‘Prin înţelepciune ni se vor înmulţi zilele’

AR PUTEA nega cineva că nu avem nevoie de înţelepciune pentru a rezolva problemele vieţii? Adevărata înţelepciune este capacitatea de a ne folosi în mod corespunzător cunoştinţa şi înţelegerea. Ea este exact opusul nechibzuinţei, al stupidităţii şi al nebuniei. Prin urmare, Scripturile ne îndeamnă să dobândim înţelepciune (Proverbele 4:7). De fapt, scopul principal cu care a fost scrisă cartea biblică Proverbele este de a ne oferi înţelepciune şi disciplinare. Iată care sunt cuvintele ei introductive: „Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura [disciplina, NW]“. — Proverbele 1:1, 2.

Spre exemplificare, să trecem în revistă învăţăturile sănătoase şi demne de încredere pe care le conţin primele capitole ale cărţii Proverbele. Ca un tată iubitor care îşi sfătuieşte fiul, Solomon îi imploră pe cititori să accepte disciplinarea şi să ia aminte la înţelepciune (capitolele 1 şi 2). El ne arată cum să cultivăm intimitate cu Iehova şi cum să ne păzim inima (capitolele 3 şi 4). Totodată suntem îndemnaţi să ne păstrăm castitatea (capitolele 5 şi 6). Apoi prezentarea metodelor folosite de o persoană imorală ne poate fi deosebit de utilă (capitolul 7). Şi cât de atrăgător sună pentru fiecare dintre noi apelul pe care îl face înţelepciunea personificată (capitolul 8)! Înainte de a expune în capitolele următoare alte proverbe pline de sens, regele Solomon ne prezintă un stimulator rezumat al ideilor discutate până la acest punct. — Capitolul 9.

‘Veniţi de mâncaţi din pâinea mea şi beţi din vinul meu’

Departe de a fi doar un rezumat plictisitor al sfaturilor menţionate anterior, încheierea primei părţi a cărţii Proverbele este concepută ca o ilustrare emoţionantă şi înviorătoare, care îl motivează pe cititor să caute înţelepciunea.

Iată cum începe capitolul 9 al cărţii biblice Proverbele: „Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a cioplit cei şapte stâlpi“ (Proverbele 9:1). Potrivit opiniei unui erudit, expresia „şapte stâlpi“ „te duce cu gândul la un palat (cu o curte interioară) care are în părţile laterale câte trei stâlpi de susţinere, iar în partea opusă intrării doar unul singur“. În orice caz, adevărata înţelepciune a construit o casă solidă pentru a primi mulţi oaspeţi.

S-au făcut toate pregătirile pentru un ospăţ. Carnea şi vinul sunt la dispoziţie. Înţelepciunea s-a ocupat cu multă atenţie de pregătirea hranei şi de punerea mesei. „Şi-a înjunghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa“ (Proverbele 9:2). După cât se pare, pe această masă figurativă se află o hrană spirituală instructivă ce merită o atenţie deosebită. — Isaia 55:1, 2.

Cine este invitat la ospăţul pregătit de adevărata înţelepciune? „Şi-a trimis slujnicele şi strigă, de pe vârful înălţimilor cetăţii: «Cine este prost [lipsit de experienţă, NW] să vină încoace!» Celor lipsiţi de pricepere [lipsiţi de inimă, NW] le zice: «Veniţi de mâncaţi din pâinea mea şi beţi din vinul pe care l-am amestecat! Părăsiţi prostia [lăsaţi-i pe cei lipsiţi de experienţă, NW] şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!»“ — Proverbele 9:3–6.

Înţelepciunea şi-a trimis slujitoarele să lanseze o invitaţie. Ele au mers în locurile publice, unde îi puteau aborda pe cei mai mulţi oameni. Toţi sunt invitaţi — cei ‘lipsiţi de inimă’, adică cei cărora le lipseşte înţelegerea, precum şi cei cărora le lipseşte experienţa (Proverbele 9:4). Tuturor li se promite viaţă. Cu siguranţă, aproape oricine are acces la înţelepciunea conţinută de Cuvântul lui Dumnezeu, inclusiv de cartea Proverbele. În prezent, ca mesageri ai adevăratei înţelepciuni, Martorii lui Iehova depun eforturi să-i invite pe oamenii de pretutindeni să studieze Biblia. Asimilarea acestei cunoştinţe poate, într-adevăr, să conducă la viaţă veşnică. — Ioan 17:3.

