Ce fericiţi sunt cei cu un temperament blând!

„Fericiţi sînt cei care au un temperament blînd, căci ei vor moşteni pămîntul.“ — MATEI 5:5, NW.

 1. Ce este temperamentul blînd despre care a vorbit Isus în Predica de pe Munte?

ÎN Predica de pe Munte, Isus Cristos a zis: „Fericiţi sînt cei care au un temperament blînd, căci ei vor moşteni pămîntul“ (Matei 5:5, NW). Această blîndeţe a temperamentului, sau blajinătate, nu este nici o blîndeţe ipocrită, de suprafaţă, nici doar o trăsătură naturală a personalităţii, ci o veritabilă blîndeţe şi pace interioară şi o tihnă care se manifestă îndeosebi ca răspuns la voinţa şi îndrumarea lui Iehova Dumnezeu. Adevăraţii oameni cu un temperament blînd manifestă un simţ acut al dependenţei lor de Dumnezeu, simţ care se reflectă printr–o conduită blîndă faţă de semenii lor. — Romani 12:17-19; Tit 3:1, 2.

 2. De ce i–a declarat Isus fericiţi pe cei cu un temperament blînd?

² Isus i–a declarat fericiţi pe cei care au un temperament blînd, deoarece aceştia vor moşteni pămîntul. Ca Fiu al lui Dumnezeu cu o blîndeţe manifestată în mod perfect, Isus este Moştenitorul Principal al pămîntului (Psalm 2:8; Matei 11:29; Evrei 1:1, 2; 2:5-9). Dar ca mesianicul „fiu al omului“, el urma să aibă guvernatori asociaţi lui în Regatul său ceresc (Daniel 7:13, 14, 22, 27, NW). În calitate de „comoştenitori“ ai lui Cristos, cei unşi şi blînzi vor fi părtaşi la moştenirea sa asupra pămîntului (Romani 8:17, NW). Alţi oameni blînzi, asemănători oilor se vor bucura de viaţă eternă în Paradis — domeniul pămîntesc al Regatului (Matei 25:33, 34, 46; Luca 23:43). Această perspectivă îi face într–adevăr fericiţi.

 3. Ce exemplu au dat Dumnezeu şi Cristos referitor la blîndeţe?

³ Blîndul Moştenitor Principal primeşte pămîntul de la Tatăl său, Iehova, exemplul primordial al firii blînde. Ce des spun Scripturile că Dumnezeu este „încet la mînie şi abundent în bunătate iubitoare“ (Exod 34:6, NW; Neemia 9:17; Psalm 86:15). El are o mare putere, dar manifestă o asemenea blîndeţe încît închinătorii săi îl pot aborda fără teamă (Evrei 4:16; 10:19-22). Fiul lui Dumnezeu, care avea „un temperament blînd şi o inimă umilă“, i–a învăţat pe discipolii săi să fie blînzi (Matei 11:29, NW; Luca 6:27-29). La rîndul lor, aceşti sclavi blînzi ai lui Dumnezeu şi ai Fiului său au imitat şi au scris despre „blîndeţea şi bunătatea lui Hristos“. — 2 Corinteni 10:1; Romani 1:1; Iacov 1:1, 2; 2 Petru 1:1.

 4. a) Potrivit cu Coloseni 3:12, ce au făcut cei care au într–adevăr un temperament blînd? b) Ce întrebări merită să luăm în discuţie?

⁴ Astăzi atît creştinii unşi cît şi însoţitorii lor cu speranţă pămîntească trebuie să fie blînzi. Întrucît au renunţat la orice răutate, înşelătorie, ipocrizie, invidie şi denigrare, ei au fost ajutaţi de spiritul sfînt al lui Dumnezeu să se înnoiască «în forţa care le impulsionează mintea» (Efeseni 4:22-24, NW; 1 Petru 2:1, 2). Ei sînt îndemnaţi să se îmbrace cu „tandre sentimente de compasiune, de bunătate, de umilinţă a minţii, de blîndeţe şi de îndelungă răbdare“ (Coloseni 3:12, NW). Dar ce anume conţine blîndeţea? De ce este folositor să fii blînd? Şi cum poate contribui această trăsătură la fericirea noastră?

