tu însuţi spui că sînt rege. Pentru aceasta m-am născut şi pentru aceasta am venit în lume; ca să pun mărturie pentru adevăr. Oricine este de partea adevărului, ascultă, glasul meu» (Ioan 18:37). Pentru fidelitatea cu care a vorbit despre adevărul Regatului, Dumnezeu l-a binecuvîntat cu învierea din morţi. Mai presus de aceasta, Dumnezeu i-a dat o regalitate cerească, nu numai peste supuşii israeliţi ai regelui David, ci totodată şi peste întreg neamul omenesc. Binecuvîntarea fără sfîrşit a lui Dumnezeu acordată lui, anunţă de asemenea lucruri bune pentru noi toţi.
CEL CĂRUIA NAŢIUNILE VA TREBUI SĂ–I DEA SOCOTEALA
11. Ce a spus Isus, scurt timp înainte de moartea sa şi pentru ce va trebui naţiunile să-i dea socoteală într-un război violent?
11 Cînd Isus Cristos a fost pe pămînt ca om perfect, el îşi avea duşmanii săi. Nu-i de mirare, deci, că el mai are duşmani pe pămînt şi după întronarea ca rege în cer, cînd s-au sfîrşit «timpurile naţiunilor» în 1914 (Luca 21:14). Cu cîteva ore înaintea morţii sale de martir el le-a spus discipolilor săi: «Dacă lumea văurăşte, voi ştiţi că ea m-a urît pe mine, înainte de a vă fi urît pe voi» (Ioan 15:18). Astăzi lumea nu s-a întors la Isus Cristos ca să-l iubească. Nici chiar Creştinătatea n-a făcut aceasta. O dovadă în acest sens este faptul că ea îi persecută pe adevăraţii discipoli ai lui Cristos. Naţiunilor lumeşti le-ar place să-l împiedice pe Isus Cristos cel întronat de a domni peste neamul omenesc. Le-ar place să limiteze domnia sa la cer şi să-şi păstreze pe vecie pentru ele domnia pămîntească. Astfel este în joc cauza adevărului, umilinţei şi dreptăţii. Deoarece naţiunile au luat o astfel de poziţie încăpăţînată de cînd s-au sfîrşit «timpurile naţiunilor» în 1914, ele va trebui să-i dea socoteală lui Isus Cristos într-un război violent.
12. Din ce cauză va avea ceva de înfruntat Regele nou întronat şi ce a spus în Psalmul 45:3–5 că va face?
12 Psalmistul inspirat a întrezărit ce urma să aibă de întîmpinat regele mesianic după întronarea sa. De aceea psalmistul a scris mai departe cu «condeiul unui copist iscusit»: «Incinge-ţi sabia, o, puternicule, cu demnitatea şi splendoarea ta. Si în splendoarea ta înaintează spre biruinţă; păşeşte pentru cauza adevărului, umilinţei şi dreptăţii şi dreapta ta te va instrui în lucruri care inspiră teamă. Săgeţile tale sînt ascuţite — sub tine cad popoarele — în inima duşmanilor regelui». — Ps. 45:3–5
13. Cum ne ajută descrierea psalmistului să-l identificăm pe cel văzut în vedenia din Apocalips 6:1, 2 şi cine este cel identificat?
13 Săgeţile au nevoie de un arc pentru a le arunca. De aceea descrierea psalmistului ne ajută să identificăm pe cel care este reprezentat în Apocalips 6:1, 2, unde apostolul creştin Ioan, relatînd o vedenie spune: «Am văzut cînd Mielul (Isus Cristos) a deschis una din cele sapte peceţi, şi am auzit una din cele patru creaturi vii zicînd cu o voce ca de tunet: ’Vino!’ Si am văzut, şi iată, un cal alb; şi cel ce şedea pe el avea un arc; şi i s-a dat o coroană şi a ieşit biruitor pentru a cîştiga victoria». Acest arcaş încoronat, călărind bărbăteşte pe calul alb, îl reprezintă pe Isus Cristos cel glorificat ducîndu-se la război împotriva duşmanilor săi. Obiectivul său este victoria finală. Biruinţa sa trebuie să fie totală, pe întregul pămînt.
14. Pentru ce Regele nou întronat este un «puternic», aşa cum a fost prezis şi în Isaia 9:6?
14 In demnitatea şi splendoarea sa, ca rege oficial instalat, Isus Cristos se încinge cu sabia războiului, pentru a o ridica împotriva naţiunilor oponente de pe pămînt. Ne mai fiind om din carne şi sînge, ci îmbrăcat cu puteri cereşti, el este acum într-adevăr un «puternic». Profeţia din Isaia 9:6 zice că unul din titlurile sale este «Dumnezeu puternic». Naţiunile, puternic înarmate, trebuie încă să înveţe să-l cunoască ca pe un astfel de «puternic».
15. In contrast cu intrarea sa triumfală în Ierusalim, pentru ce va călări Isus Cristos un cal cînd va cere socoteală naţiunilor?