Creştinii trebuie să accepte cu umilinţă disciplinarea din partea înţelepciunii. Aceasta se poate aplica mai ales în cazul celor tineri şi a celor care au început să înveţe despre Iehova doar de puţin timp. Din cauza experienţei limitate pe care o au în căile lui Dumnezeu, ei ar putea fi ‘lipsiţi de inimă’. Aceasta nu înseamnă că toate motivaţiile lor sunt greşite. E nevoie însă de timp şi eforturi pentru a modela inima, astfel încât ea să-i fie cu adevărat plăcută lui Iehova Dumnezeu. Acest proces presupune aducerea gândurilor, a dorinţelor, a sentimentelor şi a obiectivelor personale în armonie cu ceea ce aprobă Dumnezeu. Cât de vital este ca ei să ‘nutrească o dorinţă fierbinte pentru laptele nefalsificat al cuvântului’! — 1 Petru 2:2.

De fapt, nu ar trebui cu toţii să depăşim stadiul ‘doctrinei primare’? Cu siguranţă, trebuie să cultivăm interes pentru „lucrurile profunde ale lui Dumnezeu“ şi să ne nutrim cu hrană solidă, care este pentru oamenii maturi (Evrei 5:12–6:1; 1 Corinteni 2:10). „Sclavul fidel şi prevăzător“, aflat sub directa supraveghere a lui Isus Cristos, ne furnizează tuturor cu conştiinciozitate hrană spirituală la timpul potrivit (Matei 24:45–47). Fie ca şi noi să ne ospătăm la masa înţelepciunii studiind cu sârguinţă Cuvântul lui Dumnezeu şi publicaţiile bazate pe Biblie pe care le furnizează clasa sclavului.

„Nu mustra pe cel batjocoritor“

Învăţăturile înţelepciunii includ, de asemenea, corectarea şi mustrarea. Această faţetă a înţelepciunii nu este acceptată cu uşurinţă de toţi. Iată de ce, cuvintele de încheiere ale primei părţi a cărţii Proverbele conţin un avertisment: „Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi atrage dispreţ şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu o pată. Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască“. — Proverbele 9:7, 8a.

Un batjocoritor nutreşte resentimente şi ură faţă de cel care încearcă să-l ajute să-şi îndrepte calea. Un om rău nu apreciază valoarea mustrării. Cât de neînţelept ar fi să încercăm să-l învăţăm adevărul minunat din Cuvântul lui Dumnezeu pe cineva care urăşte adevărul sau care pur şi simplu caută să-şi bată joc de el! În timp ce predica în Antiohia, apostolul Pavel a întâlnit un grup de iudei care nu iubeau deloc adevărul. Când au încercat să-l atragă într-o dispută contrazicându-l în mod blasfemator, Pavel le-a spus doar atât: „Întrucât voi îl respingeţi [cuvântul lui Dumnezeu] şi nu vă consideraţi demni de viaţă veşnică, iată, ne întoarcem spre naţiuni“. — Faptele 13:45, 46.

În străduinţa de a ajunge cu vestea bună despre Regat la persoanele sincere, să fim atenţi să nu ne implicăm în polemici şi dispute cu batjocoritorii. Cristos Isus le-a dat discipolilor următoarele instrucţiuni: „Când intraţi în casă, salutaţi-i pe cei din ea; şi, dacă acea casă este merituoasă, pacea pe care i-o doriţi să vină peste ea; dar, dacă nu este merituoasă, pacea voastră să se întoarcă peste voi. Acolo unde cineva nu vă va primi sau nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din casa aceea sau din oraşul acela scuturaţi praful de pe picioarele voastre“. — Matei 10:12–14.

Modul în care reacţionează un om înţelept la mustrare este opus celui al batjocoritorului. Solomon afirmă: „Mustră pe cel înţelept şi el te va iubi. Dă înţeleptului, şi el se va face şi mai înţelept“ (Proverbele 9:8b, 9a). Înţeleptul ştie că „nici o disciplinare nu pare pentru moment să fie o bucurie, ci o mâhnire; mai târziu însă, produce în cei care au fost instruiţi de ea un rod paşnic, adică dreptatea“ (Evrei 12:11). Poate că sfatul pare dureros, dar, dacă acceptarea lui ne va face mai înţelepţi, de ce să ripostăm sau să adoptăm o atitudine defensivă?

„Învaţă pe cel drept şi el va învăţa şi mai mult“, continuă înţeleptul rege (Proverbele 9:9b). Nimeni nu este prea înţelept sau prea bătrân pentru a continua să înveţe. Ce minunat este să-i vedem chiar şi pe cei înaintaţi în vârstă că acceptă adevărul şi se dedică lui Iehova! Să ne străduim, aşadar, să ne păstrăm dorinţa de a învăţa şi de a ne menţine mintea activă.