Blîndeţea privită de aproape

 5. Cum poate fi definită blîndeţea?

⁵ Un om cu un temperament blînd are o fire şi un comportament liniştite. În anumite versiuni ale Bibliei, „blajin“, „blînd“, „temperament blînd“ reprezintă traducerea adjectivului pra·ýs. În greaca clasică adjectivul pra·ysʹ se poate referi la o adiere sau voce blîndă. Acest cuvînt poate semnifica şi o persoană care este milostivă. Savantul W. E. Vine spune: „Aplicările [substantivului pra·ý·tes] se fac în primul rînd cu referire la Dumnezeu. Este acea stare de spirit în care acceptăm modul Său de a ne trata drept bun şi, prin urmare, fără să comentăm sau să ne împotrivim; ea este strîns legată de cuvîntul tapeinophrosune [umilinţă].“

 6. De ce se poate spune că blîndeţea nu este o slăbiciune?

⁶ Blîndeţea nu este o slăbiciune. „Praus conţine ideea de blîndeţe“, a scris savantul William Barclay, „dar în spatele blîndeţii se află o tărie de oţel“. Îţi trebuie tărie pentru a avea un temperament blînd. De exemplu, este nevoie de tărie pentru a fi blînzi cînd sîntem provocaţi sau persecutaţi. Isus Cristos, Fiul blînd al lui Dumnezeu, a dat un minunat exemplu în această privinţă. „Cînd era insultat, nu răspundea cu insulte; şi cînd suferea, nu ameninţa, ci Se încredinţa în mîinile Celui [Iehova Dumnezeu] care judecă drept“ (1 Petru 2:23). La fel ca blîndul Isus, putem fi siguri că Dumnezeu se va ocupa de cei care ne insultă şi ne persecută (1 Corinteni 4:12, 13). Putem fi liniştiţi la fel ca persecutatul Ştefan, înţelegînd că, dacă sîntem fideli, Iehova ne va susţine şi nu va permite ca să fim mereu prejudiciaţi. — Psalm 145:14; Fapte 6:15; Filipeni 4:6, 7, 13.

 7. Ce arată Proverbe 25:28 despre cineva căruia îi lipseşte blîndeţea?

⁷ Isus avea un temperament blînd, totuşi el a manifestat tărie în ce priveşte fermitatea pentru ceea ce este drept (Matei 21:5; 23:13-39). Oricine are „gîndul lui Hristos“ va fi asemenea lui în această privinţă (1 Corinteni 2:16). Dacă cineva nu este blînd, el nu este asemenea lui Cristos. Dimpotrivă, el corespunde acestor cuvinte: „Cel care nu este stăpîn pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri“ (Proverbe 25:28). O astfel de persoană căreia îi lipseşte blîndeţea este vulnerabilă la invazia de gînduri greşite care ar putea–o determina să acţioneze în mod greşit. Deşi un creştin blînd nu este o persoană slabă, el ştie, totuşi, că „un răspuns blînd potoleşte mînia, dar un cuvînt aspru aprinde mînia“. — Proverbe 15:1.

 8. De ce nu este uşor să fii blînd?

⁸ Nu este uşor să fim blînzi, deoarece am moştenit imperfecţiunea şi păcatul (Romani 5:12). Dacă sîntem slujitori ai lui Iehova, trebuie să şi ducem o luptă împotriva forţelor spirituale rele care ne pot testa blîndeţea prin persecuţie (Efeseni 6:12). Şi majoritatea dintre noi lucrăm în mijlocul acelora care au spiritul aspru al lumii aflate sub puterea Diavolului (1 Ioan 5:19). Deci cum putem cultiva blîndeţea?

