Cel care săvîrşeşte adulter păcătuieşte împotriva propriei sale vieţi

SCRIITORUL cărţii Proverbe vorbeşte ca un tată care îşi sfătuieste fiul. Proverbe 6:30–35 sună astfel: «Hoţul nu este dispreţuit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame; şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă. Dar cel ce comite adulter duce lipsă de inimă; singur îşi ruinează sufletul. Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge. Căci gelozia înfurie pe un bărbat apt corporal şi n-are milă în ziua răzbunării; nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar».

Aici se face o comparaţie între un hoţ şi un soţ adulter. Oamenii pot avea sentimente de milă faţă de un hoţ care fură pentru că îi este foame. Unele traduceri sună însă astfel: «Nu dispreţuiesc oamenii pe un hoţ»? Fie că este dispreţuit sau nu, atunci cînd este prins hoţul este pedepsit. Sub legea mozaică hoţul trebuia să plătească îndoit, împătrit sau încincit, după lucrurile furate şi după împrejurări (Ex. 22:1, 4, 7). Aici în Proverbe, ‘înşeptit’ înseamnă probabil o plată completă, potrivit cu ce vor hotărî judecătorii, «şapte» fiind utilizat adeseori pentru a indica însuşirea de plenitudine. Sau ar putea însemna că, pentru a împăca partea păgubită şi pentru a face pace cu ea, îl putea costa pe hoţ tot ce avea.

Pe de altă parte, cel ce săvîrşeşte adulter «duce lipsă de inimă» — adică în motivele lui nu există nimic care să dea loc unor sentimente de milă faţă de el din partea altora. Ei îl vor dispreţui cu mult mai mult decît pe hoţ. Ba mai mult, soţul adulter îşi pierde nu numai bunurile, ci îşi ruinează şi sufletul — adică viaţa. Sub Lege cei ce săvîrşeau adulter erau omorîţi (Lev. 20:10). Dar chiar dacă în timpurile noastre moderne nu este condamnat la moarte, dezonoarea şi reprobarea pe care le atrage nu pot fi şterse — cicatricile care îşi lasă amprenta asupra lui, asupra partenerului său conjugal, asupra familiei şi asupra relaţiilor cu prietenii, nu dispar niciodată. Pe deasupra, respectivul ar putea contracta şi o funestă boală venerică.

In plus, cel ce săvîrşeşte adulter trebuie să facă faţă şi mîniei unui soţ gelos. Cînd acesta îl prinde, el nu va accepta nici un fel de argumente sau scuze. Pe cînd hoţul poate face pace prin restituirea lucrurilor furate, pe soţul lezat nu-l poate satisface nici un preţ de răscumpărare, şi nimic nu-l va putea ocroti pe cel ce a săvîrşit adulter de mînia soţului gelos. — Compară cu Proverbe 27:4.