15 Cînd, ca şi regele Solomon la încoronarea sa, Isus Cristos şi-a făcut intrarea triumfală în Ierusalim, oferindu-se pe sine ca rege din linia lui David, el a făcut-o paşnic, călărind pe un asin (Mat. 21:1–14; Zah. 9:9). Dar cînd, în curînd, el va înainta pentru cauza adevărului, umilinţei şi dreptăţii, el va călări, figurativ vorbind, un armăsar de război. Aşa se şi cuvine, deoarece trebuie să le ceară socoteală acelora care violează adevărul, umilinţa şi dreptatea.
16. Care adevăr anunţat de către Martorii lui Iehova a fost călcat în picioare de către guvernele naţiunilor?
16 La cîteva zile după intrarea lui Isus călare pe asin în Ierusalim, el a spus guvernatorului Pilat că venise în lume ca să pună mărturie despre adevăr, în primul rînd despre adevărul Regatului lui Dumnezeu, despre care tocmai pusese mărturie înaintea lui Pilat (1 Tim. 6:13). Astăzi guvernele naţiunilor calcă în picioare acest adevăr, chiar dacă Iehova i-a informat prin Martorii săi că timpurile dominaţiei mondiale a naţiunilor au expirat în 1914.
17. Cauza căror persoane a apărat-o Isus Cristos, şi pentru ce trebuie să lupte el pentru o ordine nouă a dreptăţii?
17 Domnitorii lumeşti n-au arătat nici o umilinţă înaintea lui Dumnezeu. Ei nu s-au supus în mod paşnic Regelui de drept al pămîntului. Isus Cristos, care a dat dovadă de cea mai mare umilinţă înaintea lui Dumnezeu şi care s-a făcut apărătorul tuturor celor smeriţi şi lipsiţi de ajutor de pe pămînt, mai cu seamă al discipolilor săi persecutaţi. Acum, în aceste «zile din urmă», nedreptatea oamenilor a atins punctul culminant, nelegiuirea răspîndindu-se alarmant, din ce mai mult. Neamul omenesc are nevoie de un nou început în ceea ce priveşte dreptatea. De aceea, războinicul Rege Isus Cristos trebuie să apere cauza dreptăţii şi să lupte pentru o ordine nouă pe întregul pămînt. — Is. 26:9
18. Ce avertisment este dat naţiunilor prin cuvintele adresate Regelui «dreapta ta te va instrui în lucruri care inspiră teamă» şi cum este descris marele măcel în Psalmul 45:5?
18 In timpurile moderne, războiul a depăşit cu mult folosirea săbiilor şi a săgeţilor. Supraputerile militare contează acum pe folosirea bombelor nucleare şi cu neutroni şi a rachetelor balistice intercontinentale. Dar n-ar trebui să creadă că Isus Cristos cel glorificat nu poate să le surprindă cu arme de război ştiinţifice, superioare acestora. Psalmul 45:4 avertizează naţiunile că dreapta lui Cristos îl va instrui în lucruri care inspiră teamă. Rachetele sale supraomeneşti nu vor fi mai puţin precise decît rachetele făcute de om pentru a atinge obiectivul. Pentru a semăna moartea, ele vor lovi «inima duşmanilor regelui». Un mare măcel va avea loc, lucru anunţat prin difuzarea veştilor de război care spun că sub Regele care luptă pentru adevăr, umilinţă şi dreptate, «cad popoare». — Ps. 45:5
19. Ce ar trebui să se întrebe persoanele «şocate» de o asemenea prezentare a lui Isus Cristos şi a Tatălui său ceresc ce privire la propriile lor naţiuni, şi cum va fi curăţit pămîntul murdărit cu sînge nevinovat?
19 Membrii creştinătăţii ar putea să spună că o astfel de perspectivă îl prezintă pe Isus Cristos ca pe un vărsător de sînge şi pe Tatăl său ceresc ca pe un Dumnezeu crud şi setos de sînge. Astfel de oameni ar putea susţine că sînt şocaţi de prezentarea lui Dumnezeu şi a lui Isus Cristos într-un asemenea mod. Dar ce spun ei referitor la naţiunile creştinătăţii ale căror membri sînt cetăţeni patrioţi? Sînt mîinile unor asemenea naţiuni curate de petele de sînge vărsat, nu în războaie teocratice, ci în războaie necreştine? Să-şi amintească aceste naţiuni vinovate de omor că, după ce potopul a şters din existenţă toată populaţia pămîntului, cu excepţia lui Noe şi a familiei sale protejaţi de corabie, Dumnezeu le-a spus: «Oricine varsă sînge de om şi propriul său sînge va fi vărsat de om, căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul său» (Gen. 9:6). Creştinătatea a condus naţiunile la vărsarea de sînge prin războaie politice, cruciade religioase şi prin persecuţia creştinilor care, din motive de conştiinţă, au rămas ataşaţi de Biblie. In ce mod, deci, va fi curăţat pămîntul mînjit cu sînge uman? Numai prin vărsarea sîngelui celor vinovaţi de sînge, pentru a echilibra cumpăna dreptăţii.