Cum să cultivăm blîndeţea

 9. Ce punct de vedere ne ajută să cultivăm blîndeţea?

⁹ Convingerea bazată pe Biblie că ni se cere să manifestăm blîndeţe ne va ajuta să cultivăm această trăsătură. Zi de zi trebuie să muncim ca să cultivăm blîndeţea. Altminteri, vom fi la fel ca oamenii care consideră blîndeţea drept o slăbiciune şi cred că pentru a avea succes trebuie să fii arogant, aspru, ba chiar crud. Totuşi, Cuvîntul lui Dumnezeu condamnă mîndria, iar un proverb înţelept spune: „Omul milos îşi face bine sufletului său, dar cel plin de cruzime îşi tulbură însăşi carnea lui“ (Proverbe 11:17; 16:18). Oamenii stau la distanţă de o persoană dură şi răuvoitoare, chiar dacă ei fac aceasta în primul rînd pentru a evita să fie răniţi de cruzimea şi lipsa ei de blîndeţe.

10. Dacă vrem să fim blînzi, cui trebuie să ne supunem?

¹⁰ Pentru a fi blînzi trebuie să ne supunem influenţei spiritului sfînt — forţa activă a lui Dumnezeu. Aşa cum Iehova a făcut ca pămîntul să producă recolte, tot aşa el le înlesneşte slujitorilor săi să producă roadele spiritului său, inclusiv blîndeţea. Pavel a scris astfel: „Rodul spiritului este iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunăvoinţa, bunătatea, credinţa, blîndeţea, stăpînirea de sine. Împotriva unor astfel de lucruri nu există lege“ (Galateni 5:22, 23, NW). Da, blîndeţea este unul dintre roadele spiritului lui Dumnezeu manifestate de cei care îi fac plăcere lui (Psalm 51:9, 10). Şi ce schimbări produce blîndeţea! Să ilustrăm: Exista un derbedeu pe nume Tony care era bătăuş, jefuia oamenii, făcea contrabandă cu narcotice, conducea o bandă care se deplasa pe motociclete şi îşi petrecea timpul în detenţie. Însă, dobîndind cunoştinţă biblică şi cu ajutorul spiritului lui Dumnezeu, el a devenit un slujitor blînd al lui Iehova. Povestea lui Tony este un lucru obişnuit. Ce poate deci face o persoană a cărei trăsătură predominantă este lipsa blîndeţii?

11. Ce rol joacă rugăciunea la cultivarea blîndeţii?

¹¹ Rugăciunea sinceră pentru a primi spiritul lui Dumnezeu şi blîndeţea — un rod al acestui spirit — ne va ajuta să cultivăm această trăsătură. Poate că este necesar să «continuăm să cerem», aşa cum a zis Isus, iar Iehova Dumnezeu va satisface cererea noastră. După ce a arătat că taţii umani dau copiilor lor lucruri bune, Isus a zis: „Dacă voi, care sînteţi [păcătoşi şi, astfel, relativ] răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duh Sfînt celor care I–L cer“ (Luca 11:9-13). Rugăciunea ne poate ajuta să facem din blîndeţe o trăsătură permanentă a temperamentului nostru — o calitate care contribuie la fericirea noastră şi la cea a asociaţilor noştri.

12. De ce ne poate ajuta faptul de a reţine că oamenii sînt imperfecţi să manifestăm un temperament blînd?

¹² Reţinînd faptul că oamenii sînt imperfecţi ne poate ajuta să manifestăm un temperament blînd (Psalm 51:5). Noi nu putem să gîndim şi să acţionăm perfect, aşa cum nu pot nici ceilalţi oameni, deci trebuie, desigur, să arătăm empatie şi să–i tratăm aşa cum am dori să fim noi trataţi (Matei 7:12). Dacă sîntem conştienţi de faptul că toţi facem greşeli, aceasta ar trebui să ne facă să fim iertători şi blînzi cînd tratăm cu alţii (Matei 6:12-15; 18:21, 22). În definitiv, nu sîntem noi recunoscători că Dumnezeu manifestă iubire şi blîndeţe faţă de noi? — Psalm 103:10-14.

