Potrivit Bibliei

Ce vă poate ajuta să înfruntaţi stresul?

SUNTEŢI o victimă a stresului? Dacă da, atunci aveţi o mulţime de tovarăşi. Trăim „timpuri grele“ şi oamenii de toate vârstele şi de toate categoriile sociale simt stresul (2 Timotei 3:1). Unii experţi afirmă că mai mult de jumătate din toate vizitele medicale sunt efectuate din cauza unor probleme legate de stres.

Însă stresul nu este neapărat ceva rău în sine. Directorul unei clinici pentru combaterea stresului spune că, „de fapt, acesta ne oferă stimulentul şi entuziasmul pentru a trăi, energia pentru a duce la capăt lucrurile. Ne bucurăm de el — dacă îl putem ţine sub control“.

Pe de altă parte, stresul poate fi devastator, distructiv. Ce se poate spune totuşi dacă stresul vă cauzează probleme şi dumneavoastră? Iată câteva sugestii bazate pe Biblie care vă pot ajuta să-i minimalizaţi efectele distructive.

Nu aşteptaţi imposibilul

„O speranţă amânată îmbolnăveşte inima“, spune Biblia (Proverbele 13:12). Atunci când speranţele nu devin niciodată realitate, stresul poate fi copleşitor. Acest lucru se întâmplă aproape întotdeauna atunci când ne fixăm nişte obiective aproape imposibil de realizat.

De exemplu, reclamele din mass-media i-au sedus pe unii să creadă că fericirea lor depinde de posedarea lucrurilor materiale. Când cineva tânjeşte după lucruri care depăşesc cu mult mijloacele sale, rezultatele pot fi stresul şi frustrarea. Biblia ne oferă astfel următorul sfat: „Dacă avem cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne acoperim, ne va fi de ajuns“ (1 Timotei 6:8). Da, chiar dacă poate nu aveţi maşina, casa sau mobila care v-ar plăcea, apreciaţi ceea ce aveţi. Menţineţi obiectivele materiale la un nivel modest.

Faptul de a aştepta imposibilul de la oameni poate genera şi el stres. De exemplu, chiar dacă un patron sau un şef de lucrări are dreptul de a aştepta un anumit grad de competenţă de la cei care îi sunt în subordine, ar fi o nebunie să aştepte de la ei perfecţiune. Carlos, maistru într-o fabrică braziliană, spune: „Trebuie să-i accepţi pe oameni aşa cum sunt. Dacă aştepţi mai mult decât pot oferi, aceasta va mări stresul, făcându-i pe toţi nefericiţi“. — Compară cu Ieremia 17:5–8.

Ţineţi sub control stresul realizării

Latin America Daily Post dezvăluie o altă sursă de stres, afirmând că ‘atitudinea competitivă, orientată spre realizarea individului este un factor de risc semnificativ în bolile de inimă’. Un tânăr contabil recunoaşte: „La birou sunt atât de nervos şi mă tem să-mi dezvălui vreo slăbiciune. Lucrez din greu şi mă simt frustrat când alţii nu-şi exprimă recunoştinţa faţă de mine“.

Cu privire la această goană după afirmare şi realizare, Solomon spunea: „Am mai văzut că orice muncă şi orice îndemânare la lucru îşi au temeiul în invidia omului faţă de aproapele său. Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt“. — Eclesiastul 4:4.

Adevărul este că „nu [întotdeauna] cei iuţi aleargă“ când este vorba de avansare sau afirmare la locul de muncă (Eclesiastul 9:11). Maria, o funcţionară braziliană, spune acest lucru în felul următor: „O persoană poate fi capabilă, însă circumstanţele şi poate chiar favoritismul îi pot împiedica promovarea“. — Compară cu Eclesiastul 2:21; 10:6.

Menţineţi-vă aşteptările la un nivel modest şi recunoaşteţi-vă limitele. Lucraţi pentru bucuria pe care o procură munca în sine şi nu pentru avansare (Eclesiastul 2:24). De fapt, persoana obsedată de realizare nu numai că pierde mult din bucuria vieţii, dar poate deveni totodată atât de tensionată, încât să-şi submineze propriile eforturi în vederea reuşitei. Dr. Arnold Fox dădea acest sfat: „A dori să fiţi cel mai bun în domeniul dumneavoastră este un obiectiv admirabil, însă nu permiteţi acestui gând să vă domine viaţa. Dacă ignoraţi gândurile de iubire, râsul şi bucuria vieţii sau dacă sunteţi atât de obsedat de succes încât uitaţi să vă bucuraţi de viaţă, vă stresaţi singur“.

Ce puteţi face

O altă metodă pentru a combate stresul provocat de tensiunile zilnice este să cultivaţi simţul umorului (Eclesiastul 3:4). Nu trebuie să fiţi actor de comedii pentru a avea o atitudine veselă. „O inimă veselă este o bună doctorie, dar un duh mâhnit usucă oasele.“ — Proverbele 17:22.

Aveţi tendinţa de a amâna lucrurile până mâine? La urma urmei, amânarea măreşte stresul în loc să îl reducă. Biblia îndeamnă: „În activitate, nu fiţi leneşi“ (Romani 12:11). Faceţi o listă, scrisă sau mintală, cu lucrurile pe care trebuie să le faceţi (Proverbele 21:5). Apoi stabiliţi care lucruri trebuie făcute mai întâi — şi treceţi la acţiune.

Însă ce puteţi face dacă, în pofida tuturor eforturilor depuse, vă simţiţi totuşi tensionaţi sau stresaţi? Poate este necesar să depuneţi un efort conjugat pentru a vă schimba mentalitatea. Nu insistaţi asupra greşelilor din trecut. Acest lucru poate adăuga şi mai mult la stresul din prezent. Un filozof din secolul al XIX-lea scria: „Viaţa poate fi înţeleasă doar privind în urmă, însă trebuie trăită doar privind înainte“. Deşi putem învăţa din eşecuri, acţiunile noastre prezente ne fac viitorul.

Regele David a îndreptat atenţia spre cel mai bun remediu împotriva stresului când s-a rugat lui Iehova astfel: „Neliniştea inimii mele creşte; scoate-mă din necazul meu!“ (Psalmul 25:17). David s-a bizuit într-adevăr pe Dumnezeu pentru a-l elibera din neliniştea lui. Dacă vă rezervaţi timp pentru a citi şi a medita la Cuvântul lui Dumnezeu, foarte probabil veţi constata că vă simţiţi mai aproape de Dumnezeu. Pe măsură ce ajungeţi să apreciaţi scopurile lui Dumnezeu, veţi fi mişcat să puneţi interesele lui pe primul loc în viaţa dumneavoastră, ceea ce vă va uşura de multe îngrijorări inutile (Matei 6:31, 33). Învăţaţi să vă concentraţi la fiecare zi în parte. De ce să adăugaţi îngrijorările de mâine la ziua de astăzi? Isus a exprimat această idee în felul următor: „Nu vă îngrijoraţi deci pentru ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei“. — Matei 6:34.

[Text generic pe pagina 15]

„O persoană poate fi capabilă, însă circumstanţele şi poate chiar favoritismul îi pot împiedica promovarea.“

[Provenienţa fotografiei de la pagina 14]

Muzeul de Artă Metropolitan. Cu amabilitatea lui Josephine Bay Paul and C. Michael Paul Foundation, Inc., şi a Charles Ulrick and Josephine Bay Foundation, Inc., şi a Fletcher Fund, 1967