20. Cum se armonizează aceasta cu legea lui Dumnezeu cu privire la cetăţile de scăpare pentru ucigaşii fără voie, şi cum va fi făcut pămîntul potrivit ca paradisul să fie stabilit pe el?
20 Aceasta e în armonie cu legea lui Dumnezeu cu privire la cetăţile de scăpare, pe care el le-a prevăzut în Israel pentru ucigaşii fără voie. Prin intermediul profetului Moise, el a spus: «Să nu murdăriţi ţara în care sînteţi; căci sîngele este acela care murdăreşte ţara şi nu va exista ispăşire cu privire la sîngele care a fost vărsat, decît prin sîngele aceluia care l-a vărsat. Si să nu murdăriţi ţara în care locuiţi, în mijlocul căreie locuiesc eu; căci eu, Iehova, locuiesc în mijlocul fiilor lui Israel» (Num. 35:33, 34). Pentru ca pămîntul nostru murdărit cu sînge să devină o locuinţă paradisiacă a omului, el trebuie să fie curăţat. Sîngele nevinovat vărsat pe el trebuie să fie ispăşit cu singele naţiunilor care, astăzi, ne ameninţă cu un al treilea război mondial.
21. De ce, în respect faţă de justiţie, Dumnezeu trebuie să-i dea victoria lui Cristos? Ce rezultă pentru naţiuni din faptul că şi-au comasat forţele sub stindardul Naţiunilor Unite?
21 Tocmai pentru acest motiv, în curînd toate naţiunile va trebuie să dea socoteală lui Isus Cristos. El trebuie să cîştige victoria asupra lor, pentru ca strigătele pentru dreptate să fie satisfăcute. Iehova Dumnezeu îi va da biruinţa asupra lor. Comasarea forţelor lor în Organizaţia Naţiunilor Unite nu-i va scuti de înfrîngerea totală. Ele vor lupta împotriva intereselor Regatului Mielului lui Dumnezeu sacrificat odinioară şi cu privire la aceasta, ultima carte a Bibliei spune: «Aceştia au un singur gînd, şi de aceea dau toată puterea şi autoritatea lor fiarei (Naţiunile Unite). Ei se vor lupta cu Mielul, dar, deoarece el este Domnul domnilor şi Regele regilor, Mielul îi va birui» (Apoc. 17:13, 14). Despre această luptă citim mai departe:
22, 23. (a) Ce ne spune în continuare Apocalips 19:11–16, 19, despre această luptă? (b) Unde este purtat războiul şi cum este ispăşit sîngele nevinovat vărsat pe pămînt?
22 »Iată, un cal alb. Si cel ce stă pe el este numit Loial şi Adevărat şi el judecă şi se luptă cu dreptate . . . Pe capul său sînt multe diademe . . . El este îmbrăcat cu un veşmînt stropit cu sînge şi numele cu care este numit este Cuvîntul lui Dumnezeu. Si armatele care erau în cer îl urmau pe cai albi, şi erau îmbrăcaţe cu in subţire, alb şi curat . . . Si are scris pe veşmîntul său, da, pe coapsa sa, un nume: Regele regilor şi Domnul domnilor.
23 «Şi am văzut fiara, pe regii pămîntului şi armatele lor, adunaţi ca să poarte război cu cel ce sedea pe cal şi cu armata sa» (Apoc. 19:11–16, 19). Deoarece naţiunile adunare vor să-şi menţină cu încăpăţînare suveranitatea lor naţională şi domnia umană pe întregul pămînt, el fac inevitabilă lupta care este aproape. Situaţia mondială în care ei îşi duc împotrivirea pînă la punctul ei culminant, este comparată cu un cîmp de luptă care în evreieşte este numit Har-Maghedon (Apoc. 16:14–16). Acolo este purtat «războiul zilei celei mari a Atotputernicului Dumnezeu». Acolo, sîngele tuturor naţiunilor trebuie să ispăşească tot sîngele nevinovat cu care ele au murdărit pămîntul. Astfel întregul pămînt va fi curăţat pentru ca pe el să fie restabilit paradisul.
24. Va supravieţui vreuna dintre naţiuni acea zi şi de ce trebuie să ne îngrijim noi ca indivizi?
24 Ce zi va fi creştinătate, fie din afara ei! Va supravieţui vreuna din aceste naţiuni acea zi? Aceasta a fost întrebarea vitală pe care am ridicat-o mai înainte. Si acum răspunsul definitiv: un categoric nu! Nici una! Iată pentru ce noi, care sîntem membri ai acestor naţiuni condamnate, ar trebui să reflectăm în mod serios la aceasta. Ar trebui să dorim să învăţăm cum am putea fi recunoscuţi ca nevinovaţi şi să supravieţuim.