13. Cum putem fi ajutaţi să cultivăm blîndeţea dacă recunoaştem că Dumnezeu i–a creat pe oameni cu liber arbitru?

¹³ Recunoaşterea faptului că Dumnezeu i–a creat pe oameni cu liber arbitru ne poate, de asemenea, ajuta să cultivăm blîndeţea. Aceasta nu permite nimănui să ignore fără urmări legile lui Iehova, ci permite o varietate de gusturi, preferinţe şi aversiuni în poporul său. Deci să recunoaştem că nimeni nu este obligat să se conformeze modelului pe care noi îl considerăm cel mai bun. Acest spirit ne va ajuta să fim blînzi.

14. Care trebuie să fie hotărîrea noastră referitoare la blîndeţe?

¹⁴ Hotărîrea de a nu abandona blîndeţea ne va ajuta să continuăm a cultiva această trăsătură. Supunerea la influenţa spiritului lui Iehova a produs o transformare în mentalitatea noastră (Romani 12:2). Un spirit blînd, asemănător celui al lui Cristos ne ajută acum să ne reţinem de la angrenarea în „desfrînări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti“. Trebuie să nu abandonăm niciodată blîndeţea din motive de ordin financiar, social sau de altă natură sau fiindcă oamenii fac remarci necuviincioase despre pietatea noastră (1 Petru 4:3-5). Nu trebuie să lăsăm ca vreun lucru să ne facă să ne angajăm în „faptele [cărnii]“, astfel încît să ne pierdem blîndeţea şi să ratăm moştenirea Regatului lui Dumnezeu sau binecuvîntările care provin de la acesta (Galateni 5:19-21, vezi nota de subsol). Să iubim întotdeauna privilegiul de a fi slujitorii blînzi ai lui Dumnezeu, fie că sîntem unşi pentru viaţa cerească, fie că avem o speranţă pămîntească. În această privinţă, să trecem în revistă cîteva foloase ale blîndeţii.

Foloasele blîndeţii

15. Potrivit cu Proverbe 14:30, de ce este înţelept să fii blînd?

¹⁵ O persoană blîndă are o inimă calmă, o minte calmă şi un trup calm. Şi aceasta deoarece ea nu se angrenează în dispute, nu se tulbură din cauza acţiunilor altora sau nu este chinuită de o nelinişte permanentă. Blîndeţea o ajută să–şi ţină în stăpînire emoţiile, fapt care este binefăcător din punct de vedere psihic şi fizic. Un proverb spune: „O inimă liniştită [calmă, NW] este viaţa trupului“ (Proverbe 14:30). Lipsa blîndeţii poate duce la mînie care ridică tensiunea arterială sau cauzează tulburări digestive, astm, tulburări de vedere şi alte probleme. Un creştin blînd se bucură de diferite foloase, inclusiv de „pacea lui Dumnezeu“ care îi păzeşte inima şi facultăţile mintale (Filipeni 4:6, 7). Cît de înţelept este să fii blînd!

16–18. Ce efect are blîndeţea asupra relaţiilor noastre cu alţii?

¹⁶ Blîndeţea ne îmbunătăţeşte relaţiile cu alţii. Poate că odinioară aveam obiceiul de a insista pînă cînd obţineam ce doream. Oamenii poate că s–au enervat pe noi deoarece ne lipsea umilinţa şi blîndeţea. În aceste condiţii nu ar fi trebuit să ne surprindă dacă ne angajam succesiv în certuri. Totuşi, un proverb spune: „Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este nici un bîrfitor, cearta se potoleşte. După cum cărbunele face jeratic şi lemnul foc, tot aşa şi omul certăreţ aprinde dezbinarea“ (Proverbe 26:20, 21). Dacă sîntem blînzi, în loc să «turnăm gaz pe foc» şi să–i provocăm pe alţii vom întreţine cu ei relaţii bune.

¹⁷ Este foarte probabil că o persoană blîndă are prieteni buni. Oamenilor le place să fie în compania ei, deoarece ea are o atitudine pozitivă iar cuvintele ei sînt înviorătoare şi dulci ca mierea (Proverbe 16:24). Aceasta era adevărat cu privire la Isus, care a putut spune: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă [înviorare, NW] pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară“ (Matei 11:29, 30). Isus nu era aspru, iar jugul său nu era apăsător. Cei care veneau la el erau trataţi frumos şi erau învioraţi spiritualiceşte. Situaţia este asemănătoare cînd ne asociem cu un creştin blînd.