„Ţi se vor mări anii vieţii tale“

Subliniind ideea principală a subiectului discutat, Solomon menţionează condiţia esenţială pentru a avea înţelepciune. El scrie: „Începutul înţelepciunii este frica de DOMNUL; şi cunoştinţa sfinţilor [cunoaşterea Celui Preasfânt, NW] este priceperea“ (Proverbele 9:10). Nimeni nu poate avea înţelepciune divină dacă nu manifestă o teamă profundă, reverenţioasă faţă de adevăratul Dumnezeu. Cineva poate să aibă multă cunoştinţă, însă, dacă nu are teamă de Iehova, nu va reuşi să se folosească de cunoştinţa sa în aşa fel încât să-l onoreze pe Creator. Ar putea ca, pe baza faptelor cunoscute, chiar să tragă concluzii greşite, şi astfel să se facă de râs. Mai mult decât atât, cunoaşterea lui Iehova, Cel Preasfânt, este esenţială pentru a dobândi pricepere, o caracteristică importantă a înţelepciunii.

Ce roade aduce înţelepciunea (Proverbele 8:12–21, 35)? Regele Israelului spune: „Prin mine ţi se vor înmulţi zilele şi ţi se vor mări anii vieţii tale“ (Proverbele 9:11). Dacă ne vom „întovărăşi“ cu înţelepciunea, rezultatul va fi înmulţirea zilelor şi a anilor vieţii noastre. Da, „înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au“. — Eclesiastul 7:12.

Fiecăruia în parte îi revine responsabilitatea de a se strădui să dobândească înţelepciune. Subliniind acest adevăr, Solomon declară: „Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi“ (Proverbele 9:12). Înţeleptul dă dovadă de înţelepciune spre binele lui, însă batjocoritorul este singurul vinovat de suferinţa sa. Într-adevăr, secerăm ceea ce semănăm. Aşadar, să ‘luăm aminte la înţelepciune’. — Proverbele 2:2.

„Femeia stupidă este gălăgioasă“

În contrast cu toate acestea, Solomon spune în continuare: „Femeia nebună [stupidă, NW] este gălăgioasă, proastă [este naivitatea întruchipată, NW] şi nu ştie nimic. Ea stă totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii, ca să strige la trecătorii care merg drept pe calea lor: «Cine este prost să vină aici!»“ — Proverbele 9:13–16a.

Stupiditatea este descrisă ca o femeie gălăgioasă, lipsită de stăpânire de sine şi ignorantă. Şi ea a construit o casă. În plus, şi-a asumat răspunderea de a-i invita pe toţi cei lipsiţi de experienţă. Prin urmare, trecătorii au de ales. Vor accepta invitaţia înţelepciunii sau pe cea a stupidităţii?

„Apele de furat sunt dulci“

Atât înţelepciunea, cât şi stupiditatea îi invită pe cei ce le aud să „vină aici“. Totuşi, invitaţia este diferită. Înţelepciunea îi invită pe oameni la un ospăţ cu vin, carne şi pâine. Oferta stupidităţii ne aminteşte de căile femeii imorale. Solomon spune: „Iar celui fără minte îi zice: «Apele de furat sunt dulci şi pâinea mâncată pe ascuns este plăcută!»“ — Proverbele 9:16b, 17.

În loc de vin, „femeia stupidă“ oferă ape de furat (Proverbele 9:13, NW). În Scripturi, plăcerea sexuală simţită împreună cu soţia iubită este asemănată cu faptul de a bea o apă înviorătoare (Proverbele 5:15–17). Apele de furat reprezintă, aşadar, relaţiile sexuale imorale întreţinute în secret. Aceste ape sunt făcute să pară dulci — mai bune decât vinul —, deoarece sunt de furat şi te duc cu gândul la ceva făcut în taină. Pâinea mâncată pe ascuns pare mai delicioasă decât pâinea şi carnea oferite de înţelepciune chiar prin faptul că este câştigată prin mijloace necinstite. A considera ceva interzis şi tăinuit ca fiind atractiv este o dovadă de stupiditate.

În timp ce invitaţia înţelepciunii este însoţită de promisiunea vieţii, femeia stupidă nu face nici o referire la consecinţele pe care le vor suporta cei ce o urmează. Dar Solomon avertizează: „El nu ştie că acolo sunt morţii şi că oaspeţii ei sunt în adâncimile Locuinţei Morţilor“ (Proverbele 9:18) „Casa [femeii nebune] nu este o locuinţă, ci un cavou“, scrie un erudit. „Dacă intri, nu vei scăpa cu viaţă.“ A duce o viaţă imorală nu este înţelept; este ceva ce duce la moarte.

Isus Cristos a spus: „Intraţi pe poarta cea strâmtă; căci larg şi spaţios este drumul care duce la distrugere, şi mulţi sunt cei care intră pe el; în timp ce strâmtă este poarta şi îngust drumul care duce la viaţă, şi puţini sunt cei care îl găsesc“ (Matei 7:13, 14). Să ne hrănim întotdeauna la masa înţelepciunii şi să fim printre cei ce sunt pe drumul care duce la viaţă.

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

O persoană înţeleaptă acceptă corectarea

[Legenda fotografiei de la pagina 31]

Dobândirea înţelepciunii este o responsabilitate personală