¹⁸ Blîndeţea ne face dragi colaboratorilor noştri în credinţă. Fără îndoială, majoritatea creştinilor din Corint se simţeau atraşi de Pavel, deoarece el îi implora prin „blîndeţea şi bunătatea lui Cristos“ (2 Corinteni 10:1). Cu siguranţă că tesalonicenii au răspuns pozitiv apostolului, deoarece el era un învăţător blînd şi liniştit (1 Tesaloniceni 2:5-8). Nu încape îndoială că bătrînii din Efes au învăţat multe de la Pavel şi l–au îndrăgit mult (Fapte 20:20, 21, 37, 38). Manifestaţi şi voi blîndeţe care vă face dragi altora?

19. Cum îi ajută blîndeţea pe membrii poporului lui Iehova să–şi cunoască locul în organizaţia sa?

¹⁹ O fire blîndă îi ajută pe cei din poporul lui Iehova să fie supuşi şi să–şi cunoască locul în organizaţia sa (Filipeni 2:5-8, 12-14; Evrei 13:17). Blîndeţea ne reţine de a căuta glorie, care se bazează pe mîndrie şi constituie o jignire la adresa lui Dumnezeu (Proverbe 16:5). O persoană blîndă nu se consideră superioară colaboratorilor ei în credinţă şi nu încearcă să–i întreacă în detrimentul lor (Matei 23:11, 12). În schimb, ea îşi recunoaşte starea păcătoasă şi necesitatea jertfei de răscumpărare furnizate de Dumnezeu.

Blîndeţea promovează fericirea

20. Ce efect are blîndeţea asupra vieţii de familie?

²⁰ Toţi slujitorii lui Dumnezeu trebuie să nu uite că blîndeţea este un rod al spiritului său care promovează fericirea. De exemplu, deoarece cei din poporul lui Iehova manifestă trăsături ca iubirea şi blîndeţea, în rîndurile lor există numeroase familii fericite. Cînd soţul şi soţia colaborează cu blîndeţe, copiii lor sînt crescuţi într–o atmosferă calmă, nu într–o familie dedată la cuvinte şi manifestări dure. Cînd un tată le dă copiilor săi sfaturi cu blîndeţe, lucrul acesta are un bun efect asupra minţii lor tinere, iar un spirit blînd va deveni după toate probabilităţile o parte integrantă din personalitatea lor (Efeseni 6:1-4). O fire blîndă îi ajută pe soţi să continue să–şi iubească soţiile. Şi tot ea le ajută pe soţii să fie supuse soţilor lor şi îi îndeamnă pe copii să asculte de părinţii lor. De asemenea, blîndeţea îi face pe membrii familiei să manifeste un spirit de iertare, ceea ce contribuie la fericire. — Coloseni 3:13, 18-21.

21. În esenţă, ce sfaturi a dat apostolul Pavel în Efeseni 4:1-3?

²¹ Familiile şi persoanele blînde promovează fericirea în congregaţiile la care sînt asociate. Aşadar, poporul lui Iehova trebuie să depună eforturi serioase pentru a fi blînd. Faceţi şi voi la fel? Apostolul Pavel i–a implorat pe colaboratorii săi unşi să umble într–un mod demn de chemarea cerească, făcînd aceasta «cu totală umilinţă a spiritului şi bĺîndeţe, cu îndelungă răbdare, suportîndu-se unii pe alţii în iubire, străduindu-se sincer să păstreze unitatea spiritului în legătura unificatoare a păcii» (Efeseni 4:1-3, NW). Creştinii care au speranţă pămîntească trebuie şi ei să manifeste blîndeţe, precum şi alte trăsături divine. Aceasta este calea care aduce adevărata fericire. Fericiţi sînt, într–adevăr, cei cu un temperament blînd!

Cum veţi răspunde?

◻ De ce sînt fericiţi cei cu un temperament blînd?

◻ Ce înseamnă să fii blînd?

◻ Cum poate fi cultivată blîndeţea?

◻ Care sînt cîteva foloase ale blîndeţii?